Daniel 11 – NTLR & NAV

Nouă Traducere În Limba Română

Daniel 11:1-45

1Eu1 Cu referire la înger., în anul întâi al lui Darius Medul1 Vezi nota de la 5:31., am stat alături de el ca să‑l întăresc și să‑i fiu de ajutor.

Regii de la sud și cei de la nord

2Acum, îți voi spune adevărul acesta: iată, încă trei împărați se vor mai ridica în Persia. Cel de‑al patrulea va strânge mai multă bogăție decât toți ceilalți și, când va câștiga putere prin bogăție, îi va răscula pe toți împotriva împărăției Iavanului2 Grecia..2 Este vorba despre Xerxes I (486–465 î.Cr.), care a pornit o campanie împotriva Greciei în 480 î.Cr. 3Apoi se va ridica un împărat puternic care va stăpâni cu mare autoritate și va face tot ce‑i va plăcea.3 Alexandru Macedon. [336–323 î.Cr.] 4Și după ce se va fi înălțat, împărăția lui va fi sfărâmată și va fi împărțită în cele patru vânturi ale cerului, dar nu la descendenții lui și nici păstrând aceeași autoritate ca atunci când stăpânea el, căci împărăția lui va fi dezrădăcinată și va fi dată și altora pe lângă aceștia.4 Vezi nota de la 8:22.

5Regele din sud va ajunge tare, dar una dintre căpeteniile lui va deveni mai tare decât el și‑și va stăpâni cu mare autoritate propriul regat.5 Este vorba despre Ptolemeu I Soter (323–285 î.Cr.) și despre Seleucus I Nicator (311–280 î.Cr.), care a început să domnească mai întâi peste Babilonia, extinzându‑și apoi teritoriul; iau naștere două dinastii rivale, cea a Ptolemeilor, în Egipt, și cea a Seleucizilor în Siria, fiecare dintre acestea râvnind la teritoriul Canaanului. 6După câțiva ani se vor uni prin alianță. Fiica regelui din sud va veni la regele din nord ca să facă o înțelegere. Dar ea nu‑și va păstra tăria oștii, iar el și oastea lui nu vor dura. Și fata va fi dată la moarte împreună cu însoțitorii ei, cu cel din care s‑a născut6 Sau: cel pe care l‑a născut (vezi Vulgata, Siriacă). și cu cel ce a sprijinit‑o.6 Berenice, fiica lui Ptolemeu II Philadelphos (285–246 î.Cr.) al Egiptului, s‑a căsătorit cu Antioh II Theos (261–246 î.Cr.) al Siriei, care a divorțat de soția sa, Laodice. După moartea lui Ptolemeu, Antioh s‑a recăsătorit cu Laodice, care a pus la cale asasinarea lui, a lui Berenice și a copilului ei.

În acele vremuri6 Sau: cel ce a sprijinit‑o în acele vremuri., 7din rădăcinile ei se va ridica un lăstar în locul ei.7 Ptolemeu III Euergetes (246–221 î.Cr.), fratele Berenicei. El va veni împotriva oștirii regelui din nord și va intra în fortăreața lui. Se va lupta cu ei și va fi învingător. 8Va duce în Egipt, ca pradă de război, dumnezeii lor, chipurile lor turnate și obiectele lor scumpe de argint și de aur. Pentru câțiva ani el se va ține departe de regele din nord. 9Atunci regele din nord va veni împotriva regatului regelui din sud, dar se va întoarce în țara lui. 10Totuși, fiii săi10 Seleucos III (226–223 î.Cr.) și Antioh III cel Mare (223–187 î.Cr.); Seleucos moare în scurt timp într‑o bătălie. se vor pregăti de război și vor strânge o mulțime de oști care vor înainta, se vor revărsa ca un potop, vor traversa și se vor război cu el10 Cu regele din sud., împingând lupta până spre fortăreața lui10 Fortăreața lui Ptolemeu de la Rafia, în sudul Canaanului..

11Mâniat de aceasta, regele din sud11 Ptolemeu IV Philopator. [221–203 î.Cr.] va ieși și se va război cu el, adică cu regele din nord11 Antioh III cel Mare. [223–187 î.Cr.], care va ridica o mulțime mare, însă această mulțime va fi dată în mâinile celuilalt. 12Când mulțimea va fi învinsă, regele din sud se va îngâmfa în inima lui. El va doborî zeci de mii, dar tot nu va fi învingător. 13Regele din nord se va întoarce și va strânge o mulțime mai mare decât cea dintâi. Și, după câțiva ani, va veni cu o armată mare și cu multe provizii.

14În vremurile acelea, mulți se vor ridica împotriva regelui din sud14 Ptolemeu V Epiphanes. [203–181 î.Cr.]. Niște oameni violenți din poporul tău se vor răscula ca să împlinească viziunea, însă vor cădea. 15Când regele din nord va veni, va ridica rampe de asalt și va cuceri o cetate fortificată15 Sidonul.. Oștile regelui din sud nu‑i vor putea sta împotrivă și nici chiar oamenii cei mai aleși nu i se vor putea împotrivi. 16Cel ce va veni împotriva lui va face cum îi va plăcea și nu‑i va sta nimeni împotrivă. El se va opri în țara cea frumoasă, având puterea de a distruge. 17Va avea de gând să vină cu toată puterea regatului său și va face o alianță cu el17 Cu regele din sud.. Îi17 Regele din sud. va da pe una din fiicele sale de soție, ca să‑i distrugă regatul, dar lucrul acesta nu va reuși17 Sau: dar ea nu‑l va susține. și nu‑l va ajuta.17 Antioh III a dat‑o pe fiica sa, Cleopatra I, de soție lui Ptolemeu V, care nu avea mai mult de 10 ani, însă aceasta a ținut partea soțului ei. 18Apoi își va întoarce privirile înspre insule18 Cu referire la Asia Mică și Grecia. și va cuceri multe dintre ele, dar un conducător18 Consulul roman Lucius Cornelius Scipio Asiaticus l‑a învins pe Antioh III la Magnesia, în Asia Mică (190 î.Cr.). va pune capăt disprețului său, astfel încât disprețul se va răsfrânge asupra lui însuși. 19El se va întoarce înspre fortărețele din țara lui, dar se va împiedica, va cădea și nu va mai fi găsit.

20Cel ce‑i va lua locul va trimite un asupritor, pentru a păstra măreția regatului. În câteva zile însă va fi zdrobit, și aceasta fără mânie și fără luptă.20 Este vorba despre Seleucos IV Philopator (187–175 î.Cr.), care l‑a trimis pe Heliodor, vistiernicul său, după tezaurul Templului de la Ierusalim.

21În locul lui se va ridica un om disprețuit, căruia nu i s‑a dat măreție regală. El va veni pe neașteptate21, 24 Sau: va veni într‑o perioadă de prosperitate. și va pune mâna pe regat prin uneltiri.21 Antioh IV Epiphanes (175–164 î.Cr.), fratele lui Seleucos IV Philopator, care a ajuns pe tron fără a avea acest drept. 22Oștile cele copleșitoare la număr vor fi măturate dinaintea lui și vor fi zdrobite, iar conducătorul legământului22 Poate fi vorba despre Marele Preot Onias III, ucis în 170 î.Cr., sau despre Ptolemeu VI Philometor. [181–146 î.Cr.] va fi și el zdrobit. 23După ce se vor uni cu el prin alianță, el se va folosi de înșelătorie, se va ridica și va fi tare chiar și cu puțin popor. 24Va veni pe neașteptate în locurile roditoare ale provinciei și va face ceva ce nu făcuseră nici părinții săi, nici părinții părinților săi: va împărți jaful, prada și bogățiile și va urzi planuri împotriva fortificațiilor, dar numai pentru o vreme.

25El își va stârni puterea și curajul, înaintând împotriva regelui din sud cu o armată mare. Regele din sud se va angaja în luptă cu o armată mare și mult mai puternică, dar nu va învinge din cauza planurilor uneltite împotriva lui. 26Cei ce mănâncă din bucatele lui vor căuta să‑l zdrobească. Armata lui va fi spulberată și mulți vor cădea răpuși. 27Cei doi regi, cu inimile înclinate spre rău, vor sta la aceeași masă și se vor minți unul pe altul, dar nu vor reuși, căci sfârșitul va fi la vremea hotărâtă. 28Regele din nord se va întoarce în țara lui cu mari bogății, dar inima lui va fi împotriva legământului sfânt. Va lucra întocmai, iar apoi se va întoarce în țara lui.

29La timpul hotărât va reveni și va înainta împotriva sudului, dar nu va mai fi ca înainte. 30Vor veni împotriva lui niște corăbii din Chitim30 De obicei, Ciprul; aici insulele sau regiunile de coastă egeene și mediteraneene., care‑l vor descuraja.30 O delegație romană, condusă de Gaius Popillius Laenas, i‑a cerut lui Antioh să renunțe la planurile lui împotriva Egiptului, care ceruse ajutor Romei. [168 î.Cr.] Se va retrage și își va vărsa apoi mânia asupra legământului sfânt. Întorcându‑se, îi va favoriza pe cei ce au părăsit legământul sfânt30 Cu referire la iudeii apostați..

31Oștile trimise de el vor ocupa și vor profana Sfântul Lăcaș și fortăreața, vor îndepărta jertfa continuă31 Vezi 8:11; 9:27. și vor așeza urâciunea pustiirii.31 Vezi 9:27 și nota; vezi și Mt. 24:15. 32Îi va corupe prin lingușiri pe cei ce calcă legământul, dar cei din popor, care Îl cunosc pe Dumnezeul lor, vor rămâne tari și vor acționa.

33Înțelepții poporului îi vor învăța pe mulți, chiar dacă, pentru o vreme, unii din ei vor cădea prin sabie sau prin foc, în captivitate sau prădați. 34Când vor cădea, vor primi puțin ajutor și mulți li se vor alătura fără a fi sinceri. 35Unii dintre înțelepți vor cădea pentru a fi încercați, curățiți și albiți până la vremea sfârșitului, căci sfârșitul va fi doar la vremea hotărâtă.

Regele care se va înălța pe sine36-45 Începând cu v. 36, profeția nu se mai potrivește cu informațiile istorice pe care le avem despre Antioh IV Epiphanes. [175–164 î.Cr.]

36Regele va face ce‑i va plăcea. Se va mări și se va înălța deasupra oricărui dumnezeu și va rosti lucruri nemaiauzite împotriva Dumnezeului dumnezeilor. El va reuși până când mânia va ajunge la capăt, căci ce este hotărât se va împlini. 37Nu va ține seamă nici de dumnezeii37 Sau: Dumnezeul. părinților lui, nici de cel dorit de femei37 Posibil Tamuz (vezi Eze. 8:14) sau, cel mai probabil, Mesia (vezi Hag. 2:7; 1 Sam. 9:20).. El nu va ține seamă de niciun dumnezeu, ci se va mări pe sine însuși deasupra tuturor. 38În locul lor va cinsti un dumnezeu al fortărețelor. Pe acest dumnezeu, pe care părinții lui nu l‑au cunoscut, îl va cinsti cu aur și cu argint, cu pietre prețioase și cu lucruri de preț. 39El va lupta cu dumnezeul străin împotriva cetăților fortificate. Celor ce‑l vor recunoaște le va oferi multe onoruri și pe mulți dintre aceștia îi va pune să stăpânească și le va împărți pământul drept răsplată.39 Sau: va împărți pământul în schimbul unui preț.

40La vremea sfârșitului, regele din sud va porni război cu el. Dar regele din nord se va năpusti ca o furtună asupra acestuia cu care de luptă, cu călăreți și cu multe corăbii. Va intra în țări, se va revărsa și va traversa. 41Va intra și în țara cea frumoasă și mulți41 Sau: zeci de mii. vor cădea. Cei ce vor scăpa din mâna lui vor fi Edomul, Moabul și conducătorii fiilor lui Amon. 42Își va întinde mâna împotriva țărilor, și țara Egiptului nu va avea scăpare. 43Va lua în stăpânire comori ascunse de aur și de argint și tot felul de lucruri de preț din Egipt, iar libienii și cușiții43 Locuitori din regiunea Nilului Superior; etiopieni. îi vor sta la picioare. 44Când însă niște vești din răsărit și din nord îl vor ului, el va porni cu o mare furie ca să distrugă și să dea spre nimicire44 Ebr.: haram/herem, termen care se referă la un lucru, un animal sau o persoană care erau închinate irevocabil Domnului, fie cu scopul nimicirii, precum în cazul acesta, fie ca dar, precum în alte cazuri. Ceea ce era herem îi aparținea de acum Domnului, fiind interzis uzului profan. pe mulți. 45Își va întinde corturile regale între mări, la muntele sfânt și minunat45 Sau: între mare și muntele sfânt și minunat., însă apoi îl va ajunge sfârșitul și nimeni nu‑l va ajuta.

Ketab El Hayat

دانيال 11:1-45

ملوك الجنوب والشمال

1«فَقَدْ سَبَقَ لِي فِي السَّنَةِ الأُولَى مِنْ حُكْمِ دَارِيُّوسَ الْمَادِيِّ أَنْ آزَرْتُهُ وَشَدَّدْتُهُ. 2وَالآنَ لأَكْشِفَنَّ لَكَ الْحَقِيقَةَ، فَهَا ثَلاثَةُ مُلُوكٍ يَتَوَلَّوْنَ حُكْمَ فَارِسَ، يَعْقُبُهُمْ رَابِعٌ يَكُونُ أَوْفَرَهُمْ ثَرَاءً. وَبِفَضْلِ قُوَّةِ غِنَاهُ يُثِيرُ الْجَمِيعَ عَلَى مَمْلَكَةِ الْيُونَانِ. 3وَلَكِنْ لَا يَلْبَثُ أَنْ يَظْهَرَ فِي الْيُونَانِ مَلِكٌ عَاتٍ يَتَمَتَّعُ بِسُلْطَانٍ عَظِيمٍ، وَيَفْعَلُ مَا يَحْلُو لَهُ. 4وَلَكِنْ فِي ذِرْوَةِ قُوَّتِهِ تَنْقَسِمُ مَمْلَكَتُهُ إِلَى أَرْبَعَةِ أَقْسَامٍ، فَلا تَكُونُ لِعَقِبِهِ، وَلا تَكُونُ فِي مِثْلِ قُوَّةِ مُلْكِهِ، بَلْ يَتَوَلّاهَا آخَرُونَ. أَمَّا سُلْطَانُهُ فَيَنْقَرِضُ.

5ثُمَّ تَنْمُو قُوَّةُ الْجَنُوبِ غَيْرَ أَنَّ وَاحِداً مِنْ قُوَّادِ مَلِكِ الْيُونَانِ الْمُنْقَرِضِ يُصْبِحُ أَكْثَرَ قُوَّةً مِنْهُ، وَيَتَّسِعُ نُفُوذُهُ وَسُلْطَانُهُ. 6وَبَعْدَ سَنَوَاتٍ يَعْقِدُ الْمَلِكَانِ مُعَاهَدَةَ سَلامٍ، تُصْبِحُ فِيهَا ابْنَةُ مَلِكِ الْجَنُوبِ زَوْجَةً لِمَلِكِ الشِّمَالِ، وَلَكِنَّهَا تَفْقِدُ تَأْثِيرَهَا عَلَيْهِ، فَلا تَتَحَقَّقُ لَهَا وَلا لأَبِيهَا وَلا لاِبْنِهَا وَلا لِمَنْ آزَرَهَا فِي تِلْكَ الأَوْقَاتِ آمَالٌ. 7وَيَتَوَلَّى مِنْ فَرْعِ أُصُولِهَا (أَيْ أَخُوهَا) الْمُلْكَ، فَيَزْحَفُ عَلَى رَأْسِ جَيْشٍ وَيَقْتَحِمُ حِصْنَ مَلِكِ الشِّمَالِ وَيُنَكِّلُ بِهِمْ وَيَقْهَرُهُمْ. 8وَيَسْبِي إِلَى مِصْرَ آلِهَتَهُمْ مَعَ أَصْنَامِهِمْ وَالآنِيَةِ النَّفِيسَةِ مِنَ الْفِضَّةِ وَالذَّهَبِ. ثُمَّ يَتَوَقَّفُ عَنْ مُحَارَبَةِ مَلِكِ الشِّمَالِ لِعِدَّةِ سَنَوَاتٍ. 9ثُمَّ يَغْزُو مَلِكُ الشِّمَالِ أَرْضَ مَلِكِ الْجَنُوبِ وَلَكِنَّهُ يَرْجِعُ إِلَى أَرْضِهِ فَاشِلاً.

10إِلا أَنَّ بَنِي مَلِكِ الشِّمَالِ يَثُورُونَ وَيَحْشِدُونَ جُيُوشاً عَظِيمَةً، تَتَقَدَّمُ كَالطُّوفَانِ عَبْرَ أَرْضِ إِسْرَائِيلَ، وَتَهْجُمُ عَلَى أَرْضِ مَلِكِ الْجَنُوبِ حَتَّى تَبْلُغَ الْعَاصِمَةَ. 11فَيَنْفَجِرُ مَلِكُ الْجَنُوبِ غَيْظاً، فَيُجَنِّدُ جُيُوشاً هَائِلَةً وَيَخْرُجُ وَيُحَارِبُ مَلِكَ الشِّمَالِ وَيَقْهَرُ جُيُوشَهُ 12وَيَقْضِي عَلَيْهَا، وَيُفْنِي عَشَرَاتِ الأُلُوفِ، وَيَشْمَخُ قَلْبُهُ. غَيْرَ أَنَّ 13مَلِكَ الشِّمَالِ لَا يَلْبَثُ أَنْ يُجَنِّدَ جَيْشاً عَرَمْرَماً أَضْخَمَ مِنَ الْجَيْشِ السَّابِقِ، وَبَعْدَ سَنَوَاتٍ يَزْحَفُ بِقُوَّاتِهِ الْكَبِيرَةِ وَعُدَّتِهِ الْعَظِيمَةِ. 14وَفِي ذَلِكَ الْحِينِ يَتَمَرَّدُ كَثِيرُونَ عَلَى مَلِكِ الْجَنُوبِ، وَيَثُورُ الْمُتَمَرِّدُونَ مِنْ أَبْنَاءِ شَعْبِكَ، وَلَكِنَّهُمْ يُخْفِقُونَ، وَذَلِكَ لإِتْمَامِ الرُّؤْيَا. 15وَيُقْبِلُ مَلِكُ الشِّمَالِ وَيُقِيمُ مَتَارِيسَ الْحِصَارِ، وَيَسْتَوْلِي عَلَى مَدِينَةٍ مُحَصَّنَةٍ، وَتَعْجِزُ قُوَّاتُ مَلِكِ الْجَنُوبِ وَفِرَقُهُ الْمُنْتَخَبَةُ عَنْ صَدِّهِ، لأَنَّهَا تَفْقِدُ كُلَّ قُوَّةٍ. 16أَمَّا الْمَلِكُ الْغَازِي فَيَفْعَلُ مَا يَطِيبُ لَهُ، ولا أَحَدَ يَقْدِرُ عَلَى مُقَاوَمَتِهِ. وَيَسْتَوْلِي عَلَى الأَرْضِ الْبَهِيَّةِ وَيُخْضِعُهَا لِسُلْطَانِهِ. 17وَيُوَطِّدُ الْعَزْمَ عَلَى دُخُولِ أَرْضِ مَلِكِ الْجَنُوبِ بِكُلِّ جُيُوشِهِ، إِلّا أَنَّهُ يَحْمِلُ مَعَهُ شُرُوطَ صُلْحٍ. وَيُزَوِّجُ مَلِكَ الْجَنُوبِ مِنِ ابْنَتِهِ لِتَكُونَ لَهُ عَيْناً علَيْهِ. وَلَكِنَّ خُطَّتَهُ لَا يُحَالِفُهَا النَّجَاحُ. 18فَيَتَحَوَّلُ نَحْوَ مُدُنِ سَاحِلِ الْبَحْرِ وَيَسْتَوْلِي عَلَى كَثِيرٍ مِنْهَا، غَيْرَ أَنَّ قَائِداً يَرُدُّهُ عَنْهَا وَيُلْحِقُ بِهِ عَارَ الْهَزِيمَةِ. 19فَيَرْجِعُ إِلَى حُصُونِ أَرْضِهِ، فَتَعْتَرِضُهُ الْعَقَبَاتُ فِي أَثْنَاءِ عَوْدَتِهِ فَيَتَعَثَّرُ وَيَخْتَفِي ذِكْرُهُ.

20ثُمَّ يَعْتَلِي الْعَرْشَ بَعْدَهُ مَنْ يَبْعَثُ جُبَاةَ الْجِزْيَةِ إِلَى أَرْضِ إِسْرَائِيلَ، وَلَكِنَّهُ فِي غُضُونِ أَيَّامٍ قَلِيلَةٍ تُصِيبُهُ الْهَزِيمَةُ مِنْ غَيْرِ فِتْنَةٍ وَلا حَرْبٍ. 21وَيَخْلِفُهُ حَقِيرٌ لَمْ يُنْعَمْ عَلَيْهِ بِجَلالِ الْمُلْكِ، إِنَّمَا يُحْرِزُ الْعَرْشَ فَجْأَةً، وَيَتَوَلَّى زِمَامَ الْمَمْلَكَةِ بِالتَّمَلُّقِ. 22وَيَمْحَقُ جُيُوشاً بِأَسْرِهَا فَتَنْدَحِرُ أَمَامَهُ، وَمِنْ جُمْلَتِهِمْ رَئِيسُ الْكَهَنَةِ. 23وَمُنْذُ اللَّحْظَةِ الَّتِي يُبْرِمُ فِيهَا عَهْداً يَتَصَرَّفُ بِمَكْرٍ، وَيُحْرِزُ قُوَّةً وَعَظَمَةً بِنَفَرٍ قَلِيلٍ، 24يَقْتَحِمُ فَجْأَةً أَخْصَبَ الْبِلادِ، وَيَرْتَكِبُ مِنَ الْمُوبِقَاتِ مَا لَمْ يَرْتَكِبْهُ آبَاؤُهُ وَلا أَسْلافُهُ. وَيُغْدِقُ الثَّرَاءَ عَلَى أَعْوَانِهِ مِمَّا نَهَبَهُ وَغَنِمَهُ، وَيَرْسِمُ خُطَطاً لِلاسْتِيلاءِ عَلَى الْحُصُونِ، إِنَّمَا يَحْدُثُ هَذَا إِلَى أَمَدٍ وَجِيزٍ. 25وَيَسْتَثِيرُ هِمَّتَهُ وَيُجَنِّدُ قُوَّاتِهِ لِمُحَارَبَةِ مَلِكِ الْجَنُوبِ بِجَيْشٍ عَظِيمٍ وَيَتَأَهَّبُ مَلِكُ الْجَنُوبِ لِلْقِتَالِ بِجَيْشٍ ضَخْمٍ وَقَوِيٍّ جِدّاً، وَلَكِنَّهُ لَا يَصْمُدُ، لأَنَّ أَعْدَاءَهُ يَتَآمَرُونَ عَلَيْهِ. 26وَيَخُونُهُ الآكِلُونَ مِنْ طَعَامِهِ الشَّهِيِّ، وَيَنْدَحِرُ جَيْشُهُ وَيُصْرَعُ كَثِيرُونَ. 27وَيُضْمِرُ هَذَانِ الْمَلِكَانِ ارْتِكَابَ الْمَكَائِدِ، وَيَنْطِقَانِ بِالْكَذِبِ وَهُمَا يَجْلِسَانِ عَلَى مَائِدَةٍ وَاحِدَةٍ، وَلا يُفْلِحَانِ لأَنَّ مَوْعِدَ حُلُولِ قَضَاءِ اللهِ بَاتَ وَشِيكاً. 28وَيَرْجِعُ مَلِكُ الشِّمَالِ إِلَى بِلادِهِ بِغِنىً جَزِيلٍ، وَفِي قَلْبِهِ أَنْ يُدَمِّرَ أَرْضَ إِسْرَائِيلَ، فَيَفْعَلُ ذَلِكَ ثُمَّ يَعُودُ إِلَى أَرْضِهِ.

29وَفِي الْمَوْعِدِ الْمُقَرَّرِ يَعُودُ وَيَقْتَحِمُ أَرْضَ الْجَنُوبِ، وَلَكِنَّ حَمْلَتَهُ فِي هَذِهِ الْمَرَّةِ لَا تَكُونُ مُمَاثِلَةً لِلْحَمْلَتَيْنِ السَّابِقَتَيْنِ. 30إِذْ تَنْقَضُّ عَلَيْهِ سُفُنٌ حَرْبِيَّةٌ مِنْ قُبْرُصَ، فَيَعْتَرِيهِ يَأْسٌ وَيَغْلِي غَيْظاً عَلَى أَرْضِ إِسْرَائِيلَ، وَيَصْغَى إِلَى مَشُورَةِ رَافِضِي الْعَهْدِ الْمُقَدَّسِ. 31فَتُهَاجِمُ بَعْضُ قُوَّاتِهِ حِصْنَ الْهَيْكَلِ وَتُنَجِّسُهُ، وَتُزِيلُ الْمُحْرَقَةَ الدَّائِمَةَ، وَتَنْصِبُ الرِّجْسَ الْمُخَرِّبَ (أَيِ الْوَثَنَ). 32وَيُغْوِي بِالتَّمَلُّقِ الْمُتَعَدِّينَ عَلَى عَهْدِ الرَّبِّ. أَمَّا الشَّعْبُ الَّذِينَ يَعْرِفُونَ إِلَهَهُمْ فَإِنَّهُمْ يَصْمُدُونَ وَيُقَاوِمُونَ. 33وَالْعَارِفُونَ مِنْهُمْ يُعَلِّمُونَ كَثِيرِينَ، مَعَ أَنَّهُمْ يُقْتَلُونَ بِالسَّيْفِ وَالنَّارِ وَيَتَعَرَّضُونَ لِلأَسْرِ وَالنَّهْبِ أَيَّاماً. 34وَلا يَلْقَوْنَ عِنْدَ سُقُوطِهِمْ إِلّا عَوْناً قَلِيلاً، وَيَنْضَمُّ إِلَيْهِمْ كَثِيرُونَ نِفَاقاً. 35وَيَعْثُرُ بَعْضُ الْحُكَمَاءِ تَمْحِيصاً لَهُمْ وَتَنْقِيَةً، حَتَّى يَأْزِفَ وَقْتُ النِّهَايَةِ فِي وَقْتِ اللهِ الْمُعَيَّنِ.

الملك الذي يمجد نفسه

36وَيَصْنَعُ الْمَلِكُ مَا يَطِيبُ لَهُ، وَيَتَعَظَّمُ عَلَى كُلِّ إِلَهٍ، وَيُجَدِّفُ بِالْعَظَائِمِ عَلَى إِلَهِ الآلِهَةِ، وَيُفْلِحُ، إِلَى أَنْ يَحِينَ اكْتِمَالُ الْغَضَبِ إِذْ لابُدَّ أَنْ يَتِمَّ مَا قَضَى اللهُ بِهِ. 37وَلَنْ يُبَالِيَ هَذَا الْمَلِكُ بِآلِهَةِ آبَائِهِ وَلا بِمَعْبُودِ النِّسَاءِ، وَلا بِأَيِّ وَثَنٍ آخَرَ إِذْ يَتَعَظَّمُ عَلَى الْكُلِّ. 38إِنَّمَا يُكْرِمُ إِلَهَ الْحُصُونِ بَدَلاً مِنْهُمْ، وَهُوَ إِلَهٌ لَمْ يَعْرِفْهُ آبَاؤُهُ، وَيُكْرِمُهُ بِالذَّهَبِ وَالْفِضَّةِ وَالْحِجَارَةِ الْكَرِيمَةِ وَالنَّفَائِسِ. 39وَيَقْتَحِمُ الْقِلاعَ الْمُحَصَّنَةَ بِاسْمِ إِلَهٍ غَرِيبٍ. وَكُلُّ مَنْ يَعْتَرِفُ بِهِ يُغْدِقُ عَلَيْهِ الإِكْرَامَ، وَيُوَلِّيهِ عَلَى كَثِيرِينَ، وَيَقْسِمُ الأَرْضَ بَيْنَهُمْ، أُجْرَةً لَهُمْ.

40وَعِنْدَمَا تَأْزِفُ النِّهَايَةُ يُحَارِبُهُ مَلِكُ الْجَنُوبِ، فَيَنْقَضُّ عَلَيْهِ مَلِكُ الشِّمَالِ كَالزَّوْبَعَةِ بِمَرْكَبَاتٍ وَفُرْسَانٍ وَسُفُنٍ كَثِيرَةٍ، وَيَقْتَحِمُ دِيَارَهُ كَالطُّوفَانِ الْجَارِفِ. 41وَيَغْزُو أَرْضَ إِسْرَائِيلَ فَيَسْقُطُ عَشَرَاتُ الأُلُوفِ صَرْعَى، وَلا يَنْجُو مِنْهُ سِوَى أَرْضِ أَدُومَ وَأَرْضِ مُوآبَ وَالْجُزْءِ الأَكْبَرِ مِنْ أَرْضِ عَمُّونَ. 42يَبْسُطُ يَدَهُ عَلَى الأَرَاضِي فَلا تُفْلِتُ مِنْهُ حَتَّى أَرْضُ مِصْرَ. 43وَيَسْتَوْلِي عَلَى كُنُوزِ الذَّهَبِ وَالْفِضَّةِ وَعَلَى كُلِّ ذَخَائِرِ مِصْرَ. وَيَسِيرُ اللِّيبِيُّونَ وَالكُوشِيُّونَ فِي رِكَابِهِ. 44وَتَبْلُغُهُ أَخْبَارٌ مِنَ الشَّرْقِ وَمِنَ الشِّمَالِ، فَيَرْجِعُ بِغَضَبٍ شَدِيدٍ لِيُدَمِّرَ وَيَقْضِيَ عَلَى كَثِيرِينَ، 45وَيَنْصُبُ خَيْمَتَهُ الْمَلَكِيَّةَ بَيْنَ الْبَحْرِ وَأُورُشَلِيمَ، وَيَبْلُغُ نِهَايَةَ مَصِيرِهِ وَلَيْسَ لَهُ مِنْ نَصِيرٍ».