Scrierea de pe zid și interpretarea ei
1Împăratul Belșațar a dat un ospăț mare celor o mie de nobili ai săi și a băut vin împreună cu ei. 2În cheful vinului, Belșațar a poruncit să fie aduse vasele de aur și de argint pe care tatăl2, 11, 13 Termenul aramaic poate însemna și strămoș sau predecesor; Belșațar (556–539 î.Cr.) era fiul lui Nabonidus, fiind în același timp co‑regent cu tatăl său pe tronul Babilonului. său, Nebucadnețar, le luase din Templul2 Ebr.: hekal, termen ebraic diferit de cel care a fost tradus cu Casă (bait) [peste tot în carte]. de la Ierusalim, pentru ca împăratul să bea din ele împreună cu nobilii săi, cu soțiile sale și cu țiitoarele sale. 3Așadar, au adus vasele de aur care fuseseră luate din Templu, din Casa lui Dumnezeu din Ierusalim, și împăratul împreună cu nobilii săi, cu soțiile sale și cu țiitoarele sale au băut din ele. 4Au băut vin și i‑au lăudat pe dumnezeii de aur, de argint, de bronz, de fier, de lemn și de piatră.
5Chiar în clipa aceea au apărut degetele unei mâini de om care scria în fața sfeșnicului, pe tencuiala peretelui din palatul împărătesc. Împăratul a văzut palma mâinii care scria. 6Atunci împăratul a pălit la față și gândurile l‑au îngrozit atât de tare, încât i‑au slăbit încheieturile coapselor, iar genunchii i s‑au izbit unul de altul.
7Împăratul a strigat cu glas tare să fie aduși descântătorii, astrologii7, 11 Vezi nota de la 2:2. și ghicitorii. Împăratul le‑a zis înțelepților Babilonului astfel: „Oricine va citi scrierea aceasta și‑mi va spune interpretarea ei, va fi îmbrăcat în purpură, va avea un lanț de aur la gât și va fi al treilea la conducerea împărăției.7, 16, 29 Vezi nota de la 5:2.“
8Au intrat toți înțelepții Babilonului, dar nu au putut nici să citească scrierea și nici să facă cunoscută împăratului interpretarea ei. 9Atunci împăratul Belșațar s‑a îngrozit și mai tare, a pălit la față, iar nobilii au rămas înmărmuriți.
10Împărăteasa10 Sau: Împărăteasa mamă., la auzul cuvintelor împăratului și ale nobililor lui, a intrat în sala de ospăț și a zis: „Să trăiești veșnic, împărate! Să nu te înspăimânte gândurile tale și să nu pălești la față! 11Există în împărăția ta un om care are în el duhul sfinților dumnezei și despre care, în zilele tatălui tău, s‑a descoperit că are lumină, agerime și o înțelepciune ca înțelepciunea dumnezeilor. Împăratul Nebucadnețar, tatăl tău, l‑a pus căpetenie peste magicieni, peste descântători, peste astrologi și peste ghicitori, 12deoarece s‑au găsit în el, adică în Daniel – numit de împărat și Beltșațar – un duh deosebit, știință și agerime în interpretarea viselor, în deslușirea enigmelor și în dezlegarea lucrurilor încâlcite. Acum dar, să fie chemat Daniel și el îți va spune interpretarea!“
13Daniel a fost adus înaintea împăratului, iar acesta l‑a întrebat pe Daniel:
– Tu ești acel Daniel, unul dintre exilații lui Iuda pe care i‑a adus aici din Iuda tatăl meu, împăratul? 14Am auzit că ai în tine duhul dumnezeilor și că s‑a găsit în tine lumină, agerime și înțelepciune deosebită. 15Până acum au fost aduși înaintea mea înțelepți și descântători, ca să citească scrierea aceasta și să‑mi facă cunoscută interpretarea ei, dar nu au putut să‑mi spună interpretarea cuvintelor. 16Despre tine însă am auzit că poți să dai interpretări și să dezlegi lucrurile încâlcite. Acum, dacă vei putea să citești scrierea și să‑mi faci cunoscută interpretarea ei, vei fi îmbrăcat în purpură, vei avea un lanț de aur la gât și vei fi al treilea la conducerea împărăției.
17Daniel i‑a răspuns împăratului:
– Păstrează‑ți darurile pentru tine și dă altuia răsplătirile tale! Totuși, voi citi împăratului scrierea și‑i voi face cunoscută interpretarea.
18Împărate, Dumnezeul cel Preaînalt îi dăduse tatălui tău, Nebucadnețar, o împărăție, măreție, onoare și faimă, 19iar din cauza măreției pe care i‑o dăduse, toate popoarele, neamurile și oamenii de orice limbă tremurau și se temeau de el, căci împăratul omora pe cine voia și lăsa în viață pe cine voia, înălța pe cine voia și smerea pe cine voia. 20Dar, când i s‑a îngâmfat inima și i s‑a împietrit duhul până la mândrie, a fost dat jos de pe tronul împărăției sale și i‑a fost luată gloria. 21A fost izgonit dintre oameni, inima lui a devenit ca a fiarelor și a locuit la un loc cu măgarii sălbatici. L‑au hrănit cu iarbă ca pe boi, iar trupul i‑a fost udat de roua cerului, până când a recunoscut că Dumnezeul cel Preaînalt stăpânește peste împărăția oamenilor și că El o dă cui vrea.
22Dar tu, Belșațar, fiul22 Sau: descendent, succesor. lui, nu ți‑ai smerit inima, cu toate că ai știut toate acestea, 23ci te‑ai înălțat împotriva Domnului cerurilor. Vasele din Casa Lui au fost aduse înaintea ta, iar tu, împreună cu nobilii tăi, cu soțiile tale și cu țiitoarele tale, ați băut vin din ele. Ai lăudat dumnezeii de argint, de aur, de bronz, de fier, de lemn și de piatră, care nici nu văd, nici nu aud și nici nu pricep, în loc să‑L slăvești pe Dumnezeul în mâna Căruia este suflarea ta și toate căile tale. 24De aceea a trimis El palma acestei mâini pentru a fi scrisă inscripția aceasta.
25Inscripția care a fost scrisă este următoarea: „Mene, Mene, Techel, Uparsin25 Uparsin înseamnă și Parsin.“. 26Iată care este interpretarea acestor cuvinte:
„Mene“26 Mene poate însemna numărat sau o unitate de măsură, mina (vezi nota de la Eze. 45:12). înseamnă că Dumnezeu a numărat zilele domniei tale și i‑a pus capăt;
27„Techel“27 Techel poate însemna cântărit sau o unitate de măsură, șechel (aproximativ 12 gr). înseamnă că ai fost cântărit în cumpănă și ai fost găsit ușor27 Sau: necorespunzător, deficient.;
28„Peres“28 Peres (singularul lui parsin) poate însemna împărțit sau Persia, sau poate însemna o jumătate de mină sau o jumătate de șechel; probabil joc de cuvinte intenționat. înseamnă că împărăția ta a fost împărțită în două și dată mezilor și perșilor.
29De îndată Belșațar a dat poruncă și l‑au îmbrăcat pe Daniel în purpură, i‑au pus un lanț de aur la gât și l‑au proclamat ca fiind al treilea la conducerea împărăției.
30Însă chiar în noaptea aceea Belșațar, împăratul caldeenilor, a fost ucis, 31iar Darius Medul31 Identificarea exactă a lui Darius Medul cu vreun personaj istoric cunoscut nu este posibilă. Probabil un alt nume al generalului Gobrias (Gubaru), guvernator al Babilonului, în timpul domniei lui Cirus. Sau, posibil, numele de domnie a lui Cirus ca suveran al Babilonului (vezi nota de la 6:28; vezi și 1 Cron. 5:25)., care era în vârstă de șaizeci și doi de ani, a primit împărăția.
Malemba pa Khoma
1Tsiku lina mfumu Belisazara anakonza phwando lalikulu la akalonga ake 1,000 ndipo anamwa vinyo pamodzi ndi iwo. 2Pamene Belisazara ankamwa vinyo, analamula kuti ziwiya zagolide ndi zasiliva zimene Nebukadinezara abambo ake anakatenga mʼNyumba ya Mulungu ku Yerusalemu zikatengedwe kuti mfumu ndi akalonga ake, akazi ake ndi azikazi amweremo. 3Choncho anabweretsa ziwiya zagolide zimene anazitenga mʼNyumba ya Mulungu; ndipo mfumu ndi akalonga ake, akazi ake ndi azikazi ake anamweramo. 4Akumwa vinyo, anatamanda milungu yagolide ndi siliva, yamkuwa, chitsulo, yamtengo ndi mwala.
5Mwadzidzidzi zala za dzanja la munthu zinaonekera ndi kulemba pa khoma, pafupi ndi choyikapo nyale mʼnyumba yaufumu. Mfumu inapenyetsetsa dzanjalo pamene limalemba. 6Nkhope yake inasandulika ndipo inachita mantha, nkhongono zii, mawondo gwedegwede.
7Mfumu inafuwula kuyitana owombeza, alawuli ndi amawula kuti abwere. Ndipo anawawuza anthu anzeru a ku Babuloni kuti, “Aliyense amene awerenge malembawa ndi kundiwuza tanthauzo lake adzavekedwa chovala cha pepo ndi mkanda wa golide udzavekedwa mʼkhosi mwake, ndipo adzakhala wolamulira wachitatu mu ufumuwu.”
8Pamenepo anzeru onse a mfumu anabwera, koma sanakwanitse kuwerenga malembawo kapena kumutanthauzira mfumu. 9Choncho mfumu Belisazara anachita mantha koposa ndipo nkhope yake inapitirira kusinthika. Akalonga ake anathedwa nzeru.
10Mfumukazi, pakumva mawu a mfumu ndi akalonga ake, analowa mʼchipinda cha phwando ndipo anati, “Mfumu mukhale ndi moyo wautali! Musavutike! Nkhope yanu isasinthike! 11Pali munthu wina mu ufumu wanu uno amene mwa iye muli mzimu wa milungu yoyera. Pa nthawi ya ulamuliro wa abambo anu iye anapezeka kuti ali ndi chidziwitso, luntha ndi nzeru zonga za milungu. Mfumu Nebukadinezara, abambo anu, Ine ndikukuwuzani anamusankha iye kukhala mkulu wa amatsenga, owombeza, alawuli ndi amawula. 12Munthu ameneyu dzina lake ndi Danieli, koma mfumu inamutcha Belitesezara ndipo ali ndi nzeru zapadera, ndi wodziwa ndi kuzindikira zinthu, ndiponso luso lakutanthauzira maloto, kufotokozera miyambi ndi kuthetsa mavuto osautsa. Muyitaneni Danieli, ndipo adzakuwuzani chomwe mawuwa akutanthauza.”
13Choncho anabwera naye Danieli pamaso pa mfumu ndipo inati kwa iye, “Kodi ndiwe Danieli, mmodzi mwa akapolo omwe abambo anga mfumu anabwera nawo kuchoka ku Yuda? 14Ndamva kuti mzimu wa milungu uli mwa iwe ndi kuti uli ndi chidziwitso, luntha ndi nzeru zapadera. 15Anzeru ndi owombeza anabwera pamaso panga kuti awerenge zolembedwazi ndi kundiwuza tanthauzo lake koma sanakwanitse kundifotokozera. 16Tsopano ndamva kuti iwe ukhoza kupereka matanthauzo ndi kuthetsa mavuto. Ngati ungawerenge zolembedwazi ndi kundiwuza tanthauzo lake, udzavekedwa chovala cha pepo ndi kuyikidwa mkanda wa golide mʼkhosi mwako, ndipo udzakhala wolamulira wachitatu mu ufumu uno.”
17Pamenepo Danieli anayankha mfumu kuti, “Inu musunge mphatso zanuzo kwa inu nokha ndipo mupereke mphothoyo kwa wina aliyense. Komabe ine ndi kuwerengerani malembawa mfumu; ndikukuwuzani tanthauzo lake.
18“Inu mfumu, Mulungu Wammwambamwamba anapatsa abambo anu Nebukadinezara mphamvu ndi ukulu ndi ulemerero ndi ufumu. 19Chifukwa cha udindo waukulu umene anapatsidwanso, anthu onse ndi mitundu ndi anthu aziyankhulo zosiyanasiyana ankanjenjemera ndikumuopa iye. Amene mfumu inafuna anawaphadi; amene inafuna kuwasunga, inawasunga; amene inafuna kuwakweza, inawakweza; ndipo amene inafuna kuwatsitsa, inawatsitsa. 20Koma pamene inayamba kudzitama ndi kuwumitsa mtima wake ndi kuyamba kunyada, inachotsedwa pa mpando wake waufumu ndi kulandidwa ulemerero wake. 21Iyo inachotsedwa pakati pa anthu ndi kupatsidwa mtima ngati wa nyama; inakhala pamodzi ndi abulu akutchire ndi kudya udzu ngati ngʼombe; ndipo thupi lake linanyowa ndi mame akumwamba, mpaka pamene anavomereza kuti Mulungu Wammwambamwamba ndiye wolamulira maufumu a anthu ndipo amawupereka kwa aliyense amene Iye wafuna.
22“Koma inu mwana wake, Belisazara, simunadzichepetse, ngakhale kuti mumadziwa zonsezi. 23Mʼmalo mwake, mwadzikweza nokha kutsutsana ndi Ambuye wakumwamba. Inu mwatenga ziwiya za mʼNyumba mwake, ndipo inu ndi akalonga anu, akazi anu ndi azikazi anu mwamwera vinyo mu zimenezi. Inu munatamanda milungu yasiliva ndi golide, yamkuwa, chitsulo, mtengo ndi mwala, imene singaone kapena kumva kapena kuzindikira. Koma simunamupatse ulemu Mulungu amene asunga mʼmanja mwake moyo wanu ndi njira zanu zonse. 24Choncho Iye watumiza dzanja limene lalemba mawu amenewa.
25“Mawu amene analembedwa ndi awa:
MENE, MENE, TEKELI, PARASINI.
26“Zimene mawuwa akutanthauza ndi izi:
Mene: Mulungu wawerenga masiku a ufumu wanu ndipo wauthetsa.
27Tekeli: Inu mwayesedwa pa sikelo ndipo mwapezeka kuti mukuperewera.
28Parasini: Ufumu wanu wagawidwa ndi kupatsidwa kwa Amedi ndi Aperezi.”
29Mwa lamulo la Belisazara, Danieli anavekedwa chovala cha pepo, mkanda wagolide unayikidwa mʼkhosi mwake, ndipo analengeza kuti anali wachitatu mu ulamuliro mu ufumuwo.
30Usiku womwewo Belisazara, mfumu ya anthu a ku Babuloni, inaphedwa, 31ndipo Dariyo Mmedi analanda ufumuwo ali ndi zaka 62.
