Cele Zece Porunci
(Ex. 20:1-21)
1Moise a chemat tot Israelul și i‑a zis:
„Ascultă, Israel, hotărârile și judecățile pe care vi le spun astăzi, în auzul vostru. Învățați‑le și vegheați să le împliniți! 2Domnul, Dumnezeul nostru, a încheiat cu noi un legământ la Horeb. 3Nu cu părinții noștri a încheiat El legământul acesta, ci cu noi, cei ce suntem toți în viață astăzi. 4Domnul v‑a vorbit față în față pe munte, din mijlocul focului. 5Atunci eu am stat între El și voi, ca să vă vestesc Cuvântul Domnului, deoarece v‑a fost teamă de foc și nu v‑ați urcat pe munte. Și El a zis astfel:
6«Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău, Care te‑am scos din țara Egiptului, din casa robilor.
7Să nu ai alți dumnezei în afară de Mine!
8Să nu‑ți faci vreun chip cioplit, nici vreo înfățișare a ceea ce este sus în ceruri, sau jos pe pământ, sau în apele de sub pământ. 9Să nu te pleci înaintea lor și să nu le slujești, fiindcă Eu, Domnul, Dumnezeul tău, sunt un Dumnezeu gelos, Care pedepsesc copiii pentru nelegiuirea părinților lor, până la a treia sau a patra generație9 Cel care păcătuia atrăgea pedeapsa atât asupra sa, cât și asupra familiei sale, alcătuită de obicei din trei sau patru generații (vezi Num. 16:31-34; Ios. 7:24). a celor ce Mă urăsc 10și arăt îndurare10 Ebr.: hesed, termen care apare frecvent (de peste 250 ori) în VT, având o varietate de sensuri (îndurare, bunătate, bunăvoință, milă, credincioșie, dragoste statornică). Se referă atât la relațiile dintre oameni, cât și, într‑un mod cu totul special, la relația dintre YHWH și Israel. Cel mai frecvent, se referă la loialitatea părților implicate în legământ (în special loialitatea lui YHWH, care este certă). Termenul, așa cum o dovedește varietatea de sensuri, cuprinde toate implicațiile loialității lui YHWH față de promisiunile legământului; [peste tot în carte]. față de mii de generații ale celor ce Mă iubesc și păzesc poruncile Mele.
11Să nu folosești nesăbuit11 Expresia poate avea mai multe sensuri: (1) abuzul față de acest Nume, concepția antică fiind aceea că o cunoaștere a numelui unei zeități oferă puteri magice cunoscătorului, care putea astfel să manipuleze zeitatea; (2) jurământul fals pe acest Nume – vezi Lev. 19:12; (3) numirea unui idol cu acest Nume – construcția gramaticală ebraică oferă spațiu pentru această interpretare; (4) orice altă folosire a Numelui fără un scop precis și corect (în mod nesăbuit). Numele Domnului, Dumnezeul tău, căci Domnul nu va lăsa nepedepsit pe cel care va folosi nesăbuit Numele Lui.
12Ține ziua de Sabat, ca s‑o sfințești12 Verbul poate avea sensul de a pune pe cineva/ceva într‑o stare specială (fizic sau spiritual), a consacra, a pune deoparte pentru Dumnezeu (uneori printr‑un ritual de ungere cu ulei sau sânge, spălare și/sau rugăciune ori declarație publică)., după cum ți‑a poruncit Domnul, Dumnezeul tău. 13Să lucrezi șase zile și să‑ți faci toată lucrarea ta, 14dar ziua a șaptea este Sabatul Domnului, Dumnezeul tău. Să nu faci nicio lucrare, nici tu, nici fiul tău sau fiica ta, nici robul tău sau roaba ta, nici boul, nici asinul și niciun alt animal de‑al tău, nici străinul care locuiește în cetatea ta, pentru ca robul tău și roaba ta să se odihnească la fel ca tine. 15Adu‑ți aminte că și tu ai fost rob în țara Egiptului, și Domnul, Dumnezeul tău, te‑a scos de acolo cu mână puternică și cu braț întins. De aceea ți‑a poruncit El să păzești ziua de Sabat.
16Cinstește‑i pe tatăl tău și pe mama ta, așa cum ți‑a poruncit Domnul, Dumnezeul tău, pentru ca să ți se lungească zilele și să‑ți meargă bine în țara pe care ți‑o dă Domnul, Dumnezeul tău!
17Să nu ucizi!
18Să nu comiți adulter!
19Să nu furi!
20Să nu depui mărturie falsă împotriva semenului tău!
21Să n‑o poftești pe soția semenului tău! Să nu râvnești la casa semenului tău, la pământul lui, nici la robul lui, nici la roaba lui, nici la boul lui, nici la măgarul lui și nici la vreun alt lucru care este al semenului tău!»
Răspunsul poporului
(Ex. 20:18-21)
22Acestea sunt poruncile pe care Domnul le‑a rostit cu glas tare înaintea întregii adunări, pe munte, din mijlocul focului, dintre nori și negură deasă, și nu a mai adăugat nimic. Le‑a scris pe două table de piatră și mi le‑a dat mie.
23Când ați auzit glasul din mijlocul întunericului, în timp ce muntele ardea, toate căpeteniile semințiilor voastre și toți bătrânii23 Șefi de familii și de clanuri, recunoscuți ca autoritate la toate popoarele orientale. Ei aveau rol de (1) judecători în cadrul comunității locale (Deut. 19:12; 21:1-9, 18-21; 22:13-21; 25:5-10) sau de (2) lideri militari (Ios. 8:10). Ca instituție, Sfatul Bătrânilor lui Israel este atestat în special în perioada monarhiei, cu rol de consiliu (2 Sam. 3:17; 5:3; 17:4; 1 Regi 20:7); [peste tot în carte]. voștri s‑au apropiat de mine 24și ați zis: «Iată că Domnul, Dumnezeul nostru, ne‑a arătat slava și măreția Sa și noi am auzit glasul Lui din mijlocul focului. În ziua aceasta am văzut că Dumnezeu a vorbit omului și el a rămas în viață. 25Dar acum, de ce să murim? Căci focul Lui cel mare ne va mistui și ne va omorî dacă vom auzi în continuare glasul Domnului, Dumnezeul nostru. 26Cine este omul care să fi auzit, ca și noi, glasul Dumnezeului cel Viu, vorbind din mijlocul focului și să trăiască? 27Apropie‑te tu și ascultă tot ceea ce Domnul, Dumnezeul nostru, va vorbi. Apoi să ne spui tot ceea ce El îți va zice, iar noi vom asculta și vom împlini.»
28Domnul a auzit cuvintele pe care mi le‑ați spus.28 Lit.: a auzit glasul cuvintelor voastre. Atunci Domnul mi‑a zis: «Am auzit cuvintele pe care ți le‑a spus poporul acesta. Tot ce au vorbit este bine. 29O, dacă inimile lor ar fi gata să se teamă de Mine și să păzească toate poruncile Mele în toate zilele, ca să le fie bine pe vecie, lor și fiilor lor! 30Du‑te și spune‑le: ‘Întoarceți‑vă la corturile voastre’. 31Tu însă rămâi aici cu Mine ca să‑ți dau toate poruncile, hotărârile și judecățile pe care să‑i înveți să le împlinească în țara pe care le‑o dau în stăpânire.»
32Deci vegheați ca să faceți așa cum v‑a poruncit Domnul, Dumnezeul vostru. Să nu vă abateți nici la dreapta, nici la stânga. 33Să umblați în toate căile pe care vi le‑a poruncit Domnul, Dumnezeul vostru, ca să trăiți, să fiți fericiți și să aveți multe zile în țara pe care o veți stăpâni.
Mmaransɛm Du No
1Mose frɛɛ Israelfo no nyinaa ka kyerɛɛ wɔn se:
Israel, muntie, mmara ne ahyɛde a mede rema mo nnɛ no. Munsua na munni so. 2Bere a yɛwɔ Horeb no, Awurade yɛn Nyankopɔn ne yɛn yɛɛ apam bi. 3Ɛnyɛ yɛn agyanom na Awurade ne wɔn yɛɛ apam no, na mmom, ɔne yɛn a yɛte ase nnɛ yi nyinaa na ɛyɛe. 4Awurade fi bepɔw so ogya mu ne mo kasaa anikann. 5Migyinaa mo ne Awurade ntam, na mekaa Awurade asɛm kyerɛɛ mo efisɛ na musuro ogya no nti, moamforo bepɔw no.
Nsɛm a ɔkae no ni:
6“Mene Awurade, mo Nyankopɔn, a miyii mo fii nkoasom mu wɔ Misraim no.
7“Monnsom onyame foforo biara nka me ho.
8Monnyɛ ohoni anaa biribiara a ɛsɛ ade a ɛwɔ wim, anaa nea ɛwɔ asase so, anaa nea ɛwɔ nsu mu, anaa nea ɛwɔ asase ase. 9Monnkotow ohoni biara nsom no wɔ ɔkwan biara so, na me, Awurade, mo Nyankopɔn, meyɛ ninkufo a metwe mma a wɔtan me no aso wɔ awofonom bɔne a wɔyɛ no ho kɔ awo ntoatoaso abiɛsa ne anan mu, 10nanso meda ɔdɔ adi kyerɛ awo ntoatoaso mpem a wɔdɔ me na wodi mʼahyɛde so no.
11Mommmɔ Awurade, mo Nyankopɔn no, din basabasa. Sɛ moyɛ saa a, obebu mo fɔ.
12Monkae homeda na munni no sɛ da kronkron. 13Nnansia na momfa nyɛ mo nnwuma nyinaa, 14na da a ɛto so ason no yɛ Homeda ma Awurade, mo Nyankopɔn. Saa da no, ɛnsɛ sɛ moyɛ adwuma biara; ɛnsɛ sɛ mo mmabarima, mo mmabea anaa mo asomfo anaa mo anantwi ne mo mfurum anaa mo ahɔho yɛ adwuma biara. 15Monkae sɛ bere bi a atwa mu no na moyɛ nkoa wɔ Misraim na Awurade, mo Nyankopɔn, nam anwonwatumi ne tumi nnwuma so na oyii mo fii hɔ. Ɛno nti na Awurade mo Nyankopɔn hyɛ mo sɛ munni Homeda no.
16Di wʼagya ne wo na ni sɛnea Awurade, mo Nyankopɔn, ahyɛ mo no, na ama wo nkwanna aware, na asi wo yiye wɔ asase a Awurade wo Nyankopɔn de rema wo no so.
17Nni awu.
18Nsɛe aware.
19Mmɔ korɔn
20Nni wo yɔnko ho adansekurum
21Mma wʼani mmere wo yɔnko yere. Mma wʼani mmere wo yɔnko fi anaa nʼasase anaa nʼakoa anaa nʼafenaa, ne nʼanantwi, nʼafurum anaa biribiara a ɛyɛ wo yɔnko dea.”
22Eyinom ne mmaransɛm a Awurade de nne kɛse a efi ogyaframa no mu pae mu ka kyerɛɛ mo fii omununkum a esum kabii atwa ho ahyia mu wɔ bepɔw no so a wamfa hwee anka ho. Na ɔkyerɛw guu abo pon abien so de maa me.
23Motee nne no fii esum mu bere a bepɔw no so redɛw ogya framfram no, mmusuakuw mu ntuanofo no nyinaa baa me nkyɛn. 24Wɔkae se, “Awurade, yɛn Nyankopɔn, akyerɛ yɛn nʼanuonyam ne ne tumi na yɛate ne nne afi ogya no mu. Nnɛ, yɛahu sɛ, sɛ Onyankopɔn ne onipa kasa koraa a, onipa tumi tena ase. 25Na afei, adɛn nti na ɛsɛ sɛ yewuwu? Sɛ Awurade, yɛn Nyankopɔn, kasa kyerɛ yɛn bio a, akyinnye biara nni ho sɛ yebewu na ogya no ahyew yɛn pasaa. 26Efisɛ ɔkra teasefo bɛn na wate Onyankopɔn teasefo no nne sɛ ɛrekasa fi ogyaframa no mu na watena ase ana? 27Kɔ na kotie nea Awurade, yɛn Nyankopɔn no, ka no. Na afei, bra na bɛka biribiara a ɔka kyerɛɛ wo no kyerɛ yɛn, na yebetie na yɛadi so.”
28Awurade tee mo nne bere a mokasa kyerɛɛ me no, Awurade ka kyerɛɛ me se, “Mate nsɛm a saa nnipa yi ka kyerɛɛ wo no. Nsɛm a wɔkaa no nyinaa ye. 29Ao, sɛ daa wobenya koma sɛnea ɛbɛma wɔasuro me na wɔadi mʼahyɛde nyinaa so a, anka ebeye ama wɔn ne wɔn asefo nyinaa afebɔɔ.
30“Kɔ na kɔka kyerɛ wɔn se, wɔnsan mmra wɔn ntamadan mu. 31Nanso wo de, wo ne me ntena ha sɛnea ɛbɛyɛ a metumi de mʼahyɛde ne me mmara ama wo. Wobɛkyerɛkyerɛ nnipa no sɛnea wobetie wɔ asase a mede rema wɔn no so sɛ wɔn agyapade no.”
32Enti mohwɛ yiye na n monyɛ nea Awurade mo Nyankopɔn ahyɛ mo no; momman mfa nifa anaa benkum. 33Munni nea Awurade, mo Nyankopɔn, ahyɛ mo no nyinaa so na ama moanya nkwa, na asi mo yiye, na no nna aware wɔ asase a morekɔfa no so.
