Un singur loc pentru închinare
1Acestea sunt hotărârile și judecățile pe care să vegheați să le împliniți în țara pe care Domnul, Dumnezeul părinților voștri, v‑a dat‑o în stăpânire, în toate zilele vieții voastre pe pământ. 2Să distrugeți complet toate locurile aflate pe munții înalți, pe dealuri și sub orice copac verde, unde neamurile pe care le veți stăpâni slujesc dumnezeilor lor. 3Să le distrugeți altarele, să le zdrobiți stâlpii sacri și să le ardeți în foc așerele3 Vezi nota de la 7:5., să le dărâmați chipurile cioplite ale dumnezeilor lor și să le nimiciți numele din locurile acelea.
4Voi să nu vă închinați astfel înaintea Domnului, Dumnezeul vostru, 5ci să‑L căutați în locul pe care Domnul, Dumnezeul vostru, îl va alege ca locuință din toate semințiile, ca să‑Și așeze Numele acolo. În acel loc să mergeți. 6Acolo să vă aduceți arderile‑de‑tot, jertfele voastre, zeciuielile voastre, contribuțiile mâinilor voastre pentru împlinirea jurămintelor, darurile voastre de bunăvoie și întâii născuți din cirezile voastre și din turmele voastre. 7Acolo, în prezența Domnului, să mâncați și să vă bucurați împreună cu familiile voastre de orice realizare a mâinilor voastre, cu care Domnul, Dumnezeul vostru, vă va fi binecuvântat.
8Să nu faceți așa cum facem noi astăzi aici, unde fiecare face ce este drept în ochii lui, 9deoarece n‑ați ajuns încă la locul de odihnă și la moștenirea pe care v‑o dă Domnul, Dumnezeul vostru. 10Dar, după ce veți traversa Iordanul și vă veți așeza în țara pe care Domnul, Dumnezeul vostru, v‑a dat‑o ca moștenire și după ce vă va da odihnă din partea tuturor dușmanilor voștri, care vă înconjoară, ca să locuiți în siguranță, 11atunci va exista un loc pe care Domnul, Dumnezeul vostru, îl va alege pentru a‑Și așeza Numele Lui. Acolo să aduceți tot ceea ce v‑am poruncit: arderile voastre de tot, jertfele voastre, zeciuielile voastre, contribuțiile mâinilor voastre și toate darurile voastre alese, pe care le veți aduce Domnului pentru împlinirea jurămintelor voastre. 12Să vă bucurați în prezența Domnului, Dumnezeul vostru, voi, fiii voștri și fiicele voastre, robii voștri și roabele voastre, precum și leviții din cetățile voastre, întrucât aceștia n‑au parte de moștenire împreună cu voi. 13Ai grijă să nu jertfești arderile‑de‑tot în orice loc pe care îl vei vedea, 14ci să aduci arderile‑de‑tot în locul pe care Domnul îl va alege într‑una din semințiile tale și acolo să împlinești tot ceea ce‑ți poruncesc.
15Totuși, după toată dorința sufletului tău poți să înjunghii și să mănânci carne în cetățile tale potrivit cu binecuvântarea pe care Domnul, Dumnezeul tău, ți‑o va da. Atât cei necurați, cât și cei curați vor putea să mănânce așa cum se mănâncă din gazelă și din cerb. 16Dar să nu mâncați sângele. Să‑l verși pe pământ, ca pe apă. 17Nu vei putea să mănânci în cetățile tale zeciuielile din grâne, din must, din ulei, din întâii născuți ai cirezilor și ai turmelor tale, nici din ceea ce aduci pentru împlinirea unui jurământ, nici din darurile de bunăvoie sau din contribuțiile mâinilor tale. 18Pe acestea să le mănânci în prezența Domnului, Dumnezeul tău, în locul pe care El îl va alege. Să le mănânci atât tu, fiii tăi și fiicele tale, robii tăi și roabele tale, cât și leviții care locuiesc în cetățile tale. Să te bucuri în prezența Domnului, Dumnezeul tău, de orice realizare a mâinilor tale. 19Ai grijă să nu‑l părăsești niciodată pe levit, în toate zilele tale pe pământ.
20Când Domnul, Dumnezeul tău, îți va lărgi hotarul, așa cum ți‑a promis, și vei zice: «Vreau să mănânc carne!», fiindcă sufletul tău va dori să mănânce carne, să mănânci după toată dorința sufletului tău. 21Dacă locul pe care‑l va alege Domnul, Dumnezeul tău, pentru a‑Și așeza Numele acolo, va fi prea departe de tine, vei putea să înjunghii, așa cum ți‑am poruncit, din cirezile și din turmele tale, pe care El vi le‑a dat, și vei putea mânca din ele în cetățile21 Lit.: porțile. tale, după toată dorința sufletului tău. 22Numai să le mănânci așa cum se mănâncă gazela și cerbul. Cel necurat și cel curat vor putea mânca și ei. 23Ai grijă ca nu cumva să mănânci sângele, deoarece sângele este viața; să nu mănânci viața împreună cu carnea23 Sângele simboliza viața, care era sacră, și din acest motiv trebuia tratată cu respect (vezi Gen. 9:4-6; Lev. 17:11).. 24Să nu‑l mănânci. Să‑l verși pe pământ, ca pe apă. 25Să nu‑l mănânci, ca să fii fericit atât tu, cât și urmașii tăi, căci astfel vei înfăptui ce este drept în ochii Domnului.
26Însă lucrurile tale sfinte și ceea ce vei aduce pentru împlinirea unui jurământ va trebui să le iei și să le aduci în locul pe care Domnul îl va alege. 27Să‑ți aduci arderea‑de‑tot, carnea împreună cu sângele, pe altarul Domnului, Dumnezeul tău. Sângele pentru jertfă să fie vărsat pe altarul Domnului, Dumnezeul tău, iar carnea s‑o mănânci. 28Să păzești și să asculți toate aceste cuvinte pe care ți le poruncesc, ca să‑ți fie bine pentru totdeauna, atât ție, cât și copiilor tăi după tine, înfăptuind ceea ce este bine și drept în ochii Domnului, Dumnezeul tău.
29Când Domnul, Dumnezeul tău, va zdrobi dinaintea ta neamurile la care vei merge ca să le stăpânești, le vei alunga și vei locui în țara lor. 30După ce vor fi nimicite dinaintea ta, ai grijă ca nu cumva să fii împins spre ele și să cercetezi despre dumnezeii lor, zicând: «Cum slujeau aceste neamuri dumnezeilor lor? Și eu vreau să fac la fel!» 31Tu să nu faci așa față de Domnul, Dumnezeul tău, căci ele făceau pentru dumnezeii lor toate urâciunile pe care Domnul le urăște. Căci ele își ardeau în foc pentru dumnezeii lor chiar și fiii și fiicele.
32Voi însă să vegheați ca să împliniți orice cuvânt pe care vi‑l poruncesc. Să nu adăugați nimic la el și să nu înlăturați nimic din el.
Um único lugar de culto
1São então estas as leis que devem guardar quando chegarem à terra que o Senhor, o Deus de vossos antepassados, vos deu para sempre: 2Terão de destruir todos os altares pagãos, das gentes que habitavam essa terra, seja onde for que os encontrarem; no cimo das montanhas, nas colinas, debaixo de árvores. 3Quebrem os altares, reduzam a pó os pilares, queimem os seus postes ídolos de Achera, deitem abaixo os ídolos de metal; não deixem vestígio algum dessas coisas!
4Não deverão apresentar sacrifícios ao Senhor, vosso Deus, num sítio qualquer, como os antigos habitantes faziam com os seus deuses. 5Pelo contrário, deverão construir-lhe um santuário, num lugar que ele mesmo escolherá para sua habitação. 6Será aí que trarão os holocaustos e outros sacrifícios, os dízimos, as ofertas apresentadas com o gesto próprio diante do altar, ofertas para cumprir votos feitos, ofertas voluntárias e os primeiros animais nascidos ao vosso gado. 7Será ali que vocês e as vossas famílias celebrarão as festividades perante o Senhor, vosso Deus, alegrando-se pelo bom resultado dos vossos trabalhos, com que o Senhor, vosso Deus, vos abençoou.
8Não vão continuar a viver, cada um como entende, à sua maneira, fazendo o que lhe parece justo a si mesmo; 9porque estas leis terão efeito, na verdade, quando entrarem no lugar que o Senhor, vosso Deus, vos dá para repousarem. 10Quando atravessarem o rio Jordão e passarem a viver na terra prometida, e o Senhor, vosso Deus, vos der descanso e vos mantiver seguros em relação a todos os vossos inimigos, 11então deverão trazer tudo o que vos mandei oferecer: os vossos holocaustos, os vossos sacrifícios, os vossos dízimos, as vossas ofertas sagradas, e toda a espécie de promessas que fizeram ao Senhor. Tudo isso trarão ao lugar que o Senhor, vosso Deus, escolher para seu santuário, o lugar em que o seu nome é adorado. 12Será ali que se alegrarão na presença do Senhor, vosso Deus, com os vossos filhos, filhas e criados. Não se esqueçam de convidar os levitas para as vossas confraternizações, porque não têm terra deles.
13Não sacrifiquem os vossos holocaustos em qualquer lugar; 14só poderão fazê-lo no lugar que o Senhor vos disser. Há de ser no território que terá cabido em sorte a uma das tribos. Só lá poderão oferecer os vossos holocaustos e trazer as vossas ofertas. 15Contudo, os animais que abatem para vossa alimentação poderão ser mortos onde quiserem, como fazem agora com as gazelas e os veados. Comam carne sempre que quiserem e puderem obtê-la. Mesmo os que estão ritualmente impuros podem comê-la. 16A única restrição é que não comam o sangue; derramem-no no chão, como se fosse água.
17No que diz respeito aos sacrifícios, não poderão ser comidos em casa; nem tão-pouco os dízimos dos vossos cereais, do vinho novo, do azeite, nem das primeiras crias dos vossos rebanhos e do vosso gado, nem coisa alguma que tenha sido votada ao Senhor, vosso Deus, nem mesmo as ofertas voluntárias ou as que devem ser apresentadas ao Senhor defronte do altar. 18Essas coisas só as podem comer no lugar que ele escolher. Vocês, os vossos filhos e os levitas as comerão perante o Senhor, vosso Deus. Alegrem-se perante o Senhor, vosso Deus, em tudo o que fizerem. 19E tenham cuidado em não se esquecerem dos levitas. Compartilhem com eles.
20-21Se, quando o Senhor, vosso Deus, alargar as vossas fronteiras, tal como ele vos prometeu, e o altar central ficar muito distante de onde vivem, os animais dos vossos rebanhos e do vosso gado poderão ser abatidos nas vossas propriedades, 22tal como fazem agora com as gazelas e os veados. E mesmo as pessoas cerimonialmente impuras podem comer disso. 23A única restrição é nunca comerem o sangue, porque o sangue é a vida; não comerão a vida com a carne. 24Em vez disso, derramem o sangue sobre a terra como água. 25Se o fizerem, tudo vos irá bem, convosco e com os vossos filhos, pois desse modo farão o que é justo ao olhos do Senhor.
26Mas as coisas que consagraram e as vossas promessas devem ir oferecê-las no lugar que o Senhor tiver escolhido. 27Estes terão mesmo de ser sacrificados no altar do Senhor, vosso Deus. O sangue será derramado diante do altar, e comerão a carne.
28Tenham cuidado em cumprir todos estes preceitos. Se fizerem o que for justo aos olhos do Senhor, vosso Deus, tudo vos irá bem, assim como aos vossos filhos, para sempre.
29Quando ele destruir os povos da terra onde vão passar a viver, 30não lhes sigam o exemplo, adorando os seus deuses. Não digam: “Gostaríamos de saber como é que eles faziam as suas adorações!” Porque isso vos levaria a imitá-los, a copiar o culto deles. 31Fazer isso seria o mesmo que insultar o Senhor, vosso Deus. Essas nações fazem coisas abomináveis que ele odeia; e tudo em nome da sua religião! Chegaram a queimar os próprios filhos e filhas, sacrificando-os aos seus deuses.
32Por isso, obedeçam a todos os mandamentos que vos dou. Nada lhes acrescentem nem tirem.
