Daniel 7 – NTLR & NVI-PT

Nouă Traducere În Limba Română

Daniel 7:1-28

Viziunea celor patru fiare

1În primul an1 Anul 553 î.Cr. al lui Belșațar, împăratul Babilonului, Daniel a avut un vis și viziuni în minte, pe când era în patul lui. După aceea, el a scris visul. Începând istorisirea cuvintelor, 2Daniel a spus astfel:

„În timpul viziunii mele de noapte, m‑am uitat și iată că cele patru vânturi ale cerului au izbucnit pe marea cea mare2 Sau: pe o mare întinsă; probabil simbolizând lumea, umanitatea; vezi v. 17.. 3Și patru fiare mari, diferite una de cealaltă, au ieșit din mare.

4Prima semăna cu un leu și avea aripi de vultur.4 Imperiul Babilonian. M‑am uitat până când i‑au fost smulse aripile, a fost ridicată de la pământ, a stat în picioare ca un om și i s‑a dat o inimă de om.

5Și iată că o altă fiară, a doua, era ca un urs. Ea stătea culcată pe o parte, ținând trei coaste în gură, între colți.5 Imperiul Medo-Persan. Cele trei coaste reprezintă, probabil, cele trei principale cuceriri: Lidia, Babilon și Egipt. Și i s‑a zis astfel: «Ridică‑te și mănâncă multă carne!»

6După aceea m‑am uitat și iată că mai era o alta, ca un leopard. Fiara aceasta avea pe spate patru aripi ca de pasăre și patru capete; și i s‑a dat stăpânire.6 Imperiul Grec sub Alexandru Macedon; leopardul simbolizează, probabil, rapiditatea cu care avea să se extindă acest imperiu; cele patru capete corespund divizării în patru a imperiului, după moartea lui Alexandru.

7După aceea, în timpul viziunilor mele de noapte, m‑am uitat și iată că era o a patra fiară, înfricoșătoare, înspăimântătoare și nespus de puternică. Avea două rânduri mari de dinți de fier, devora, sfărâma și călca resturile în picioare;7 Imperiul Roman, care avea să fie de neînvins, cucerind teritoriile care aparținuseră imperiilor precedente. era diferită de toate fiarele de dinaintea ei și avea zece coarne.

8Mă uitam cu atenție la coarne și iată că a apărut între ele un alt corn, mai mic, iar trei dintre primele coarne au fost dezrădăcinate dinaintea lui. Acest corn avea niște ochi ca ochii de om și o gură care vorbea cu trufie. 9M‑am uitat până când

niște tronuri au fost așezate

și un Îmbătrânit de Zile a luat loc.

Haina Lui era albă ca zăpada,

iar părul capului Său era ca lâna curată.

Tronul Lui era flăcări de foc,

iar roțile tronului erau un foc aprins.

10Un râu de foc curgea

ieșind dinaintea Lui.

Mii de mii Îi slujeau

și de zece mii de ori zece mii stăteau înaintea Lui.

S‑a ținut judecata

și niște cărți au fost deschise.

11Am continuat să mă uit din cauza răsunetului cuvintelor trufașe pe care cornul acela le rostea. M‑am uitat până când fiara a fost ucisă și trupul ei a fost distrus și aruncat în foc, ca să fie ars. 12Celorlalte fiare li s‑a luat stăpânirea, dar li s‑a îngăduit o prelungire a vieții până la o vreme și un timp anume.

13M‑am uitat în timpul viziunilor mele de noapte

și iată, cu norii cerului

venea Cineva Care era ca un fiu al omului13 Vezi Apoc. 1:13. În Noul Testament, expresia Fiul Omului a fost preferată de Isus pentru a face referire la Sine Însuși. Vezi, de ex., Mt. 16:13; 26:63-64..

El S‑a apropiat de Cel Îmbătrânit de Zile

și a fost adus înaintea Acestuia.

14Lui I s‑a dat stăpânirea, onoarea și Împărăția,

ca să‑I slujească14 Sau: pentru a I se închina. toate popoarele, neamurile și oamenii de orice limbă!

Stăpânirea Lui este o stăpânire veșnică și care nu va trece,

iar Împărăția Lui nu va fi distrusă!

Interpretarea viziunii

15Eu, Daniel, m‑am tulburat în duhul meu, și viziunile din mintea mea m‑au înspăimântat. 16M‑am apropiat de unul dintre cei ce stăteau în preajmă și i‑am cerut adevărul cu privire la toate acestea.

El mi‑a vorbit și mi‑a făcut cunoscută interpretarea acestor lucruri: 17«Aceste patru fiare mari sunt patru împărați17 Sau: împărății. care se vor ridica pe pământ. 18Dar sfinții Celui Preaînalt vor primi Împărăția și o vor stăpâni pe vecie, pentru veci de veci.»

19Apoi am dorit să mă lămuresc cu privire la fiara a patra, care era diferită de toate celelalte și nespus de înfricoșătoare; avea colți de fier și gheare de bronz, devora, sfărâma și călca resturile în picioare. 20Am dorit să mă lămuresc și cu privire la cele zece coarne de pe capul ei, precum și cu privire la celălalt corn care ieșise și dinaintea căruia căzuseră trei, acel corn care avea ochi, o gură care vorbea cu trufie și o înfățișare mai impunătoare decât a celorlalte. 21M‑am uitat iarăși și am văzut cum cornul acela a făcut război cu sfinții și a putut să‑i învingă, 22până când a venit Cel Îmbătrânit de Zile și a făcut dreptate sfinților Celui Preaînalt și până când a sosit vremea când sfinții au luat în stăpânire Împărăția.

23Iată ce mi‑a zis: «Fiara a patra este o a patra împărăție care va fi pe pământ. Ea va fi diferită de toate celelalte împărății; va devora tot pământul, îl va călca în picioare și‑l va sfărâma. 24Iar cele zece coarne sunt zece împărați care se vor ridica din împărăția aceasta. După ei se va ridica un altul, dar el va fi diferit de predecesorii săi și îi va umili pe trei împărați. 25El va rosti cuvinte împotriva Celui Preaînalt și îi va asupri pe sfinții Celui Preaînalt. Se va gândi să schimbe vremurile hotărâte prin lege25 Lit.: vremurile și legea; sau sărbătorile hotărâte prin lege., iar sfinții vor fi dați în mâna lui o vreme, vremuri și o jumătate de vreme.25 În general, expresia este interpretată ca reprezentând 3 ani și jumătate. Vezi și nota de la 4:16.

26Dar va fi o judecată26 Sau: Dar curtea (de judecată) va delibera; lit.: Dar judecata va ședea; vezi v. 10. și i se va lua stăpânirea, ca să fie distrusă și nimicită pentru totdeauna. 27Apoi domnia, stăpânirea și măreția împărățiilor care sunt pretutindeni sub ceruri vor fi date poporului sfinților Celui Preaînalt.27 Sau: sfinților, poporul Celui Preaînalt. Împărăția Lui este o împărăție veșnică și toate stăpânirile Îi vor sluji27 Sau: I se vor închina. și Îl vor asculta.»

28Aici s‑au încheiat cuvintele. Pe mine, Daniel, m‑au înspăimântat foarte tare gândurile mele și mi s‑a schimbat culoarea feței, dar am păstrat cuvintele în inima mea.28 Cu acest verset se încheie textul în limba aramaică al cărții Daniel.

Nova Versão Internacional

Daniel 7:1-28

O Sonho de Daniel:

Os Quatro Animais

1No primeiro ano de Belsazar, rei da Babilônia, Daniel teve um sonho, e certas visões passaram por sua mente, estando ele deitado em sua cama. Ele escreveu o seguinte resumo do seu sonho.

2“Em minha visão à noite, eu vi os quatro ventos do céu agitando o grande mar. 3Quatro grandes animais, diferentes uns dos outros, subiram do mar.

4“O primeiro parecia um leão e tinha asas de águia. Eu o observei e, em certo momento, as suas asas foram arrancadas, e ele foi erguido do chão, firmou-se sobre dois pés como um homem e recebeu coração de homem.

5“A seguir, vi um segundo animal, que tinha a aparência de um urso. Ele foi erguido por um dos seus lados, e na boca, entre os dentes, tinha três costelas. Foi-lhe dito: ‘Levante-se e coma quanta carne puder!’

6“Depois disso, vi um outro animal, que se parecia com um leopardo. Nas costas tinha quatro asas, como as de uma ave. Esse animal tinha quatro cabeças e recebeu autoridade para governar.

7“Em minha visão à noite, vi ainda um quarto animal, aterrorizante, assustador e muito poderoso. Tinha grandes dentes de ferro, com os quais despedaçava e devorava suas vítimas e pisoteava tudo o que sobrava. Era diferente de todos os animais anteriores e tinha dez chifres.

8“Enquanto eu considerava os chifres, vi outro chifre, pequeno, que surgiu entre eles; e três dos primeiros chifres foram arrancados para dar lugar a ele. Esse chifre possuía olhos como os olhos de um homem e uma boca que falava com arrogância.

9“Enquanto eu olhava,

“tronos foram colocados,

e um ancião se assentou.

Sua veste era branca como a neve;

o cabelo era branco como a lã.

Seu trono era envolto em fogo,

e as rodas do trono estavam em chamas.

10De diante dele, saía um rio de fogo.

Milhares de milhares o serviam;

milhões e milhões estavam diante dele.

O tribunal iniciou o julgamento,

e os livros foram abertos.

11“Continuei a observar por causa das palavras arrogantes que o chifre falava. Fiquei olhando até que o animal foi morto, e o seu corpo foi destruído e atirado no fogo. 12Dos outros animais foi retirada a autoridade, mas eles tiveram permissão para viver por um período de tempo.

13“Em minha visão à noite, vi alguém semelhante a um filho de homem, vindo com as nuvens dos céus. Ele se aproximou do ancião e foi conduzido à sua presença. 14Ele recebeu autoridade, glória e o reino; todos os povos, nações e homens de todas as línguas o adoraram. Seu domínio é um domínio eterno que não acabará, e seu reino jamais será destruído.

A Interpretação do Sonho

15“Eu, Daniel, fiquei agitado em meu espírito, e as visões que passaram pela minha mente me aterrorizaram. 16Então me aproximei de um dos que ali estavam e lhe perguntei o significado de tudo o que eu tinha visto.

“Ele me respondeu, dando-me esta interpretação: 17‘Os quatro grandes animais são quatro reinos que se levantarão na terra. 18Mas os santos do Altíssimo receberão o reino e o possuirão para sempre; sim, para todo o sempre’.

19“Então eu quis saber o significado do quarto animal, diferente de todos os outros e o mais aterrorizante, com seus dentes de ferro e garras de bronze, o animal que despedaçava e devorava suas vítimas, e pisoteava tudo o que sobrava. 20Também quis saber sobre os dez chifres da sua cabeça e sobre o outro chifre que surgiu para ocupar o lugar dos três chifres que caíram, o chifre que tinha olhos e uma boca que falava com arrogância. 21Enquanto eu observava, esse chifre guerreava contra os santos e os derrotava, 22até que o ancião veio e pronunciou a sentença a favor dos santos do Altíssimo; chegou a hora de eles tomarem posse do reino.

23“Ele me deu a seguinte explicação: ‘O quarto animal é um quarto reino que aparecerá na terra. Será diferente de todos os outros reinos e devorará a terra inteira, despedaçando-a e pisoteando-a. 24Os dez chifres são dez reis que sairão desse reino. Depois deles um outro rei se levantará, e será diferente dos primeiros reis. 25Ele falará contra o Altíssimo, oprimirá os seus santos e tentará mudar os tempos7.25 Ou o calendário; ou ainda as festas religiosas e as leis. Os santos serão entregues nas mãos dele por um tempo, tempos7.25 Ou dois tempos e meio tempo.

26“ ‘Mas o tribunal o julgará, e o seu poder lhe será tirado e totalmente destruído, para sempre. 27Então a soberania, o poder e a grandeza dos reinos que há debaixo de todo o céu serão entregues nas mãos dos santos, o povo do Altíssimo. O reino dele será um reino eterno, e todos os governantes o adorarão e lhe obedecerão’.

28“Esse é o fim da visão. Eu, Daniel, fiquei aterrorizado por causa dos meus pensamentos e meu rosto empalideceu, mas guardei essas coisas comigo”.