Binecuvântări datorate ascultării
(Lev. 26:1-13; Deut. 7:12-16)
1Dacă vei asculta cu atenție de glasul Domnului, Dumnezeul tău, păzind și împlinind toate poruncile pe care eu ți le dau astăzi, Domnul, Dumnezeul tău, îți va da întâietate peste toate neamurile pământului. 2Toate aceste binecuvântări vor veni peste tine și vei avea parte de ele, dacă vei asculta de glasul Domnului, Dumnezeul tău.
3Vei fi binecuvântat în cetate și vei fi binecuvântat la câmp.
4Rodul pântecului tău și rodul pământurilor tale, creșterea cirezilor tale și creșterea turmelor tale vor fi binecuvântate.
5Coșul și covata ta vor fi binecuvântate.
6Vei fi binecuvântat la venire și vei fi binecuvântat la plecare.
7Domnul îți va da victorie asupra dușmanilor care se vor ridica împotriva ta. Pe un drum vor ieși împotriva ta, însă pe șapte drumuri vor fugi dinaintea ta.
8Domnul va face ca binecuvântarea să fie în hambarele tale și peste orice realizare a mâinilor tale în țara pe care Domnul, Dumnezeul tău, ți‑o dă.
9Domnul te va face un popor sfânt, așa cum ți‑a promis, dacă vei păzi poruncile Lui și vei umbla pe căile Lui. 10Toate popoarele pământului vor vedea că Numele Domnului este chemat peste tine10 Idiom ebraic care arată apartenența, posesiunea. Sau: vor vedea că voi sunteți ai Domnului și se vor teme de tine. 11Domnul te va copleși cu bunătăți – înmulțind rodul pântecului tău, rodul animalelor tale și al pământului tău – în țara pe care Domnul a jurat părinților tăi că ți‑o va da.
12Domnul îți va deschide vistieria Lui cea bună, cerul, ca să dea pământului tău ploaie la timp și ca să binecuvânteze tot lucrul mâinilor tale. Vei împrumuta multe neamuri, dar tu nu vei lua cu împrumut. 13Domnul te va face cap, și nu coadă. Vei fi doar în frunte, și nu la urmă, dacă vei asculta de poruncile Domnului, Dumnezeul tău, pe care eu ți le dau astăzi ca să le păzești și să le împlinești. 14Să nu te abați nici la dreapta, nici la stânga de la toate poruncile pe care eu vi le dau astăzi, mergând după alți dumnezei ca să le slujești.
Blesteme în urma neascultării
(Lev. 26:14-39)
15Dar dacă nu vei asculta de glasul Domnului, Dumnezeul tău, păzind și împlinind toate poruncile și hotărârile pe care ți le dau astăzi, toate aceste blesteme vor veni peste tine și te vor ajunge.
16Vei fi blestemat în cetate și vei fi blestemat la câmp.
17Coșul și covata ta vor fi blestemate.
18Rodul pântecului tău, al pământului tău, al cirezilor tale și al turmelor tale va fi blestemat.
19Vei fi blestemat la venire și vei fi blestemat la plecare.
20Domnul va trimite împotriva ta blestemul, neliniștea și mustrarea în mijlocul tuturor lucrurilor pe care le vei face, până când vei fi nimicit și vei pieri repede din cauza faptelor tale rele, pentru care L‑ai părăsit. 21Domnul va trimite peste tine ciuma, până te va mistui din țara în care ai intrat ca s‑o stăpânești. 22El te va lovi cu tifos și cu friguri, cu inflamație și cu febră, cu sabie, cu filoxeră și cu mălură. Ele te vor urmări până vei pieri. 23Cerul de deasupra capului tău va fi de cupru, iar pământul de sub tine va fi de fier. 24Domnul va trimite pe pământul tău ploaie de praf și de pulbere. Ea va coborî din cer peste tine până vei fi nimicit.
25Domnul va face să fii învins înaintea dușmanilor tăi. Pe un drum vei ieși împotriva lor și pe șapte drumuri vei fugi dinaintea lor. Vei fi o pricină de groază pentru toate regatele pământului. 26Cadavrele tale vor fi hrană pentru toate păsările cerului și pentru toate animalele pământului și nu va fi nimeni care să le sperie. 27Domnul te va lovi cu bubele Egiptului și cu umflături, cu eczeme și cu scabie, de care nu te vei putea vindeca. 28Domnul te va lovi cu nebunie, cu orbire și cu rătăcire a inimii. 29Ziua în amiaza mare vei bâjbâi cum umblă orbul prin întuneric. Nu vei prospera în nimic din ceea ce vei face. Cu siguranță, în fiecare zi vei fi asuprit și jefuit și nu va fi nimeni care să te salveze.
30Te vei logodi cu o femeie, dar altul o va lua și se va culca cu ea. Vei construi casă și nu vei locui în ea, vei planta vii și nu te vei bucura de rodul lor. 31Boul tău va fi înjunghiat înaintea ochilor tăi și nu vei mânca din el. Asinul tău va fi luat cu forța dinaintea ta și nu ți se va mai da înapoi. Turmele tale vor fi date dușmanilor tăi și nu va fi nimeni care să te salveze. 32Fiii și fiicele tale vor fi date unui alt popor. Ochii tăi vor privi și vor tânji după ei toată ziua, iar mâinile tale vor fi fără putere. 33Un popor pe care nu‑l cunoști va mânca rodul pământului tău și tot venitul muncii tale; și în toate zilele vei fi doar asuprit și zdrobit. 34Priveliștea aceasta, pe care o vei vedea zilnic, te va face să înnebunești. 35Domnul te va lovi cu bube rele la genunchi și la picioare, de care nu vei fi în stare să te vindeci, te va lovi din talpa piciorului până în creștetul capului.
36Domnul te va duce, pe tine și pe regele pe care îl vei pune să domnească peste tine, la un neam pe care nu l‑ai cunoscut nici tu, nici părinții tăi. Acolo vei sluji altor dumnezei, idolilor din lemn și din piatră. 37Vei fi o groază, o pildă și o batjocură printre toate popoarele la care te va duce Domnul.
38Vei semăna multă sămânță pe câmpurile tale, dar vei recolta puțin, pentru că o vor devora lăcustele. 39Vei sădi vii și le vei lucra, dar nu vei bea și nu vei strânge struguri din ele, pentru că le vor mânca viermii. 40Vei avea măslini pe întreg teritoriul tău, dar nu te vei unge cu untdelemn, pentru că măslinele se vor strica. 41Ți se vor naște fii și fiice, dar nu vor rămâne ai tăi, pentru că vor merge în captivitate. 42Omizile îți vor mânca toți pomii și rodul pământului.
43Străinul care locuiește în mijlocul tău se va ridica tot mai sus, deasupra ta, iar tu te vei coborî tot mai jos. 44El te va putea împrumuta, dar tu nu vei fi în stare să‑l împrumuți. El va fi cap, iar tu vei fi coadă.
45Toate aceste blesteme vor veni peste tine, te vor urmări și te vor ajunge din urmă, până te vor nimici, fiindcă nu ai ascultat de glasul Domnului, Dumnezeul tău, păzind poruncile și hotărârile pe care ți le‑a dat. 46Ele vor fi pentru totdeauna un semn și o uimire pentru tine și sămânța ta. 47Fiindcă nu I‑ai slujit Domnului, Dumnezeul tău, în vreme de prosperitate, cu bucurie și cu inimă bună, 48vei sluji, flămând, însetat și dezbrăcat, dușmanilor tăi, pe care Domnul îi va trimite împotriva ta. El îți va așeza pe gât un jug de fier până când te va nimici.
49Domnul va aduce de departe un neam împotriva ta, de la marginile pământului, care se va năpusti asupra ta asemenea vulturului, un neam a cărui limbă nu o vei înțelege, 50un neam cu o înfățișare necruțătoare, care nu va avea respect față de bătrân și nu va arăta bunăvoință față de tânăr. 51El îți va devora rodul animalelor tale și rodul pământului tău, până când vei fi nimicit. Nu îți va lăsa nici grâne, nici vin, nici ulei, nici viței în cirezile tale și nici miei în turmele tale, până te va face să pieri. 52El îți va asedia toate cetățile, până îți vor cădea zidurile cele înalte și fortificate, în care te‑ai încrezut de‑a lungul întregii tale țări. El te va asedia la toate porțile cetăților tale, în toată țara ta pe care ți‑a dat‑o Domnul, Dumnezeul tău.
53Din cauza asediului și a strâmtorării în care te va aduce dușmanul tău, te vei hrăni cu rodul pântecului tău, cu carnea fiilor și a fiicelor tale, pe care Domnul, Dumnezeul tău, ți i‑a dat. 54Bărbatul cel mai delicat și mai sensibil dintre ai tăi va privi cu răutate la fratele lui, la femeia care se odihnește la pieptul lui și la copiii pe care i‑a lăsat să trăiască 55și nu le va da nimic din carnea copiilor cu care se hrănește, pentru că nu‑i va mai rămâne nimic din cauza asediului și a strâmtorării în care te va aduce dușmanul tău, în toate cetățile tale. 56Femeia cea mai delicată și mai sensibilă – care, fiind atât de delicată și de sensibilă, nu știa cum să calce mai fin cu piciorul pe pământ – va privi cu răutate pe bărbatul de la pieptul ei, pe fiii și pe fiicele ei 57și nu le va da nimic din resturile ieșite, după naștere, dintre picioarele ei sau din copiii pe care îi va naște, pentru că îi va mânca pe toți în ascuns, din cauza asediului și a strâmtorării în care te va aduce dușmanul tău, în cetățile tale.
58Dacă nu vei păzi și nu vei împlini toate cuvintele acestei Legi, scrise în Cartea aceasta, temându‑te de acest Nume slăvit și de temut – adică de Domnul, Dumnezeul tău – 59atunci Domnul te va lovi, în chip nemaiauzit, pe tine și sămânța ta, cu plăgi adânci și îndelungate și cu boli grave și prelungite. 60Va aduce peste tine toate molimele Egiptului, de care ți‑a fost frică, iar acestea se vor lipi de tine. 61Mai mult, Domnul va aduce peste tine, până te va nimici, toate bolile și rănile care nu sunt scrise în această Carte a Legii. 62După ce ați fost o mulțime precum stelele cerurilor, veți rămâne un mic număr de oameni, fiindcă nu ai ascultat de glasul Domnului, Dumnezeul tău. 63Așa cum Domnul S‑a bucurat să‑ți facă bine și să te înmulțească, tot așa Domnul Se va bucura să te ruineze și să te nimicească. Și vei fi smuls din țara în care vei intra ca s‑o stăpânești.
64Domnul te va împrăștia printre toate popoarele de la o margine până la cealaltă a pământului. Acolo vei sluji altor dumnezei, idolilor din lemn și din piatră, pe care nu i‑ai cunoscut nici tu, nici părinții tăi. 65Printre aceste neamuri nu vei avea pace și nu vei avea un loc de odihnă pentru talpa piciorului tău. Acolo Domnul îți va da o inimă tremurândă, niște ochi lâncezi și un suflet deznădăjduit. 66Viața îți va sta atârnată înainte, îți va fi groază noaptea și ziua și nu vei fi sigur de viața ta. 67Dimineața vei spune: «O, dacă ar veni seara!», iar seara vei spune: «O, dacă ar veni dimineața!», din cauza groazei care îți va umple inima și a lucrurilor pe care ochii tăi le vor vedea. 68Domnul te va întoarce cu corăbiile în Egipt pe drumul despre care îți spusesem: «Să nu‑l mai vezi din nou!» Acolo vă veți vinde dușmanilor voștri ca robi și roabe, dar nu va fi nimeni să vă cumpere.“
Osetie Mu Nhyira
1Na sɛ mutie Awurade, mo Nyankopɔn no, na mudi mmara a mede rema mo nnɛ yi so a, Awurade, mo Nyankopɔn no, bɛpagyaw mo wɔ aman a wɔwɔ wiase nyinaa no so. 2Sɛ mutie Awurade, mo Nyankopɔn no, a mubenya saa nhyira yi nyinaa:
3Wobehyira mo wɔ mo nkurow ne mo man mu.
4Wobehyira mo yafunu mu aba, ne mo nsase so nnɔbae, ne mo nyɛmmoa, nantwimma ne nguamma.
5Wɔde nnuaba nkɛntɛn amaama, ne mmɔre korow a brodo no ahyɛ ma behyira mo.
6Wobehyira mo fieba mu ne mo adifi mu.
7Sɛ atamfo tow hyɛ mo so a, Awurade bedi wɔn so. Wobefi baabi atow ahyɛ mo so na wɔafa akwan ason so ahwete, afi mo anim.
8Biribiara a mobɛyɛ no, Awurade behyira so na obehyira mo asan. Awurade, mo Nyankopɔn no, behyira mo wɔ asase a ɔde rema mo no so.
9Sɛ mudi Awurade, mo Nyankopɔn no, ahyɛde so na moyɛ osetie ma no a, Awurade begyina mo sɛ ne nnipa kronkron sɛnea ɔhyɛɛ mo bɔ sɛ ɔbɛyɛ no. 10Afei, asase so nnipa nyinaa behu sɛ, moyɛ nnipa a Awurade de ne din afrɛ mo na wobesuro mo. 11Awurade bɛma mo yiyedi a ɛboro so–mo yafunu mu aba, nyɛmmoa mma ne mo asase so nnɔbae—wɔ asase a ɔhyɛɛ mo agyanom bɔ sɛ ɔde bɛma mo no so.
12Awurade fi nʼahonya dodow a ɛwɔ soro no mu bɛma osu atɔ wɔ ne bere mu, nam so ahyira mo nnwuma a moyɛ so. Mobɛfɛm aman pii, nanso mo de, moremfɛm hwee mfi wɔn nkyɛn. 13Sɛ mutie saa Awurade, mo Nyankopɔn no, ahyɛde a mede rema mo nnɛ yi na mudi so pɛpɛɛpɛ a, Awurade bɛyɛ mo eti na ɛnyɛ bodua, na moakorɔn daa. 14Ɛnsɛ sɛ moman fa benkum anaa nifa fi ahyɛde a mede rema mo nnɛ yi biara ho sɛ morekodi anyame foforo akyi asom wɔn.
Asoɔden Ho Nnome
15Na sɛ moantie Awurade, mo Nyankopɔn no, anni ne mmara ne nʼahyɛde a mede rema mo nnɛ yi nyinaa so pɛpɛɛpɛ a, saa nnome yi nyinaa bɛba abebunkam afa mo so.
16Nnome bɛka mo wɔ mo nkuropɔn ne mo man mu.
17Wɔde nkɛntɛn a aduaba biara nni mu ne mmɔre korow a brodo nni mu bɛdome mo.
18Wɔbɛdome wo yafunu aba, ne wʼasase so nnɔbae. Ne wo nyɛmmoa mu nantwimma ne nguamma.
19Wɔbɛdome wo fieba ne wo adifi.
20Awurade bɛma nnome, basabasayɛ ne huammɔdi aba ade biara a moyɛ mu, kosi sɛ awiei no wɔbɛsɛe mo koraa sɛ moayɛ bɔne na moagyaw no nti. 21Awurade de nyarewa bɛba mo so akosi sɛ ɔbɛsɛe mo nyinaa wɔ asase a morebɛkɔ akɔfa no so. 22Awurade de ɔyare a ɛbɛma mo afonfɔn bɛka mo. Ɔbɛma atiridii ne ahonhon abɔ mo na wama ɔhyew a ano yɛ den, nnɔbae nyarewa ne kakawirewire aba mo so na ahaw mo ara akosi sɛ mo ase bɛtɔre. 23Ɔsoro a ɛkata mo ti so no bɛdan sumpii na fam adan dade. 24Awurade bɛdan osutɔ a ɛwɔ mo man mu no mfutuma; ɛbɛtɔ afi soro agu mo so akosi sɛ mobɛsɛe.
25Awurade bɛma mo adi nkogu wɔ mo atamfo anim. Mobɛfa baabi akɔtow ahyɛ mo atamfo so, nanso mobɛfa akwan ahorow ason so aguan afi wɔn anim. Mobɛyɛ atantanne ama ahenni a ɛwɔ asase yi so no nyinaa. 26Mo afunu bɛyɛ nnomaa ne wuram mmoa aduan na obiara nso nni hɔ saa bere no a, ɔbɛpam wɔn. 27Awurade bɛma mpɔmpɔ a esisii wɔ Misraim no bi asisi mo. Na ɔde mpɔmpɔ, ntutui ne ntwom a wɔrentumi nsa bɛbobɔ mo. 28Awurade de adammɔ, anifurae ne adwene mu basabasayɛ bɛto mo so. 29Mode mo nsa bɛkeka awia ketee te sɛnea onifuraefo de ne nsa keka anadwo no. Biribiara a moyɛ no, morenni mu nkonim. Wɔbɛhyɛ mo so, abɔ mo korɔn daa na obiara remmegye mo.
30Mubesi ɔbea asiwa nso obi bɛhyɛ no ne no ada. Mubesi dan, nanso morentena mu. Mobɛyɛ bobeturo nanso morenni mu aba. 31Wobekum mo nantwi wɔ mo anim, nanso morennya ne nam bi nwe. Wobegye mo afurum afi mo nsam a wɔrensan mfa mmrɛ mo. Wɔde mo nguan bɛma mo atamfo na morennya ɔboafo a obegye wɔn ama mo. 32Wɔde mo mmabarima ne mo mmabea bɛma ɔman foforo na daa mobɛhwɛ wɔn ara ama mo ani atɔ dwe nanso morentumi nyɛ ho hwee. 33Nnipa a munnim wɔn na wɔbɛfow mo brɛ so ade adi na daa wɔasan ahyɛ mo so. 34Mo ani so ade a mubehu no bɛbɔ mo dam. 35Awurade bɛma mpɔmpɔ a ɛyɛ yaw a wɔko a ɛnkɔ abobɔ mo nkotodwe ne mo anan ho na atrɛw afi mo nantin akosi mo mpampam.
36Awurade bɛpam mo ne mo hene a odi mo so no akɔ ɔman bi a mo ne mo agyanom nnim so so. Ɛhɔ na mobɛsom anyame afoforo, anyame a wɔde nnua ne abo ayɛ. 37Mobɛyɛ atantanne, akyiwade ne aserewde ama aman a Awurade de mobɛkɔ so no nyinaa so.
38Mubedua bebree wɔ mo nsase so, nanso mubetwa kakraa bi, efisɛ mmoadabi bɛwe mo nnɔbae. 39Mobɛyɛ bobe nturo ahwɛ so yiye nanso morennom anaa morenni so aba, efisɛ asunson bedi. 40Mubedua ngonnua afa mo nsase so nyinaa, nanso morennya mu ngo biara, efisɛ ngo aba no bɛtetew agu fam. 41Mobɛwo mmabarima ne mmabea, nanso nyɛ mo na mobɛtetew wɔn, efisɛ wɔbɛkɔ nnommum mu. 42Mmoadabi kuw bɛfa mo asase so nnua ne nnɔbae.
43Ahɔho a wɔte mo mu no bɛkorɔn abunkam mo so, nanso mobɛkɔ so amem akɔ fam. 44Wɔbɛbɔ mo bosea a moremmɔ wɔn bi. Wɔbɛyɛ eti na moayɛ dua.
45Sɛ moanyɛ osetie amma Awurade, mo Nyankopɔn no, anni ahyɛde a ɔde ama mo no so a, saa nnome yi nyinaa bɛba mo so na ebedi mo akyi na abunkam afa mo so akosi sɛ wɔbɛsɛe mo. 46Saa nsɛm a ɛyɛ hu yi bɛba sɛ nsɛnkyerɛnne ne kɔkɔbɔ ama mo ne mo asefo daa nyinaa. 47Esiane sɛ moamfa anigye ne ahosɛpɛw ansom Awurade, mo Nyankopɔn no, wɔ bere a esii mo yiye no, nti, 48enti mubefi ɔkɔm ne osukɔm, adagyaw ne ohia buruburoo mu asom mo atamfo a Awurade, mo Nyankopɔn no, bɛsoma wɔn aba mo so no. Wɔbɛhyɛ mo nnade konnua akosi sɛ mobɛsɛe.
49Awurade de ɔman bi a ɛwɔ akyirikyiri baabi, wɔ asase ano, ɔman a monte wɔn kasa no, bɛba mo so na wɔatow ahyɛ mo so te sɛnea ɔkɔre sian no, 50ɔman a wɔn ho yɛ hu na wommu ɔpanyin, na wonni ahummɔbɔ mma mmofra. 51Nʼasraafo bɛtow ahyɛ mo nyɛmmoa ne mo asase so nnɔbae so adi no fuu akosi sɛ mubewuwu. Wɔrennyaw atoko, nsa foforo anaa ngo; mo nyɛmmoa nantwimma anaa nguamma kosi sɛ mobɛsɛe. 52Wobetua mo nkuropɔn nyinaa ano akosi sɛ wɔbɛka mo afasu dennen a mode mo ho too so sɛ ɛbɛbɔ mo ho ban wɔ mo asase no so no nyinaa no agu. Wobetua asase a Awurade, mo Nyankopɔn no, de rema mo no so nkuropɔn no nyinaa ano.
53Esiane ɔhaw ne abɛbrɛsɛ a ɔtamfo de bɛba mo so wɔ bere a wɔatua mo ano no mu no nti, mobɛwe mo yafunu mu aba, mo mmabarima ne mmabea a Awurade mo Nyankopɔn no de ama mo no nam. 54Mpo, mo mu ɔhobrɛaseni a nʼani da hɔ no renhu ɔno ara ne nuabarima anaa ne yere a ɔdɔ no, anaa ne mma a wɔte ase no mmɔbɔ, 55na ɔremma wɔn mu biara ne mma no mu bi nam a ɔrewe no. Esiane sɛ ɛno ara ne nea aka a ɔbɛwe wɔ bere a mo atamfo atua mo nkuropɔn no nyinaa ano rehiahia mo ho no nti. 56Mo mu ɔbea a ɔbrɛ ne ho ase na ɔwɔ nkatede wɔ ne mu, a mpo ɔmpɛ sɛ ɔde ne nantin besi fam no benya ne kunu a ɔdɔ no ne ɔno ara ne mmabarima anaa ne mmabea ho menasepɔw. 57Ɔbea no de awo akyi ade ne abofra a wawo no foforo no besie wɔn sɛnea obetumi awe ne nyinaa wɔ kokoa mu, esiane ɔhaw ne abɛbrɛsɛ a mo atamfo de bɛba mo so, bere a wɔatua mo nkuropɔn ano no nti.
58Sɛ moanni mmara a wɔakyerɛw wɔ saa nhoma yi mu no nyinaa so pɛpɛɛpɛ, na moanni saa onuonyamfo ne ɔnwonwani Awurade, mo Nyankopɔn no, no din ni a, 59Awurade de ɔyaredɔm a ɛyɛ hu bɛba mo ne mo asefo. Ɛbɛyɛ atoyerɛnkyɛm a ano yɛ den ne ɔyaredɔm a ano yɛ den na ɛbɛtena hɔ akyɛ. 60Ɔde ɔyaredɔm ahorow a ɛbaa wɔ Misraim a ɛbɔɔ mo hu no bɛba bɛtena mo so. 61Awurade de nyarewa ahorow bebree ne atoyerɛnkyɛm a wɔnkyerɛw wɔ Mmara Nhoma yi mu no bɛbrɛ mo akosi sɛ mobɛsɛe. 62Mo a na modɔɔso te sɛ ɔsoro nsoromma no, mo so bɛtew koraa, efisɛ moantie Awurade, mo Nyankopɔn no. 63Sɛnea na ɛyɛ Awurade anisɔ sɛ ɔbɛma mo adi yiye na moadɔɔso no, saa ara nso na ɛbɛyɛ no anisɔ sɛ ɔbɛdwerɛw mo na wasɛe mo. Obetutu mo ase afi asase a morekɔ so akɔfa no so.
64Na Awurade bɛbɔ mo apansam afra aman nyinaa afi asase ano akosi asase ano. Ɛhɔ na mobɛsom ahɔho anyame a mo anaa mo agyanom nhuu bi da; anyame a wɔde nnua ne abo ayɛ! 65Morennya guankɔbea anaa homebea mma mo anantin wɔ saa aman no so. Ɛhɔ na Awurade bɛma mo adwene a ɛpere, aniwa a ayɛ siamoo ne koma a apa abawa. 66Mo asetena bedi nsensɛnmu daa, na ehu bɛhyɛ mo so anadwo ne awia a munnim nea ɛrekɔ so wɔ mo asetena mu. 67Anɔpa mobɛka se, “Sɛ ɛyɛɛ anwummere a!” Na anwummere nso mobɛka se, “Sɛ ɛyɛɛ anɔpa a!” Mobɛka saa, esiane ehu a ɛbɛhyɛ mo koma amaama ne nea atwa mo ho ahyia a mo ani behu no. 68Na Awurade bɛma mo atenatena ahyɛn mu asan akɔ Misraim, akwantu a mehyɛɛ sɛ ɛnsɛ sɛ mutu bio no. Ɛhɔ na mode mo ho bɛma mo atamfo sɛ wɔntɔ mo sɛ nkoa, nanso obiara rempɛ sɛ ɔbɛtɔ mo.
