Primele roade și zeciuiala
1După ce vei intra în țara pe care Domnul, Dumnezeul tău, ți‑o dă ca moștenire, după ce o vei lua în stăpânire și te vei așeza în ea, 2să iei din primele roade ale pământului, din țara pe care Domnul, Dumnezeul tău, ți‑o dă, să le pui într‑un coș și să te duci în locul pe care Domnul, Dumnezeul tău, îl va alege ca să Își așeze Numele acolo. 3Să mergi la preotul care va fi în slujbă în zilele acelea și să‑i spui: «Mărturisesc astăzi înaintea Domnului, Dumnezeul tău, că am intrat în țara pe care Domnul a jurat părinților noștri că ne‑o va da.» 4Preotul să ia coșul din mâna ta și să‑l așeze înaintea altarului Domnului, Dumnezeul tău. 5Apoi să iei iarăși cuvântul înaintea Domnului, Dumnezeul tău, și să zici: «Tatăl meu era un arameu5 Cu referire la Iacov, care locuise în Aram cel puțin 20 de ani și a căruia mamă, Rebeca, era de origine arameică. rătăcitor5 Sau: un arameu gata să piară., care a coborât în Egipt împreună cu puțini oameni. Ei au locuit acolo și au devenit un neam mare, puternic și numeros. 6Dar egiptenii ne‑au asuprit, ne‑au făcut să suferim și ne‑au supus la munci grele. 7Noi am strigat către Domnul, Dumnezeul părinților noștri. El ne‑a auzit glasul și a văzut suferința, truda și asuprirea noastră. 8Astfel că Domnul ne‑a scos din Egipt cu mână puternică și cu braț întins, cu mare teamă, cu semne și cu minuni. 9El ne‑a adus în locul acesta și ne‑a dat țara aceasta, țară unde curge lapte și miere. 10Acum, iată, aduc cele dintâi roade ale pământului, pe care Tu, Doamne, mi le‑ai dat.»
Să‑l așezi înaintea Domnului, Dumnezeul tău, și să te închini înaintea Lui. 11Să te bucuri, atât tu împreună cu familia ta, cât și levitul și străinul care sunt printre voi, de orice lucru bun pe care Domnul, Dumnezeul tău, ți‑l va fi dat.
12Când vei termina de luat a zecea parte din toate roadele tale din anul al treilea, anul zeciuielii, s‑o dai levitului, străinului, orfanului și văduvei. Ei să mănânce și să se sature în cetatea ta. 13Să declari înaintea Domnului, Dumnezeul tău, astfel: «Am îndepărtat din casa mea partea consacrată și am dat‑o levitului, străinului, orfanului și văduvei, potrivit cu toate poruncile pe care mi le‑ai poruncit. N‑am încălcat niciuna din poruncile Tale, nici nu le‑am uitat. 14N‑am mâncat nimic din ea în perioada de jale, n‑am îndepărtat nimic din ea în timpul necurăției mele și n‑am dat nimic din ea pentru cel mort. Am ascultat de glasul Domnului, Dumnezeul meu, și am împlinit tot ceea ce mi‑ai poruncit. 15Privește din Lăcașul Tău cel Sfânt, din ceruri, și binecuvântează poporul Israel și țara pe care ne‑ai dat‑o, așa cum ai jurat părinților noștri, țara aceasta unde curge lapte și miere.»
16Astăzi, Domnul, Dumnezeul tău, îți poruncește să împlinești hotărârile și judecățile acestea. Să le păzești și să le împlinești cu toată inima ta și cu tot sufletul tău. 17Astăzi ai declarat înaintea Domnului că El este Dumnezeul tău și că vei umbla pe căile Lui, vei păzi hotărârile, poruncile și judecățile Lui și vei asculta de glasul Lui. 18Astăzi, Domnul ți‑a declarat că ești poporul Lui, proprietatea Lui, așa cum ți‑a promis, iar tu vei păzi toate poruncile Lui. 19El îți va da întâietate, în slavă, în renume și în măreție, peste toate neamurile pe care le‑a făcut. Vei fi un popor sfânt pentru Domnul, Dumnezeul tău, așa cum a promis.“
Geschenken voor God
1‘Wanneer u aankomt in het land, het hebt veroverd en erin woont, 2-3 moet u in het heiligdom de eerste jaarlijkse opbrengsten van uw oogst aan de Here aanbieden. Breng het mee in een mand, geef het aan de dienstdoende priester en zeg: “Dit geschenk is mijn plechtige verklaring dat de Here, mijn God, mij in het land heeft gebracht dat Hij mijn voorouders heeft beloofd.” 4De priester zal de mand dan uit uw hand nemen en die voor het altaar neerzetten. 5Dan zult u staande voor de Here, uw God, zeggen: “Mijn voorvader was een zwervende Arameeër, die als vreemdeling naar Egypte trok. Hij was met weinig mensen, maar ze groeiden in Egypte uit tot een sterk en machtig volk. 6-7 De Egyptenaren behandelden ons erg slecht en wij riepen tot de Here God. Hij hoorde ons en zag ons lijden, onze moeilijkheden en de onderdrukking die wij ondergingen. 8Met machtige wonderen en een sterke hand leidde Hij ons toen uit Egypte. Hij deed grote en geweldige wonderen voor de ogen van de Egyptenaren. 9Hij heeft ons naar deze plaats gebracht en ons dit land gegeven, dat overvloeit van melk en honing. 10Kijk, Here, ik breng U nu de eerste opbrengsten van de grond die U mij hebt gegeven!” Zet de opbrengst dan neer voor de Here, uw God, en aanbid Hem. 11Verheug u daarna over al het goede dat Hij u heeft gegeven. Vier feest met uw gezin en met alle Levieten en vreemdelingen die bij u wonen.
12Het derde jaar is het jaar van de tienden. In dat jaar moet u al uw tienden aan de Levieten, vreemdelingen, wezen en weduwen geven, zodat zij meer dan genoeg kunnen eten. 13Dan zult u voor de Here, uw God, verklaren: “Ik heb al mijn tienden aan de Levieten, vreemdelingen, wezen en weduwen gegeven, zoals U mij hebt opgedragen. Ik heb geen van uw geboden overtreden of vergeten. 14Ik heb de tienden niet aangeraakt toen ik onrein was (tijdens de rouwperiode bijvoorbeeld) en ik heb niets ervan aan de doden geofferd. Ik heb de Here, mijn God, gehoorzaamd en alles gedaan wat U mij hebt opgedragen. 15Kijk neer vanuit uw heilig huis in de hemelen en zegen uw volk Israël en het land dat U ons hebt gegeven, zoals U onze voorouders hebt beloofd, een land dat overvloeit van melk en honing!”
16U moet met heel uw hart de wetten en regels die de Here, uw God, u vandaag geeft, gehoorzamen. 17U hebt vandaag verklaard dat Hij uw God is, u hebt beloofd zijn wetten en voorschriften te gehoorzamen en naar zijn stem te luisteren. 18En de Here heeft vandaag verklaard dat u zijn eigen volk bent, zoals Hij heeft beloofd en dat u al zijn geboden moet gehoorzamen. 19Als u dat doet, zal Hij u groter maken dan welk ander volk ook: u zult lof oogsten en met roem overladen worden. Dan zult u een heilig volk zijn voor de Here, uw God, zoals Hij dat van u verlangt.’
