Îndemn la supunere față de Lege
1Acum, ascultă, Israel, hotărârile și judecățile pe care vă învăț. Împliniți‑le ca să trăiți și să intrați în stăpânirea țării pe care v‑o dă Domnul, Dumnezeul părinților voștri. 2Să nu adăugați nimic la cuvântul pe care vi‑l poruncesc eu și să nu desființați nimic din el. Dimpotrivă, să păziți poruncile Domnului, Dumnezeul vostru, așa cum vi le dau eu.
3Ochii voștri au văzut ceea ce Domnul a făcut din cauza lui Baal-Peor3 O formă de închinare regională înaintea lui Baal, zeul canaanit al fertilității.. Domnul, Dumnezeul tău, a nimicit din mijlocul tău toți bărbații care l‑au urmat pe Baal-Peor, 4însă voi, cei care ați stat alipiți de Domnul, Dumnezeul vostru, sunteți cu toții vii astăzi.
5Iată că v‑am învățat hotărârile și judecățile așa cum mi‑a poruncit Domnul, Dumnezeul meu, ca să le împliniți în țara în care veți intra s‑o luați în stăpânire. 6Să le păziți și să le împliniți, fiindcă aceasta va fi înțelepciunea și priceperea voastră înaintea ochilor popoarelor. Ele vor auzi despre toate aceste hotărâri și vor zice: «Într-adevăr neamul acesta mare este un popor înțelept și are discernământ!» 7Căci care neam este așa de măreț, încât să‑și aibă dumnezeii atât de aproape, cum Îl avem noi pe Domnul, Dumnezeul nostru, ori de câte ori Îl chemăm? 8Și care este neamul acela așa de măreț, încât să fi avut hotărâri și judecăți tot atât de drepte precum legea aceasta, pe care eu v‑o prezint astăzi?
9Numai ai grijă și veghează cu luare-aminte asupra sufletului tău ca să nu uiți lucrurile pe care le‑ai văzut cu ochii tăi și ca ele să nu se depărteze de inima ta, în toate zilele vieții tale. Fă cunoscute aceste lucruri copiilor tăi și copiilor copiilor tăi. 10Adu‑ți aminte de ziua în care ai stat în prezența Domnului, Dumnezeul tău, la Horeb, atunci când Domnul mi‑a zis: «Strânge poporul la Mine ca să asculte cuvintele Mele și să învețe astfel, atât ei, cât și copiii lor, să se teamă de Mine în toate zilele pe care le vor trăi pe pământ.» 11Voi v‑ați apropiat și ați stat la poalele muntelui. Muntele ardea cu flăcări ce se înălțau până în inima cerurilor. Era întuneric, nori și negură deasă. 12Domnul v‑a vorbit din mijlocul focului. Voi ați auzit sunetul cuvintelor, dar nu ați văzut nicio înfățișare, ci ați auzit doar un glas. 13El v‑a vestit legământul Său, Cele Zece Porunci13 Lit.: Cele Zece Cuvinte., pe care v‑a poruncit să le urmați și pe care le‑a scris pe două table13 Probabil două exemplare ale aceluiași document, nu un singur document în două părți. În cf. cu practica orientală, fiecare parte implicată în tratat trebuia să dețină o copie a documentului [peste tot în carte]. de piatră. 14În vremea aceea, Domnul mi‑a poruncit să vă învăț hotărârile și judecățile pe care trebuie să le împliniți în țara pe care o veți stăpâni, după ce veți traversa Iordanul.
Idolatria este interzisă
15În ziua când Domnul, Dumnezeul vostru, v‑a vorbit la Horeb, din mijlocul focului, n‑ați văzut nicio înfățișare. De aceea, vegheați bine asupra sufletelor voastre, 16ca nu cumva să vă pervertiți și să vă faceți un chip cioplit, sau înfățișarea vreunui idol, sau asemănarea unui bărbat sau a unei femei, 17sau asemănarea unui animal care se târăște pe pământ, sau asemănarea unei păsări care zboară pe cer, 18sau asemănarea vreunei vietăți care se târăște pe pământ, sau asemănarea vreunui pește care se află în apele de sub pământ. 19Iar atunci când îți vei ridica ochii spre ceruri și vei vedea soarele, luna și stelele, întreaga oștire a cerurilor, să nu te lași amăgit să te închini înaintea lor și să le slujești, căci acestea sunt lucruri care au fost împărțite de Domnul, Dumnezeul vostru, tuturor popoarelor de sub cerul întreg. 20Pe voi însă Domnul v‑a luat și v‑a scos din cuptorul de fier, din Egipt, ca să fiți poporul moștenirii Lui, cum sunteți astăzi.
21Domnul S‑a mâniat pe mine din cauza voastră și a jurat că nu voi traversa Iordanul și nu voi intra în țara cea bună pe care Domnul, Dumnezeul tău, are să v‑o dea ca moștenire. 22Deci eu voi muri în țara aceasta și nu voi traversa Iordanul, dar voi îl veți traversa și veți lua în stăpânire țara aceea bună.
23Așadar, vegheați asupra voastră, ca să nu uitați legământul Domnului, Dumnezeul vostru, pe care El l‑a încheiat cu voi, și să nu vă faceți vreun chip cioplit sau vreo înfățișare, pe care Domnul, Dumnezeul tău, ți‑a poruncit să nu le faci. 24Căci Domnul, Dumnezeul tău, este un foc mistuitor și un Dumnezeu gelos.
25Când ți se vor naște copii și nepoți și vei îmbătrâni în țară, dacă vă veți perverti și vă veți face vreun chip cioplit sau vreo înfățișare, dacă veți face ce este rău în ochii Domnului, Dumnezeul vostru, ca să‑L mâniați, 26chem astăzi cerurile și pământul ca martori împotriva voastră, că veți fi nimiciți repede din țara pe care o veți lua în stăpânire după ce veți traversa Iordanul. Nu veți trăi multe zile, ci veți fi nimiciți. 27Domnul vă va împrăștia printre popoare și nu veți rămâne decât un mic număr de oameni între neamurile la care vă va duce Domnul. 28Acolo veți sluji unor dumnezei făcuți de mâna omului, din lemn și din piatră, care nu văd și nici nu aud, nu mănâncă și nici nu au miros. 29Dar dacă de acolo Îl vei căuta pe Domnul, Dumnezeul tău, Îl vei găsi, dacă Îl vei căuta din toată inima ta și din tot sufletul tău! 30În strâmtorarea ta, după ce ți se vor fi întâmplat toate aceste lucruri, în zilele de pe urmă, te vei întoarce la Domnul, Dumnezeul tău, și vei asculta de glasul Lui. 31Căci Domnul, Dumnezeul tău, este un Dumnezeu milostiv, Care nu te va părăsi și nu te va distruge. El nu va uita legământul pe care l‑a încheiat, prin jurământ, cu părinții tăi.
Nimeni nu este ca Domnul
32Întreabă despre zilele dintâi, care au fost înainte de tine, începând cu ziua în care Dumnezeu l‑a creat pe om pe pământ. Întreabă de la un capăt al cerurilor până la celălalt capăt al lor. S‑a întâmplat vreodată un lucru atât de mare ca acesta sau s‑a auzit vreodată așa ceva? 33A existat vreodată vreun popor care să fi auzit glasul lui Dumnezeu33 Sau: glasul vreunui zeu., vorbindu‑i din mijlocul focului, cum l‑ai auzit tu, și să fi rămas în viață? 34A existat vreodată vreun dumnezeu care să ia un neam din mijlocul altui neam, prin încercări, prin semne și minuni, prin război, cu mână puternică, cu braț întins și cu fapte de temut, mărețe, așa cum a făcut cu voi Domnul, Dumnezeul vostru, în Egipt, înaintea ochilor tăi?
35Ție ți‑au fost arătate aceste lucruri ca să știi că Domnul este Dumnezeu și că nu este altul în afară de El. 36Din ceruri te‑a făcut să auzi glasul Lui, ca să te disciplineze. Pe pământ ți‑a arătat focul Lui cel mare, iar tu ai ascultat cuvintele Lui din mijlocul focului. 37Mai mult, fiindcă i‑a iubit pe părinții tăi, de aceea a ales sămânța37 Vezi nota de la 1:8. lor după ei. Apoi te‑a scos din Egipt prin prezența și puterea Lui cea mare. 38A izgonit dinaintea ta neamuri mai mari și mai puternice decât tine, ca să intri în țara pe care ți‑a dat‑o ca moștenire, după cum vezi astăzi.
39Să știi astăzi și să păstrezi în inimă faptul că Domnul este Dumnezeu sus în ceruri și jos pe pământ și că nu este altul. 40Păzește deci hotărârile și judecățile Lui, pe care ți le dau astăzi, ca să‑ți meargă bine atât ție, cât și urmașilor tăi, și astfel să trăiești multe zile în țara pe care Domnul, Dumnezeul tău, ți‑o dă pentru totdeauna.“
Cetăți de scăpare
41Atunci Moise a pus deoparte trei cetăți la răsărit de Iordan, 42ca să fugă acolo ucigașul care l‑a omorât fără voie pe semenul său, fără să‑l fi urât mai dinainte, și să se refugieze într‑una din aceste cetăți pentru a‑și salva viața. 43Aceste cetăți erau: Bețer, în regiunea de podiș a rubeniților, Ramot, în Ghiladul gadiților, și Golan, în Bașanul manasiților.
Recapitularea Legii de la Horeb și a Decalogului
44Aceasta este Legea pe care Moise a așezat‑o înaintea fiilor lui Israel. 45Acestea sunt mărturiile, hotărârile și judecățile pe care Moise le‑a spus fiilor lui Israel după ce au ieșit din Egipt, 46dincolo de Iordan, în vale, față în față cu Bet‑Peor, în țara lui Sihon, regele amoriților, care locuia în Heșbon și a fost învins de Moise și de fiii lui Israel după ieșirea lor din Egipt. 47Ei au luat în stăpânire țara lui și țara lui Og, regele Bașanului, cei doi regi amoriți, care erau la răsărit de Iordan: 48de la Aroer, care este pe malul uedului48 Vezi nota de la 2:13. Arnon, până la muntele Sirion48 Siriacă și 3:9. TM: Sion (nu același cu renumitul munte Sion, care se scrie diferit în limba ebraică [Țiyyon]). (acesta este Hermonul), 49precum și toată Araba49 Vezi nota de la 1:1. de dincolo de Iordan, de la răsărit până la Marea Arabei49 Marea Moartă., lângă poalele muntelui Pisga.
Mose vädjar till folket om lydnad
1Och nu Israel, lyssna när jag lär er de här föreskrifterna och lagarna! Lyd dem, så ska ni få leva och gå in och erövra det land som Herren era förfäders Gud har gett er! 2Lägg inte något till lagarna och ta inte bort något från dem! Håll Herrens, er Guds, bud som jag har gett er! 3Ni såg själva vad Herren gjorde vid Baal-Pegor, då Herren, er Gud, utplånade alla som tillbad Baal-Pegor. 4Men alla ni som höll fast vid Herren, er Gud, är fortfarande vid liv idag.
5Dessa lagar som jag nu undervisar om, så som Herren, min Gud, har befallt, ska ni följa när ni kommer in i det land som ni ska ta i besittning. 6Ni ska följa dem och lyda dem, för då ska andra folk se er vishet och ert förstånd. De som hör de här lagarna ska säga: ”Detta stora folk är så förståndigt och äger en sådan vishet!” 7För vilket annat stort folk har gudar som kommer dem nära, på samma sätt som Herren, vår Gud, gör närhelst vi ropar på honom? 8Vilket annat folk, hur stort det än är, har så rättfärdiga föreskrifter och lagar som denna lag som jag ger er idag?
9Men akta dig mycket noga! Glöm aldrig bort det som du med egna ögon fick se! Håll det i färskt minne så länge du lever! Undervisa om det för dina barn och barnbarn, 10om den dag då du stod inför Herren, din Gud, vid berget Horeb. Herren sa till mig: ”Kalla samman allt folket inför mig, så ska jag låta dem få höra mina ord! De ska få lära sig att frukta mig så länge de lever i landet och undervisa sina barn.” 11Ni kom fram och stod vid foten av berget som brann av eld. Lågorna slog högt upp mot himlen, omgivna av svarta moln och ett väldigt mörker. 12Herren talade till er från elden och ni hörde vad han sa, fast ni inte såg honom. 13Han förkunnade för er sitt förbund som ni ska hålla, de tio budorden, och han skrev ner dem på två stentavlor. 14Herren befallde mig då också att lära er föreskrifter och lagar som ni måste följa när ni har gått över floden och in i det land ni ska ta i besittning.
Mose varnar för avgudar
15Ni ska akta er noga, för ni fick inte se någon gestalt när Herren, er Gud, talade till er ur elden på Horeb. 16Gör därför inte något så avskyvärt som att tillverka en bildstod. Tillverka ingen avgud, vare sig i form av en man eller en kvinna, 17ett djur på marken, en fågel som flyger i skyn, 18ett kräldjur, eller en fisk i vattnet under jordytan. 19Och när du tittar upp mot himlen och får se solen, månen och stjärnorna, ja, himlens hela härskara, se då till att du inte förleds att tillbe dem och tjäna dem. De är något som Herren har skapat och gett till alla människor. 20Men er har Herren räddat ur smältugnen i Egypten, för att ni ska vara hans särskilda folk, hans egendom, som ni är idag.
21Herren blev arg på mig för er skull och svor att jag inte skulle få gå över floden Jordan in i det underbara land som han ska ge till dig som arv. 22Jag måste dö här i landet och får inte gå över floden. Men ni ska gå över och inta det underbara landet. 23Se då till att ni inte glömmer det förbund som Herren, er Gud, har upprättat med er. Tillverka inga bildstoder, avbilder av sådant som Herren har förbjudit er att avbilda, 24för Herren, er Gud, är en förtärande eld, ja, han är en svartsjuk Gud.
25Om ni, efter att ha bott i landet en längre tid och efter att ha fått barn och barnbarn, gör något så avskyvärt som att tillverka en avgudabild av något slag, detta som är ont inför Herren och som gör honom vred, 26då tar jag himmel och jord till vittnen på att ni på en gång kommer att bli utrotade ur det land ni nu ska erövra på andra sidan Jordan. Ni kommer inte att få bo kvar där länge utan kommer att förgöras. 27Herren kommer att sprida ut er bland folken. Bara några få av er ska bli kvar och dessa ska leva bland de främmande folk dit Herren sänder er. 28Där kommer ni att tillbe avgudar gjorda av trä och sten, avgudar som varken kan se, höra, äta eller lukta.
29Men där ska du också på nytt börja söka Herren, din Gud, och du ska finna honom när du söker honom av hela ditt hjärta och av hela din själ.4:29 Hjärta och ”själ” betyder att både förnuftet, viljan och känslan, dvs. människans hela väsen, är inberäknade. 30När du är i nöd och har drabbats av alla dessa saker, då ska du i kommande dagar vända tillbaka till Herren, din Gud, och lyssna till honom, 31för Herren, din Gud, är en barmhärtig Gud. Han ska inte överge dig eller fördärva dig. Han ska inte glömma det förbund han ingått med dina förfäder och bekräftat med ed.
Det finns ingen annan Gud
32Fråga historien, tiden innan du fanns till, ända från den dag då Gud skapade människan på jorden och sök från den ena ändan av himlen till den andra, så ska du ändå inte finna något så fantastiskt som detta eller hitta någon som hört om något liknande. 33Har något annat folk fått höra Guds röst tala till dem ur en eld som ni har fått och ändå fått leva? 34Har någon annan gud ens försökt befria ett folk från ett annat folks makt genom att sända prövningar, genom tecken och under, genom krig och mäktiga gärningar, stora och fruktansvärda gärningar, så som Herren, din Gud, gjorde för er i Egypten mitt framför dina egna ögon?
35Du fick se allt detta för att du skulle förstå att Herren är Gud och att det inte finns någon annan än han. 36Från himlen lät han dig höra sin röst för att fostra dig. Han lät dig här på jorden se sin mäktiga eld och du hörde hans röst ur elden. 37Eftersom han älskade dina förfäder och utvalde deras efterkommande, förde han genom sin väldiga kraft själv ut dig ur Egypten, 38för att sedan driva bort andra folk som är större och mäktigare än du och ge dig deras land som arv som det ju är ännu idag.
39Därför ska du idag inse och tänka på att Herren är Gud, både i himlen och här nere på jorden. Det finns ingen annan. 40Om du följer de föreskrifter och lagar jag ger dig idag, kommer det att gå väl för dig och dina efterkommande och du ska få bo länge i det land som Herren, din Gud, vill ge dig för all framtid.
Fristäder
(4 Mos 35:6-34; 5 Mos 19:1-14; Jos 20:1-9)
41Sedan valde Mose ut tre städer på östra sidan av floden Jordan. 42Dit skulle den kunna fly som hade dödat någon, om dråpet hade skett genom olyckshändelse och utan att dråparen haft onda avsikter. Genom att fly till någon av dessa städer kunde dråparen rädda sitt liv. 43För Rubens stam valde han Beser på högslätten i öknen, för Gads stam Ramot i Gilead och för Manasses stam Golan i Bashan.
Gudsuppenbarelsen och de tio budorden: Moses andra tal
(4:44—28:68)
44Detta är lagen som Mose lade fram för israeliterna. 45Dessa är de befallningar, föreskrifter och stadgar som Mose gav till Israels folk efter att de lämnat Egypten, 46öster om Jordan i dalen mitt emot Bet Pegor. Området beboddes tidigare av amoréerna under kung Sichon vars huvudstad var Heshbon och som besegrades av Mose och israeliterna efter deras uttåg ur Egypten. 47De intog Sichons land och även det som tillhörde kung Og i Bashan, den andre av de två amoreiska kungarna öster om Jordan, 48hela området från Aroer vid floden Arnons dal till berget Sion4:48 Namnet stavas olika i olika handskrifter, Sion, Sirjon, Senir och Hermon. Se 3:9. (dvs. Hermon) 49och hela Jordandalen öster om floden ända till Aravasjön nedanför berget Pisgas branter.