Viziunea celor patru fiare
1În primul an1 Anul 553 î.Cr. al lui Belșațar, împăratul Babilonului, Daniel a avut un vis și viziuni în minte, pe când era în patul lui. După aceea, el a scris visul. Începând istorisirea cuvintelor, 2Daniel a spus astfel:
„În timpul viziunii mele de noapte, m‑am uitat și iată că cele patru vânturi ale cerului au izbucnit pe marea cea mare2 Sau: pe o mare întinsă; probabil simbolizând lumea, umanitatea; vezi v. 17.. 3Și patru fiare mari, diferite una de cealaltă, au ieșit din mare.
4Prima semăna cu un leu și avea aripi de vultur.4 Imperiul Babilonian. M‑am uitat până când i‑au fost smulse aripile, a fost ridicată de la pământ, a stat în picioare ca un om și i s‑a dat o inimă de om.
5Și iată că o altă fiară, a doua, era ca un urs. Ea stătea culcată pe o parte, ținând trei coaste în gură, între colți.5 Imperiul Medo-Persan. Cele trei coaste reprezintă, probabil, cele trei principale cuceriri: Lidia, Babilon și Egipt. Și i s‑a zis astfel: «Ridică‑te și mănâncă multă carne!»
6După aceea m‑am uitat și iată că mai era o alta, ca un leopard. Fiara aceasta avea pe spate patru aripi ca de pasăre și patru capete; și i s‑a dat stăpânire.6 Imperiul Grec sub Alexandru Macedon; leopardul simbolizează, probabil, rapiditatea cu care avea să se extindă acest imperiu; cele patru capete corespund divizării în patru a imperiului, după moartea lui Alexandru.
7După aceea, în timpul viziunilor mele de noapte, m‑am uitat și iată că era o a patra fiară, înfricoșătoare, înspăimântătoare și nespus de puternică. Avea două rânduri mari de dinți de fier, devora, sfărâma și călca resturile în picioare;7 Imperiul Roman, care avea să fie de neînvins, cucerind teritoriile care aparținuseră imperiilor precedente. era diferită de toate fiarele de dinaintea ei și avea zece coarne.
8Mă uitam cu atenție la coarne și iată că a apărut între ele un alt corn, mai mic, iar trei dintre primele coarne au fost dezrădăcinate dinaintea lui. Acest corn avea niște ochi ca ochii de om și o gură care vorbea cu trufie. 9M‑am uitat până când
niște tronuri au fost așezate
și un Îmbătrânit de Zile a luat loc.
Haina Lui era albă ca zăpada,
iar părul capului Său era ca lâna curată.
Tronul Lui era flăcări de foc,
iar roțile tronului erau un foc aprins.
10Un râu de foc curgea
ieșind dinaintea Lui.
Mii de mii Îi slujeau
și de zece mii de ori zece mii stăteau înaintea Lui.
S‑a ținut judecata
și niște cărți au fost deschise.
11Am continuat să mă uit din cauza răsunetului cuvintelor trufașe pe care cornul acela le rostea. M‑am uitat până când fiara a fost ucisă și trupul ei a fost distrus și aruncat în foc, ca să fie ars. 12Celorlalte fiare li s‑a luat stăpânirea, dar li s‑a îngăduit o prelungire a vieții până la o vreme și un timp anume.
13M‑am uitat în timpul viziunilor mele de noapte
și iată, cu norii cerului
venea Cineva Care era ca un fiu al omului13 Vezi Apoc. 1:13. În Noul Testament, expresia Fiul Omului a fost preferată de Isus pentru a face referire la Sine Însuși. Vezi, de ex., Mt. 16:13; 26:63-64..
El S‑a apropiat de Cel Îmbătrânit de Zile
și a fost adus înaintea Acestuia.
14Lui I s‑a dat stăpânirea, onoarea și Împărăția,
ca să‑I slujească14 Sau: pentru a I se închina. toate popoarele, neamurile și oamenii de orice limbă!
Stăpânirea Lui este o stăpânire veșnică și care nu va trece,
iar Împărăția Lui nu va fi distrusă!
Interpretarea viziunii
15Eu, Daniel, m‑am tulburat în duhul meu, și viziunile din mintea mea m‑au înspăimântat. 16M‑am apropiat de unul dintre cei ce stăteau în preajmă și i‑am cerut adevărul cu privire la toate acestea.
El mi‑a vorbit și mi‑a făcut cunoscută interpretarea acestor lucruri: 17«Aceste patru fiare mari sunt patru împărați17 Sau: împărății. care se vor ridica pe pământ. 18Dar sfinții Celui Preaînalt vor primi Împărăția și o vor stăpâni pe vecie, pentru veci de veci.»
19Apoi am dorit să mă lămuresc cu privire la fiara a patra, care era diferită de toate celelalte și nespus de înfricoșătoare; avea colți de fier și gheare de bronz, devora, sfărâma și călca resturile în picioare. 20Am dorit să mă lămuresc și cu privire la cele zece coarne de pe capul ei, precum și cu privire la celălalt corn care ieșise și dinaintea căruia căzuseră trei, acel corn care avea ochi, o gură care vorbea cu trufie și o înfățișare mai impunătoare decât a celorlalte. 21M‑am uitat iarăși și am văzut cum cornul acela a făcut război cu sfinții și a putut să‑i învingă, 22până când a venit Cel Îmbătrânit de Zile și a făcut dreptate sfinților Celui Preaînalt și până când a sosit vremea când sfinții au luat în stăpânire Împărăția.
23Iată ce mi‑a zis: «Fiara a patra este o a patra împărăție care va fi pe pământ. Ea va fi diferită de toate celelalte împărății; va devora tot pământul, îl va călca în picioare și‑l va sfărâma. 24Iar cele zece coarne sunt zece împărați care se vor ridica din împărăția aceasta. După ei se va ridica un altul, dar el va fi diferit de predecesorii săi și îi va umili pe trei împărați. 25El va rosti cuvinte împotriva Celui Preaînalt și îi va asupri pe sfinții Celui Preaînalt. Se va gândi să schimbe vremurile hotărâte prin lege25 Lit.: vremurile și legea; sau sărbătorile hotărâte prin lege., iar sfinții vor fi dați în mâna lui o vreme, vremuri și o jumătate de vreme.25 În general, expresia este interpretată ca reprezentând 3 ani și jumătate. Vezi și nota de la 4:16.
26Dar va fi o judecată26 Sau: Dar curtea (de judecată) va delibera; lit.: Dar judecata va ședea; vezi v. 10. și i se va lua stăpânirea, ca să fie distrusă și nimicită pentru totdeauna. 27Apoi domnia, stăpânirea și măreția împărățiilor care sunt pretutindeni sub ceruri vor fi date poporului sfinților Celui Preaînalt.27 Sau: sfinților, poporul Celui Preaînalt. Împărăția Lui este o împărăție veșnică și toate stăpânirile Îi vor sluji27 Sau: I se vor închina. și Îl vor asculta.»
28Aici s‑au încheiat cuvintele. Pe mine, Daniel, m‑au înspăimântat foarte tare gândurile mele și mi s‑a schimbat culoarea feței, dar am păstrat cuvintele în inima mea.28 Cu acest verset se încheie textul în limba aramaică al cărții Daniel.
O sonho dos quatro animais
1Uma noite, durante o primeiro ano do reinado de Belsazar, rei da Babilónia, Daniel teve um sonho e relatou-o por escrito. Foi assim: 2No meu sonho estava a assistir a uma tremenda tempestade num grande oceano, com fortes ventos soprando em todas as direções. 3Então quatro enormes animais saíram do mar, todos eles diferentes.
4O primeiro era semelhante a um leão, mas tinha asas de águia; no entanto, estas encontravam-se arrancadas e, por isso, não podia mais voar; estava de pé, sobre duas patas, como um ser humano; foi-lhe mesmo dada uma mente humana.
5O segundo parecia-se com um urso, levantado sobre as suas patas traseiras. Vi-lhe três costelas entre os dentes e ouvi uma voz que lhe dizia: “Levanta-te! Devora muita gente!”
6O terceiro destes animais parecia-se com um leopardo, mas no seu dorso tinha asas como os pássaros, e quatro cabeças! Foi-lhe dado grande poder sobre o género humano.
7Enquanto continuava a olhar, no meu sonho, um quarto animal levantou-se das águas, terrível e espantoso. Devorava as vítimas, desfazendo-as primeiro em pedaços, com grandes dentes de ferro e pisando-as sob as patas. Era de longe muito mais brutal e feroz que os anteriores e tinha dez chifres.
8Atentando para esses chifres, reparei que nascia entre eles um outro mais pequeno e que, na sequência disso, três dos outros foram arrancados com a raiz e tudo, para lhe deixar espaço; essa ponta mais pequena tinha olhos humanos; tinha também uma boca, com a qual falava com grande arrogância.
9A certa altura, foram colocados uns tronos e um ancião de idade avançada sentou-se para julgar. A roupa que trazia vestida era da maior alvura e o seu cabelo era branquíssimo. Estava sentado num trono feito de chamas, o qual se deslocava sobre rodas de fogo; 10um rio de fogo jorrava dele; tinha milhões de anjos ao seu serviço; centenas de milhões de pessoas esperavam as suas ordens e serviam-no; então o tribunal começou a sua sessão e foram abertos os livros.
11Continuando eu a olhar, o quarto animal brutal foi morto e o seu corpo ligado para ser queimado, por causa da sua altivez para com o Deus poderoso e por causa da soberba do seu chifre mais pequeno. 12Quanto aos outros três animais, foi-lhes retirado o seu domínio; no entanto, a sua vida foi prolongada ainda durante algum tempo.
13Seguidamente, assisti ao aparecimento de um Filho de Homem, segundo me pareceu, trazido até ali sobre nuvens desde o céu; aproximou-se do ancião e foi-lhe apresentado. 14Deram-lhe poder para governar e para que fosse honrado em todas as nações do mundo, pelo que todos os povos da Terra lhe devem obedecer. O seu poder é eterno, nunca mais terá fim; o seu governo nunca será destruído.
15Eu estava confuso e perturbado com tudo o que tinha visto. 16Por isso, aproximei-me de um dos que estavam junto ao trono, para lhe perguntar o sentido de todas estas coisas. E explicou-me:
A interpretação do sonho
17“Estes quatro animais representam quatro reinos7.17 Literalmente: reis. que um dia hão de governar a Terra. 18Mas por fim o povo do Deus altíssimo terá autoridade sobre os governos do mundo para sempre!”
19Depois perguntei acerca do quarto animal, que não era semelhante aos outros, aquele animal terrível e espantoso, com os seus dentes de ferro e garras de bronze, o animal que despedaçava e devorava as suas vítimas com facilidade, e depois pisava os restos que deixava para trás. 20Pretendi igualmente saber quanto aos dez chifres e sobre o que era mais pequeno, que apareceu depois e provocou o desaparecimento de três outros, o qual tinha olhos e boca, com a qual dizia coisas arrogantes, e que era mais forte que os outros. 21Pois eu tinha visto este chifre a fazer guerra contra o povo de Deus e vencê-lo, 22até à altura em que o ancião de idade avançada veio, abriu o tribunal e reabilitou o seu povo, dando-lhe poderes de governo sobre o mundo.
23“Este quarto animal”, disse-me, “representa o quarto poder mundial que governará a Terra. Será mais brutal que qualquer dos outros; devorará todo o mundo, destruindo tudo diante de si. 24Os seus dez chifres são dez reis que aparecerão saídos do seu império; depois outro rei aparecerá, ainda mais violento que os dez outros, e humilhará três deles. 25Desafiará o Deus altíssimo e consumirá os santos com perseguições, tentando alterar todas as leis, a moral e os costumes. O povo de Deus estará nas suas mãos por três anos e meio.
26Mas abrir-se-á o tribunal de justiça e retirará todo o poder a este rei corrompido, destruindo-o totalmente. 27Nessa altura, todas as nações debaixo dos céus e todo o poder será entregue ao povo santo do Deus altíssimo. E o reino de Deus será um reino sem fim e todos os governantes e domínios o adorarão, obedecerão e servirão eternamente.”
28Assim acabou a visão. Fiquei grandemente perturbado e com o rosto pálido de espanto, mas não disse a ninguém o que via.
