Reînnoirea legământului în câmpiile Moabului
1Acestea sunt cuvintele legământului pe care Domnul l‑a poruncit lui Moise să‑l încheie cu fiii lui Israel în țara Moabului, în afara legământului pe care l‑a încheiat cu ei la Horeb.
2Moise i‑a chemat pe toți cei din Israel și le‑a zis: „Ați văzut tot ce a făcut Domnul înaintea ochilor voștri, în țara Egiptului, lui Faraon, tuturor slujitorilor lui și întregii lui țări: 3marile încercări pe care ochii tăi le‑au văzut, semnele și minunile acelea mari. 4Dar Domnul nu v‑a dat minte să înțelegeți, nici ochi să vedeți și nici urechi să auziți, până în ziua aceasta. 5Timp de patruzeci de ani cât v‑am condus prin pustie, hainele de pe voi nu s‑au învechit și sandalele din picioarele voastre nu s‑au tocit. 6Pâine n‑ați mâncat, și n‑ați băut nici vin, nici băutură tare, ca să cunoașteți că Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.
7Când ați ajuns în locul acesta, Sihon, regele Heșbonului, și Og, regele Bașanului, ne‑au ieșit înainte ca să se lupte cu noi, dar noi i‑am învins. 8Le‑am luat țara și am dat‑o ca moștenire rubeniților, gadiților și unei jumătăți din seminția lui Manase.
9Să păziți cuvintele acestui legământ și să le împliniți ca să prosperați în tot ceea ce veți face. 10Astăzi stați în prezența Domnului, Dumnezeul vostru, voi toți – căpeteniile semințiilor voastre și bătrânii voștri, dregătorii voștri împreună cu toți bărbații lui Israel, 11copiii și soțiile voastre și străinul care este în mijlocul taberei tale, de la cel ce‑ți taie lemne, până la cel ce‑ți scoate apă – 12ca să intri în legământ cu Domnul, Dumnezeul tău, legământ încheiat prin jurământ și pe care îl face cu tine astăzi, 13și ca să te facă astăzi poporul Lui, așa cum ți‑a promis și așa cum a jurat părinților tăi, Avraam, Isaac și Iacov. 14Nu numai cu voi închei legământul acesta și jurământul acesta, 15ci atât cu cei care stau astăzi aici cu noi, înaintea Domnului, Dumnezeul nostru, cât și cu cei care nu sunt aici cu noi astăzi.
16Căci voi știți cum am locuit în țara Egiptului și cum am trecut prin mijlocul neamurilor pe unde am fost. 17Ați văzut spurcăciunile lor și idolii lor din lemn și din piatră, din argint și din aur. 18Să nu existe printre voi niciun bărbat, nicio femeie, niciun clan și nicio seminție a căror inimă să se întoarcă astăzi de la Domnul, Dumnezeul nostru, ducându‑se să slujească dumnezeilor acestor neamuri. Să nu existe printre voi nicio rădăcină care produce otravă sau pelin, 19cineva care, după ce aude cuvintele acestui jurământ, se binecuvântează pe el însuși, zicând în inima lui: «Voi avea pace, chiar dacă aș urma încăpățânarea inimii mele.» Aceasta va aduce dezastru peste ceea ce este fertil și peste ceea ce este uscat.19 Sensul expresiei este nesigur. Sau mele, adăugând beția la sete! 20Domnul nu va dori să‑l ierte. Mânia și gelozia Domnului se va aprinde împotriva lui. Toate blestemele scrise în Cartea aceasta vor veni peste el și Domnul îi va șterge numele de sub ceruri. 21Domnul îl va separa de toate semințiile lui Israel, spre nenorocirea lui, potrivit cu toate blestemele legământului scris în această Carte a Legii.
22Generația următoare, copiii voștri care se vor ridica după voi și străinul care va veni dintr‑o țară îndepărtată, vor vedea nenorocirile care au fost în țara aceasta și urgiile cu care Domnul v‑a îndurerat. 23În toată țara va fi sulf, sare și cenușă. Nimic nu se va semăna, nimic nu va încolți și nicio plantă nu va crește. Va fi la fel ca la distrugerea Sodomei, Gomorei, Admei și Țeboimului, pe care Domnul le‑a distrus în mânia și urgia Lui.
24Toate neamurile vor întreba:
– De ce a făcut Domnul astfel țării acesteia? De ce S‑a aprins cu o mânie atât de mare?
25Și li se va răspunde:
– Fiindcă au părăsit legământul Domnului, Dumnezeul părinților lor, pe care l‑a încheiat cu ei când i‑a scos din țara Egiptului. 26Ei s‑au dus și au slujit altor dumnezei și s‑au închinat înaintea lor, dumnezei pe care nu‑i cunoșteau și pe care nu li‑i dăduse El. 27De aceea Domnul S‑a aprins de mânie împotriva acestei țări, astfel că a adus peste ei toate blestemele scrise în Cartea aceasta. 28Domnul i‑a smuls din țara lor cu mânie, cu furie și cu mare înverșunare și i‑a aruncat într‑o altă țară, cum se vede astăzi.
29Lucrurile ascunse sunt ale Domnului, Dumnezeul nostru, iar lucrurile descoperite sunt ale noastre și ale urmașilor noștri pentru totdeauna, ca să împlinim toate cuvintele acestei Legi.
Apam No Ntimu
1Eyinom ne nhyehyɛe a ɛwɔ apam a Awurade hyɛɛ Mose sɛ ɔne Israelfo no nyɛ wɔ Moab nka apam a ɔne wɔn yɛɛ no wɔ Horeb no mu no ho.
2Mose frɛɛ Israelfo no nyinaa ka kyerɛɛ wɔn se:
Moahu nea Awurade yɛɛ Farao ne ne mpanyimfo ne ne man nyinaa wɔ Misraim no. 3Mo ankasa muhuu sɔhwɛ akɛse, nsɛnkyerɛnne a ɛyɛ hu ne anwonwade akɛse no. 4Nanso de besi nnɛ yi, Awurade mmaa mo adwene a ɛte asɛm ase anaa ani a ehu ade anaa aso a ɛte asɛm. 5Nanso Awurade se, mfe aduanan a midii mo anim faa sare so no mu no, mo ntama antetew, na mo mpaboa a ɛhyehyɛ mo anan nso anhwere. 6Moanni brodo, annom nsa anaa nsa a ano yɛ den. Meyɛɛ saa sɛnea mubehu sɛ mene Awurade, mo Nyankopɔn no.
7Yeduu ha no, Hesbonhene Sihon ne Basanhene Og ba bɛko tiaa yɛn, nanso yedii wɔn so. 8Yɛfaa wɔn asase de maa Ruben ne Gad mmusuakuw ne Manase abusuakuw no fa sɛ wɔn agyapade.
9Ɛno nti, munni saa apam yi so sɛnea ɛbɛyɛ a biribiara a mobɛyɛ no bɛyɛ yiye. 10Mo nyinaa—mo mmusuakuw mpanyimfo, mo atemmufo, mo ahwɛfo ne Israel mmarima nyinaa, nnɛ mugyina Awurade, mo Nyankopɔn no, anim; 11mo ne mo mma ne mo yerenom ne ahɔho a wɔte mo mu a wobu mo nnua, soa mo nsu. 12Mugyina ha sɛ mo ne Awurade, mo Nyankopɔn no, rebɛyɛ apam; apam a Awurade ne mo reyɛ nnɛ na ɔde ntam resɔw ano 13na wasi so gyinae sɛ nnɛ, moyɛ ne nkurɔfo na ɔno nso bɛyɛ mo Nyankopɔn, sɛnea ɔhyɛɛ mo bɔ no na ɔkaa ntam kyerɛɛ mo agyanom Abraham, Isak ne Yakob no. 14Mereyɛ saa apam yi a ne ntam bata ho a, ɛnyɛ mo nko a, 15mo ne yɛn gyina ha nnɛ wɔ Awurade, mo Nyankopɔn no, anim na mmom, wɔn a wonni ha nnɛ nso ka ho bi.
16Mo ankasa munim sɛnea yɛtenaa Misraim ne sɛnea yɛreba ha no yɛfaa aman so besii ha. 17Muhuu akyiwade ahoni a wɔde nnua ne abo ne dwetɛ ne sikakɔkɔɔ ayɛ wɔ wɔn nkyɛn. 18Monhwɛ yiye sɛ ɔbarima anaa ɔbea anaa abusua biara a ɛwɔ mo mu nnɛ no mu biara koma rennan mfi Awurade, mo Nyankopɔn no, ho nkɔsom saa aman yi anyame; monhwɛ sɛ ntin biara nni mo mu a epuw bɔre a ɛyɛ nwen saa.
19Sɛ saa onipa no te ntam yi mu nsɛm na ohyira ne ho, na ɔka wɔ ne tirim se, “Me ho sɔnn, ɛmfa ho sɛ menam asoɔden kwan so.” Eyi de atoyerɛnkyɛm bɛba asase a so afɔw ne nea so awo no nyinaa so. 20Awurade remfa nkyɛ saa onipa no. Nʼabufuw ne ne ninkunu bɛdɛw atia no. Nnome a wɔakyerɛw no saa nhoma yi mu no nyinaa bɛba ne so na Awurade bɛpepa ne din afi ɔsoro ase. 21Awurade bɛtwe no afi Israel mmusuakuw nyinaa mu na wahwie apam no mu nnome nyinaa a wɔakyerɛw wɔ saa mmara nhoma no mu no agu ne so.
22Mo mma a wɔbɛba wɔ daakye awo ntoatoaso mu no ne wɔn a wofi ahɔho ase a wofi akyirikyiri asase so behu asase no sɛe ne nyarewa a Awurade de bɛbrɛ asase no. 23Wobehu sɛ, wɔn asase no nyinaa adan sufre ne nkyene a wonnua so hwee, na hwee mfifi wɔ so na ahabammono biara nnyina so, a ɛnyɛ yiye na hwee nso nnyin wɔ so; sare ahaban mpo. Ɛbɛyɛ sɛ Sodom ne Gomora, Adma ne Seboim a Awurade sɛee no nʼabufuwhyew mu no. 24Aman a atwa ahyia no bebisa se, “Adɛn nti na Awurade ayɛ saa asase yi saa? Adɛn nti na ne bo fu dennen saa?”
25Na wɔbɛka akyerɛ wɔn se, “Saa asɛm yi sii, efisɛ nnipa a wɔwɔ asase no so buu apam a wɔne Awurade, wɔn agyanom Nyankopɔn no, yɛe bere a oyii wɔn fii Misraim asase so no. 26Wɔdan kɔsom anyame afoforo wɔkotow wɔn, anyame a wonnim wɔn, anyame a Awurade nkyerɛɛ wɔn sɛ wɔnsom. 27Ɛno nti Awurade abufuw dɛw tiaa saa asase yi, nam so de nnome a wɔakyerɛw wɔ saa nhoma yi mu no nyinaa baa wɔn so no. 28Abufuwhyew mu, Awurade tutuu ne nkurɔfo ase fii wɔn asase so twaa wɔn asu de wɔn koguu asase foforo so, sɛnea ɛte mprempren yi.”
29Kokoamsɛm yɛ Awurade, yɛn Nyankopɔn no, dea, nanso nneɛma a wɔda no adi no yɛ yɛn ne yɛn asefo dea daa, sɛnea ɛbɛyɛ a yebedi saa mmara yi mu nsɛm so.
