Deuteronom 12 – NTLR & HOF

Nouă Traducere În Limba Română

Deuteronom 12:1-32

Un singur loc pentru închinare

1Acestea sunt hotărârile și judecățile pe care să vegheați să le împliniți în țara pe care Domnul, Dumnezeul părinților voștri, v‑a dat‑o în stăpânire, în toate zilele vieții voastre pe pământ. 2Să distrugeți complet toate locurile aflate pe munții înalți, pe dealuri și sub orice copac verde, unde neamurile pe care le veți stăpâni slujesc dumnezeilor lor. 3Să le distrugeți altarele, să le zdrobiți stâlpii sacri și să le ardeți în foc așerele3 Vezi nota de la 7:5., să le dărâmați chipurile cioplite ale dumnezeilor lor și să le nimiciți numele din locurile acelea.

4Voi să nu vă închinați astfel înaintea Domnului, Dumnezeul vostru, 5ci să‑L căutați în locul pe care Domnul, Dumnezeul vostru, îl va alege ca locuință din toate semințiile, ca să‑Și așeze Numele acolo. În acel loc să mergeți. 6Acolo să vă aduceți arderile‑de‑tot, jertfele voastre, zeciuielile voastre, contribuțiile mâinilor voastre pentru împlinirea jurămintelor, darurile voastre de bunăvoie și întâii născuți din cirezile voastre și din turmele voastre. 7Acolo, în prezența Domnului, să mâncați și să vă bucurați împreună cu familiile voastre de orice realizare a mâinilor voastre, cu care Domnul, Dumnezeul vostru, vă va fi binecuvântat.

8Să nu faceți așa cum facem noi astăzi aici, unde fiecare face ce este drept în ochii lui, 9deoarece n‑ați ajuns încă la locul de odihnă și la moștenirea pe care v‑o dă Domnul, Dumnezeul vostru. 10Dar, după ce veți traversa Iordanul și vă veți așeza în țara pe care Domnul, Dumnezeul vostru, v‑a dat‑o ca moștenire și după ce vă va da odihnă din partea tuturor dușmanilor voștri, care vă înconjoară, ca să locuiți în siguranță, 11atunci va exista un loc pe care Domnul, Dumnezeul vostru, îl va alege pentru a‑Și așeza Numele Lui. Acolo să aduceți tot ceea ce v‑am poruncit: arderile voastre de tot, jertfele voastre, zeciuielile voastre, contribuțiile mâinilor voastre și toate darurile voastre alese, pe care le veți aduce Domnului pentru împlinirea jurămintelor voastre. 12Să vă bucurați în prezența Domnului, Dumnezeul vostru, voi, fiii voștri și fiicele voastre, robii voștri și roabele voastre, precum și leviții din cetățile voastre, întrucât aceștia n‑au parte de moștenire împreună cu voi. 13Ai grijă să nu jertfești arderile‑de‑tot în orice loc pe care îl vei vedea, 14ci să aduci arderile‑de‑tot în locul pe care Domnul îl va alege într‑una din semințiile tale și acolo să împlinești tot ceea ce‑ți poruncesc.

15Totuși, după toată dorința sufletului tău poți să înjunghii și să mănânci carne în cetățile tale potrivit cu binecuvântarea pe care Domnul, Dumnezeul tău, ți‑o va da. Atât cei necurați, cât și cei curați vor putea să mănânce așa cum se mănâncă din gazelă și din cerb. 16Dar să nu mâncați sângele. Să‑l verși pe pământ, ca pe apă. 17Nu vei putea să mănânci în cetățile tale zeciuielile din grâne, din must, din ulei, din întâii născuți ai cirezilor și ai turmelor tale, nici din ceea ce aduci pentru împlinirea unui jurământ, nici din darurile de bunăvoie sau din contribuțiile mâinilor tale. 18Pe acestea să le mănânci în prezența Domnului, Dumnezeul tău, în locul pe care El îl va alege. Să le mănânci atât tu, fiii tăi și fiicele tale, robii tăi și roabele tale, cât și leviții care locuiesc în cetățile tale. Să te bucuri în prezența Domnului, Dumnezeul tău, de orice realizare a mâinilor tale. 19Ai grijă să nu‑l părăsești niciodată pe levit, în toate zilele tale pe pământ.

20Când Domnul, Dumnezeul tău, îți va lărgi hotarul, așa cum ți‑a promis, și vei zice: «Vreau să mănânc carne!», fiindcă sufletul tău va dori să mănânce carne, să mănânci după toată dorința sufletului tău. 21Dacă locul pe care‑l va alege Domnul, Dumnezeul tău, pentru a‑Și așeza Numele acolo, va fi prea departe de tine, vei putea să înjunghii, așa cum ți‑am poruncit, din cirezile și din turmele tale, pe care El vi le‑a dat, și vei putea mânca din ele în cetățile21 Lit.: porțile. tale, după toată dorința sufletului tău. 22Numai să le mănânci așa cum se mănâncă gazela și cerbul. Cel necurat și cel curat vor putea mânca și ei. 23Ai grijă ca nu cumva să mănânci sângele, deoarece sângele este viața; să nu mănânci viața împreună cu carnea23 Sângele simboliza viața, care era sacră, și din acest motiv trebuia tratată cu respect (vezi Gen. 9:4-6; Lev. 17:11).. 24Să nu‑l mănânci. Să‑l verși pe pământ, ca pe apă. 25Să nu‑l mănânci, ca să fii fericit atât tu, cât și urmașii tăi, căci astfel vei înfăptui ce este drept în ochii Domnului.

26Însă lucrurile tale sfinte și ceea ce vei aduce pentru împlinirea unui jurământ va trebui să le iei și să le aduci în locul pe care Domnul îl va alege. 27Să‑ți aduci arderea‑de‑tot, carnea împreună cu sângele, pe altarul Domnului, Dumnezeul tău. Sângele pentru jertfă să fie vărsat pe altarul Domnului, Dumnezeul tău, iar carnea s‑o mănânci. 28Să păzești și să asculți toate aceste cuvinte pe care ți le poruncesc, ca să‑ți fie bine pentru totdeauna, atât ție, cât și copiilor tăi după tine, înfăptuind ceea ce este bine și drept în ochii Domnului, Dumnezeul tău.

29Când Domnul, Dumnezeul tău, va zdrobi dinaintea ta neamurile la care vei merge ca să le stăpânești, le vei alunga și vei locui în țara lor. 30După ce vor fi nimicite dinaintea ta, ai grijă ca nu cumva să fii împins spre ele și să cercetezi despre dumnezeii lor, zicând: «Cum slujeau aceste neamuri dumnezeilor lor? Și eu vreau să fac la fel!» 31Tu să nu faci așa față de Domnul, Dumnezeul tău, căci ele făceau pentru dumnezeii lor toate urâciunile pe care Domnul le urăște. Căci ele își ardeau în foc pentru dumnezeii lor chiar și fiii și fiicele.

32Voi însă să vegheați ca să împliniți orice cuvânt pe care vi‑l poruncesc. Să nu adăugați nimic la el și să nu înlăturați nimic din el.

Hoffnung für Alle

5. Mose 12:1-31

Gottes Gebote für das Leben im Land Kanaan

(Kapitel 12–26)

Gott will an einem besonderen Ort verehrt werden

1Bald werdet ihr in dem Land wohnen, das der Herr, der Gott eurer Vorfahren, euch gibt. Ich teile euch nun die Ordnungen und Gebote mit, die ihr dort euer Leben lang befolgen sollt.

2Zerstört unbedingt alle Stätten, an denen die Völker, die ihr vertreibt, ihre Götter verehrt haben: auf den Berggipfeln und Hügeln und unter allen dicht belaubten Bäumen. 3Reißt die Altäre nieder, zerschlagt die heiligen Säulen! Verbrennt die Pfähle der Göttin Aschera und zerschmettert alle Götzenstatuen! Löscht jede Spur davon aus!

4Ihr dürft den Herrn, euren Gott, nicht auf die gleiche Weise verehren wie diese Völker ihre Götter. 5Stattdessen wird der Herr mitten in Israel einen Ort auswählen, an dem er selbst wohnen will12,5 Wörtlich: um seinen Namen dort niederzulegen. – So auch an anderen Stellen des Buches. Vgl. »Name Gottes« in den Sacherklärungen.. Nur dorthin sollt ihr gehen, 6um eure Brand- und Schlachtopfer darzubringen. Auch den zehnten Teil eurer Ernte, eure Abgaben für die Opfer und die erstgeborenen männlichen Tiere könnt ihr dort abliefern sowie alles, was ihr dem Herrn versprochen habt oder ihm freiwillig darbringen wollt. 7Dort, in der Gegenwart des Herrn, sollt ihr mit euren Familien feiern, von den Opfergaben essen und euch an allem freuen, was ihr erarbeitet und von ihm geschenkt bekommen habt.

8Es soll dann anders sein als heute. Denn bisher opfert jeder von euch, wo er es für richtig hält. 9Ihr seid ja auch noch nicht am Ziel und habt das Land noch nicht bekommen, das der Herr, euer Gott, euch für immer schenken will. 10Aber nun werdet ihr den Jordan überqueren und in dem Land wohnen, das euch der Herr, euer Gott, anvertraut. Er wird dafür sorgen, dass die Feinde ringsum euch in Ruhe lassen und ihr in Frieden leben könnt. 11Dann wird der Herr, euer Gott, einen Ort auswählen, an dem er selbst wohnen will. Dorthin sollt ihr alles bringen, was ich euch vorschreibe: eure Brand- und Schlachtopfer, den zehnten Teil eurer Ernte, die Abgaben für die Opfer sowie alle besonderen Gaben, die ihr dem Herrn versprochen habt. 12In seiner Gegenwart sollt ihr fröhlich feiern, zusammen mit euren Söhnen und Töchtern, euren Sklaven und Sklavinnen. Ladet auch die Leviten aus euren Städten dazu ein, denn sie besitzen keine eigenen Ländereien.

13Hütet euch davor, eure Brandopfer an jeder beliebigen Stelle darzubringen! 14Opfert allein an dem Ort, den der Herr in einem eurer Stammesgebiete aussuchen wird, und haltet euch an meine Weisungen!

15Nur wenn ihr für euch selbst ein Tier schlachtet, dürft ihr das an eurem Wohnort tun. Dann könnt ihr nach Herzenslust von dem Fleisch essen, das der Herr, euer Gott, euch geschenkt hat. Das gilt selbst für Hirsche und Gazellen, die nicht geopfert werden dürfen. Es ist auch gleichgültig, ob ihr gerade rein oder unrein seid; jeder darf an der Mahlzeit teilnehmen. 16Nur das Blut der Tiere sollt ihr nicht mitessen. Schüttet es auf die Erde wie Wasser!

17Doch was dem Herrn geweiht ist, dürft ihr nicht in euren Städten verzehren, weder den zehnten Teil von Getreide, Weintrauben und Oliven noch die erstgeborenen männlichen Rinder, Schafe und Ziegen, auch nicht eure Abgaben für das Heiligtum oder etwas, was ihr dem Herrn aufgrund eines Versprechens oder freiwillig gebt. 18All dies sollt ihr in der Gegenwart des Herrn, eures Gottes, essen, an dem Ort, den er auswählen wird. Dort sollt ihr zusammenkommen mit euren Söhnen und Töchtern, euren Sklaven und Sklavinnen und den Leviten aus euren Städten. So könnt ihr fröhlich die Früchte eurer Arbeit genießen. 19Achtet darauf, dass ihr die Leviten immer mit versorgt, solange ihr in eurem Land lebt.

20-21Viele von euch werden dann weit entfernt von dem Ort leben, an dem der Herr wohnen will. Deshalb ordne ich an, dass ihr an euren Wohnorten schlachten dürft. Wenn ihr Fleisch essen wollt, könnt ihr eure Rinder, Schafe und Ziegen schlachten. Dies dürft ihr an jedem beliebigen Ort tun. 22Ihr könnt die Tiere essen, so wie Hirsche und Gazellen, die nicht geopfert werden dürfen. Es ist auch gleichgültig, ob ihr gerade rein oder unrein seid; jeder darf an der Mahlzeit teilnehmen. 23Nur das Blut der Tiere sollt ihr auf keinen Fall mitessen! Denn im Blut ist das Leben. Ihr sollt es nicht zusammen mit dem Fleisch verzehren, 24sondern wie Wasser auf die Erde schütten! 25So verhaltet ihr euch in den Augen des Herrn richtig und werdet es gut haben, ihr und eure Nachkommen.

26Eure Opfergaben aber und alles, was ihr dem Herrn versprochen habt, müsst ihr an den Ort bringen, den er auswählen wird! 27Auf seinem Altar sollt ihr eure Brandopfer mit Fleisch und Blut verbrennen. Das Blut eurer Schlachtopfertiere gießt an den Altar, bevor ihr das Fleisch esst!

28Beachtet alle Weisungen, die ich euch gebe! Dann wird es euch und euren Nachkommen für immer gut gehen; denn ihr tut, was in den Augen des Herrn, eures Gottes, gut und richtig ist.

Lasst euch nicht zum Götzendienst verführen!

29Der Herr, euer Gott, wird die Völker ausrotten, zu denen ihr nun kommt. Ihr werdet ihr Land in Besitz nehmen und euch selbst dort ansiedeln. 30Aber lasst euch nicht zum Götzendienst verführen, nachdem ihr diese Völker besiegt habt. Versucht nicht herauszufinden, wie sie ihre Götter verehrt haben. Sagt nicht: »Wir wollen es so machen wie sie!« 31Das dürft ihr dem Herrn, eurem Gott, nicht antun! Denn diese Völker haben getan, was der Herr verabscheut. Sogar ihre Kinder haben sie für ihre Götter verbrannt.