Scrierea de pe zid și interpretarea ei
1Împăratul Belșațar a dat un ospăț mare celor o mie de nobili ai săi și a băut vin împreună cu ei. 2În cheful vinului, Belșațar a poruncit să fie aduse vasele de aur și de argint pe care tatăl2, 11, 13 Termenul aramaic poate însemna și strămoș sau predecesor; Belșațar (556–539 î.Cr.) era fiul lui Nabonidus, fiind în același timp co‑regent cu tatăl său pe tronul Babilonului. său, Nebucadnețar, le luase din Templul2 Ebr.: hekal, termen ebraic diferit de cel care a fost tradus cu Casă (bait) [peste tot în carte]. de la Ierusalim, pentru ca împăratul să bea din ele împreună cu nobilii săi, cu soțiile sale și cu țiitoarele sale. 3Așadar, au adus vasele de aur care fuseseră luate din Templu, din Casa lui Dumnezeu din Ierusalim, și împăratul împreună cu nobilii săi, cu soțiile sale și cu țiitoarele sale au băut din ele. 4Au băut vin și i‑au lăudat pe dumnezeii de aur, de argint, de bronz, de fier, de lemn și de piatră.
5Chiar în clipa aceea au apărut degetele unei mâini de om care scria în fața sfeșnicului, pe tencuiala peretelui din palatul împărătesc. Împăratul a văzut palma mâinii care scria. 6Atunci împăratul a pălit la față și gândurile l‑au îngrozit atât de tare, încât i‑au slăbit încheieturile coapselor, iar genunchii i s‑au izbit unul de altul.
7Împăratul a strigat cu glas tare să fie aduși descântătorii, astrologii7, 11 Vezi nota de la 2:2. și ghicitorii. Împăratul le‑a zis înțelepților Babilonului astfel: „Oricine va citi scrierea aceasta și‑mi va spune interpretarea ei, va fi îmbrăcat în purpură, va avea un lanț de aur la gât și va fi al treilea la conducerea împărăției.7, 16, 29 Vezi nota de la 5:2.“
8Au intrat toți înțelepții Babilonului, dar nu au putut nici să citească scrierea și nici să facă cunoscută împăratului interpretarea ei. 9Atunci împăratul Belșațar s‑a îngrozit și mai tare, a pălit la față, iar nobilii au rămas înmărmuriți.
10Împărăteasa10 Sau: Împărăteasa mamă., la auzul cuvintelor împăratului și ale nobililor lui, a intrat în sala de ospăț și a zis: „Să trăiești veșnic, împărate! Să nu te înspăimânte gândurile tale și să nu pălești la față! 11Există în împărăția ta un om care are în el duhul sfinților dumnezei și despre care, în zilele tatălui tău, s‑a descoperit că are lumină, agerime și o înțelepciune ca înțelepciunea dumnezeilor. Împăratul Nebucadnețar, tatăl tău, l‑a pus căpetenie peste magicieni, peste descântători, peste astrologi și peste ghicitori, 12deoarece s‑au găsit în el, adică în Daniel – numit de împărat și Beltșațar – un duh deosebit, știință și agerime în interpretarea viselor, în deslușirea enigmelor și în dezlegarea lucrurilor încâlcite. Acum dar, să fie chemat Daniel și el îți va spune interpretarea!“
13Daniel a fost adus înaintea împăratului, iar acesta l‑a întrebat pe Daniel:
– Tu ești acel Daniel, unul dintre exilații lui Iuda pe care i‑a adus aici din Iuda tatăl meu, împăratul? 14Am auzit că ai în tine duhul dumnezeilor și că s‑a găsit în tine lumină, agerime și înțelepciune deosebită. 15Până acum au fost aduși înaintea mea înțelepți și descântători, ca să citească scrierea aceasta și să‑mi facă cunoscută interpretarea ei, dar nu au putut să‑mi spună interpretarea cuvintelor. 16Despre tine însă am auzit că poți să dai interpretări și să dezlegi lucrurile încâlcite. Acum, dacă vei putea să citești scrierea și să‑mi faci cunoscută interpretarea ei, vei fi îmbrăcat în purpură, vei avea un lanț de aur la gât și vei fi al treilea la conducerea împărăției.
17Daniel i‑a răspuns împăratului:
– Păstrează‑ți darurile pentru tine și dă altuia răsplătirile tale! Totuși, voi citi împăratului scrierea și‑i voi face cunoscută interpretarea.
18Împărate, Dumnezeul cel Preaînalt îi dăduse tatălui tău, Nebucadnețar, o împărăție, măreție, onoare și faimă, 19iar din cauza măreției pe care i‑o dăduse, toate popoarele, neamurile și oamenii de orice limbă tremurau și se temeau de el, căci împăratul omora pe cine voia și lăsa în viață pe cine voia, înălța pe cine voia și smerea pe cine voia. 20Dar, când i s‑a îngâmfat inima și i s‑a împietrit duhul până la mândrie, a fost dat jos de pe tronul împărăției sale și i‑a fost luată gloria. 21A fost izgonit dintre oameni, inima lui a devenit ca a fiarelor și a locuit la un loc cu măgarii sălbatici. L‑au hrănit cu iarbă ca pe boi, iar trupul i‑a fost udat de roua cerului, până când a recunoscut că Dumnezeul cel Preaînalt stăpânește peste împărăția oamenilor și că El o dă cui vrea.
22Dar tu, Belșațar, fiul22 Sau: descendent, succesor. lui, nu ți‑ai smerit inima, cu toate că ai știut toate acestea, 23ci te‑ai înălțat împotriva Domnului cerurilor. Vasele din Casa Lui au fost aduse înaintea ta, iar tu, împreună cu nobilii tăi, cu soțiile tale și cu țiitoarele tale, ați băut vin din ele. Ai lăudat dumnezeii de argint, de aur, de bronz, de fier, de lemn și de piatră, care nici nu văd, nici nu aud și nici nu pricep, în loc să‑L slăvești pe Dumnezeul în mâna Căruia este suflarea ta și toate căile tale. 24De aceea a trimis El palma acestei mâini pentru a fi scrisă inscripția aceasta.
25Inscripția care a fost scrisă este următoarea: „Mene, Mene, Techel, Uparsin25 Uparsin înseamnă și Parsin.“. 26Iată care este interpretarea acestor cuvinte:
„Mene“26 Mene poate însemna numărat sau o unitate de măsură, mina (vezi nota de la Eze. 45:12). înseamnă că Dumnezeu a numărat zilele domniei tale și i‑a pus capăt;
27„Techel“27 Techel poate însemna cântărit sau o unitate de măsură, șechel (aproximativ 12 gr). înseamnă că ai fost cântărit în cumpănă și ai fost găsit ușor27 Sau: necorespunzător, deficient.;
28„Peres“28 Peres (singularul lui parsin) poate însemna împărțit sau Persia, sau poate însemna o jumătate de mină sau o jumătate de șechel; probabil joc de cuvinte intenționat. înseamnă că împărăția ta a fost împărțită în două și dată mezilor și perșilor.
29De îndată Belșațar a dat poruncă și l‑au îmbrăcat pe Daniel în purpură, i‑au pus un lanț de aur la gât și l‑au proclamat ca fiind al treilea la conducerea împărăției.
30Însă chiar în noaptea aceea Belșațar, împăratul caldeenilor, a fost ucis, 31iar Darius Medul31 Identificarea exactă a lui Darius Medul cu vreun personaj istoric cunoscut nu este posibilă. Probabil un alt nume al generalului Gobrias (Gubaru), guvernator al Babilonului, în timpul domniei lui Cirus. Sau, posibil, numele de domnie a lui Cirus ca suveran al Babilonului (vezi nota de la 6:28; vezi și 1 Cron. 5:25)., care era în vârstă de șaizeci și doi de ani, a primit împărăția.
Daniel tyder skriften på väggen
1Kung Belshassar höll en stor fest för sina tusen stormän och drack vin med dem. 2Medan Belshassar då drack vin beordrade han att man skulle hämta de guld- och silverkärl som hans far Nebukadnessar hade tagit från templet i Jerusalem. Kungen själv, hans stormän, hans hustrur och bihustrur skulle dricka ur dem. 3Då hämtades guldkärlen som man hade tagit ur stora salen i Guds hus i Jerusalem, och kungen, hans stormän, hans hustrur och bihustrur drack ur dem. 4De drack vin och prisade sina gudar av guld och silver, koppar och järn, trä och sten.
5Plötsligt syntes fingrar från en människohand skriva på den vitkalkade väggen, invid den stora ljusstaken i kungapalatset. Kungen såg på handen när den skrev. 6Hans ansikte bleknade, hans tankar skrämde honom, hans knän skakade och benen gav vika under honom. 7Han ropade högt att man skulle hämta besvärjarna, astrologerna och teckentydarna och sa till de visa männen i Babylon: ”Den som kan läsa skriften och tala om för mig vad den betyder ska bli klädd i purpur, få en guldkedja kring sin hals och bli den tredje mannen5:7 Eller: …en av de tre…Jfr 6:2. i riket.”
8Men när kungens visa män kom var det ingen av dem som kunde förstå skriften, än mindre tala om vad den betydde. 9Kung Belshassar blev alltmer förskräckt och allt blekare. Hans stormän var uppskakade.
10Men när kungamodern fick höra vad kungen och stormännen sa, kom hon in i festsalen och sa: ”Må kungen leva för evigt! Var inte så förskräckt och blek! 11Det finns en man i ditt rike som har heliga gudars ande i sig. På din fars tid fann man hos honom insikt, förstånd och vishet lik gudars vishet. Kung Nebukadnessar, din far, satte honom över magikerna, besvärjarna, astrologerna och teckentydarna. 12Denne Daniel, som kungen gav namnet Belteshassar, har en enastående ande av kunskap och insikt. Han kan tyda drömmar och lösa gåtor och svåra problem. Kalla hit Daniel, så ger han uttydningen.”
13Daniel fördes till kungen, och denne sa: ”Så du är Daniel, en av dem som min far kungen förde till exil från Juda. 14Jag har hört att du har gudars ande i dig och att man hos dig funnit insikt, förstånd och enorm vishet. 15De visa männen och besvärjarna har förts till mig för att läsa och tyda denna skrift, men de har inte kunnat ge någon förklaring. 16Jag har hört att du kan ge tydningar och lösa svåra problem. Om du kan läsa skriften och tala om för mig vad den betyder ska du kläs i purpur, få en guldkedja om halsen och bli den tredje mannen i riket.”
17Daniel svarade kungen: ”Behåll dina gåvor och ge dina belöningar till någon annan! Jag ska läsa skriften för kungen och tala om för honom vad den betyder ändå.
18O, kung, den högste Guden gav din far Nebukadnessar riket och storheten, äran och härligheten. 19För den storhets skull som Gud gav honom darrade alla världens folk, nationer och språk av fruktan för honom. Han dödade vem han ville och skonade människors liv när han så ville. Han upphöjde vem han ville och förnedrade vem han ville. 20Men när han blev högmodig till sitt sinne och förhärdad och arrogant till sin läggning, störtades han från sin kungatron och berövades sin ära. 21Han drevs ut från mänskligheten, hans innersta blev som ett djurs, och han bodde bland vildåsnor. Han fick äta gräs som oxarna, och hans kropp fuktades av himlens dagg, tills han insåg att den högste Guden regerar över alla mänskliga riken och att han sätter vem han vill till att regera över dem.
22Men du Belshassar, hans son, du har inte blivit ödmjuk, fastän du känner till allt detta. 23Du har satt dig upp mot himlens Herre och hämtat till dig kärlen från hans tempel. Du och dina stormän, hustrur och bihustrur har druckit vin ur dem medan ni prisat era gudar av silver, guld, koppar, järn, trä och sten, gudar som varken ser eller hör eller fattar något. Men den Gud som har din livsande och hela din livsvandring i sin makt, honom har du inte ärat. 24Därför har han sänt denna hand som skrev denna skrift. 25Så här lyder skriften som skrevs:
Mene mene tekel u-farsin. 5:25 De tre arameiska verben betyder räkna, väga och dela, som det också framgår av tydningen. u-farsin och Peres är olika former av ett och samma ord och ser i arameiskan mer lika ut än i vår transkript och betyder både delat och perser.
26Och detta är vad det betyder:
Mene – Gud har räknat ditt rikes dagar och gjort slut på det.
27Tekel – du är vägd på en våg och funnen vara för lätt.
28Peres – ditt rike är delat och överlämnat åt meder och perser.”
29På Belshassars befallning blev då Daniel klädd i purpur, en guldkedja hängdes om hans hals, och han utropades till den tredje mannen i riket. 30Den natten blev Belshassar, kaldéernas kung, dödad, 31och medern Dareios tog över riket vid sextiotvå års ålder.
