Nouă Traducere În Limba Română

Daniel 1:1-21

Patru tineri iudei la Curtea Babilonului

1În al treilea an al domniei lui Iehoiachim1 Anul 605 î.Cr.; Daniel folosește pentru calcularea anilor de domnie sistemul babilonian, în care anii de domnie erau socotiți fără anul urcării pe tron. În Ier. 25:1 și 46:2 anii de domnie sunt calculați după sistemul iudaic, incluzând și anul urcării pe tron., regele lui Iuda, Nebucadnețar1 Nebucadnețar (Nabucodonosor, cf. LXX, Vulgata). [604–561 î.Cr.], împăratul Babilonului, a venit și a asediat Ierusalimul. 2Stăpânul2 Ebr.: Adonai, cu referire la Dumnezeu. l‑a dat în mâna lui pe Iehoiachim, regele lui Iuda, precum și o parte din obiectele Casei lui Dumnezeu. Nebucadnețar a dus obiectele în țara Șinar2 Babilonia., în templul dumnezeului2 Sau: dumnezeilor. său; le‑a dus în vistieria dumnezeului său.

3Împăratul Nebucadnețar i‑a poruncit lui Așpenaz, căpetenia demnitarilor săi, să‑i aducă pe unii din fiii lui Israel, de sămânță regală și de viță nobilă, 4niște tineri fără niciun fel de cusur fizic, plăcuți la înfățișare, pricepuți în orice ramură a științei, cu minte ageră și cu pricepere, în stare să slujească la palatul împăratului, pe care să‑i învețe scrierea și limba caldeenilor4 babilonienilor; [peste tot în carte].. 5Împăratul le‑a rânduit pentru fiecare zi o parte din hrana împărătească și din vinul pentru băutura lui, ca să‑i crească timp de trei ani, iar apoi, la sfârșitul acestor ani, tinerii să stea înaintea împăratului.

6Printre ei, dintre fiii lui Iuda erau Daniel, Hanania, Mișael și Azaria.6 Daniel înseamnă Dumnezeu este Judecătorul (meu), Hanania înseamnă Domnul a arătat har, Mișael înseamnă Cine este ceea ce este Dumnezeu?, iar Azaria înseamnă Domnul a ajutat. 7Căpetenia demnitarilor le‑a pus însă alte nume: Beltșațar lui Daniel, Șadrak lui Hanania, Meșak lui Mișael și Abed-Nego lui Azaria7 Beltșațar înseamnă, probabil, în limba babiloniană, Bel, păzește‑i viața! Șadrak înseamnă, probabil, porunca lui Aku (zeul sumerian al lunii). Meșak înseamnă, probabil, umbra lui Aku. Abed-Nego înseamnă slujitorul lui Nego/Nebo/Nabu..

8Daniel însă s‑a hotărât în inima lui să nu se întineze cu hrana împăratului și cu vinul pentru băutura lui8 Carnea și vinul erau mai întâi închinate idolilor. Mai mult, carnea putea proveni de la animale care nu erau curate din punct de vedere ceremonial și care nu fuseseră sacrificate și preparate conform legii israelite., și a rugat pe căpetenia demnitarilor să nu‑l oblige să se întineze. 9Dumnezeu a făcut ca Daniel să găsească îndurare și bunăvoință înaintea căpeteniei demnitarilor. 10Însă căpetenia demnitarilor i‑a zis lui Daniel: „Mă tem ca nu cumva stăpânul meu, împăratul, care a rânduit mâncarea și băutura voastră, să vadă fețele voastre mai posomorâte decât ale celorlalți tineri de vârsta voastră și să‑mi puneți capul în pericol înaintea împăratului.“

11Atunci Daniel i‑a zis îngrijitorului pe care căpetenia demnitarilor îl desemnase responsabil cu supravegherea sa, a lui Hanania, a lui Mișael și a lui Azaria: 12„Pune‑i pe robii tăi la încercare timp de zece zile: să ni se dea să mâncăm numai legume și să bem – doar apă. 13Apoi să te uiți la înfățișarea noastră și la înfățișarea tinerilor care mănâncă din hrana împăratului și să le faci robilor tăi potrivit cu ceea ce vei vedea.“ 14El i‑a ascultat în privința aceasta și i‑a pus la încercare timp de zece zile.

15La sfârșitul celor zece zile a văzut că la înfățișare arătau mai bine, iar la trup erau mai plini decât toți ceilalți tineri care mâncau din hrana împăratului. 16Și astfel, îngrijitorul lua hrana lor și vinul pentru băutura lor și le dădea legume.

17Acestor patru tineri Dumnezeu le‑a dat știință și pricepere în orice fel de scriere și înțelepciune. Daniel putea să înțeleagă orice fel de viziuni și vise.

18Când s‑a împlinit vremea rânduită de împărat ca toți tinerii să fie aduși la el, căpetenia demnitarilor i‑a adus înaintea lui Nebucadnețar, 19și împăratul a vorbit cu ei. Dar între toți aceștia nu s‑a găsit niciunul ca Daniel, Hanania, Mișael și Azaria, astfel că ei au rămas în slujba împăratului. 20În orice problemă pentru care era nevoie de înțelepciune și pricepere și despre care îi întreba împăratul, el îi găsea de zece ori mai destoinici decât toți magicienii20 Vezi nota de la Gen. 41:8. și descântătorii din întreaga lui împărăție.

21Așa a dus‑o Daniel până în anul întâi al împăratului Cirus.21 Este vorba despre domnia lui Cirus II cel Mare (559–530 î.Cr.) peste Babilon; anul 539 î.Cr.

Bíbélì Mímọ́ Yorùbá Òde Òn

Daniẹli 1:1-21

Ẹ̀kọ́ Daniẹli ní Babeli

1Ní ọdún kẹta tí Jehoiakimu jẹ ọba Juda, Nebukadnessari ọba Babeli wá sí Jerusalẹmu, ó sì kọlù ú pẹ̀lú àwọn ọmọ-ogun rẹ̀. 2Olúwa sì fa Jehoiakimu ọba Juda lé e lọ́wọ́, pẹ̀lú àwọn ohun èlò ilé Ọlọ́run. Àwọn nǹkan wọ̀nyí ni ó kó lọ sí ilé òrìṣà ní Babeli, sí inú ilé ìṣúra òrìṣà rẹ̀.

3Nígbà náà ni ọba pàṣẹ fún Aṣipenasi, olórí àwọn ìwẹ̀fà ààfin rẹ̀ pé, kí ó mú nínú àwọn ọmọ Israẹli tí wọ́n wá láti ìdílé ọba àti lára àwọn tí ó wá láti ilé ọlá. 4Àwọn ọ̀dọ́mọkùnrin tí kò ní àbùkù ara, tí wọ́n rẹwà, tí wọ́n sì fi ìfẹ́ sí ẹ̀kọ́ hàn, tí wọ́n sì ní ìmọ̀, tí òye tètè ń yé àti àwọn tí ó kún ojú òṣùwọ̀n láti ṣiṣẹ́ ní ààfin ọba kí ó kọ́ wọ́n ní èdè àti onírúurú ẹ̀kọ́ ìwé ti àwọn Babeli. 5Ọba pèsè oúnjẹ ojoojúmọ́ àti wáìnì láti orí tábìlì i rẹ̀ fún wọn, ó sì kọ́ wọn fún ọdún mẹ́ta. Lẹ́yìn náà ni wọn yóò bẹ̀rẹ̀ sí í ṣiṣẹ́ fún ọba.

6Lára àwọn wọ̀nyí ni àwọn tó wá láti Juda: Daniẹli, Hananiah, Miṣaeli àti Asariah. 7Olórí àwọn ìwẹ̀fà fún wọn ní orúkọ tuntun: Ó fún Daniẹli ní Belteṣassari, ó fún Hananiah ní Ṣadraki, ó fún Miṣaeli ní Meṣaki àti Asariah ní Abednego.

8Ṣùgbọ́n Daniẹli pinnu ní ọkàn ara rẹ̀ pé òun kò ní ba ara òun jẹ́ pẹ̀lú oúnjẹ àti wáìnì ọba, nígbà náà ni ó gba ààyè lọ́wọ́ olórí àwọn ìwẹ̀fà wí pé òun kò fẹ́ ba ara òun jẹ́ ní ọ̀nà yìí. 9Ọlọ́run mú kí Daniẹli rí ojúrere àti àánú gbà láti ọwọ́ olórí àwọn ìwẹ̀fà, 10Ṣùgbọ́n olórí àwọn ìwẹ̀fà sọ fún Daniẹli pé, “Mo bẹ̀rù olúwa mi, ẹni tí o ti pèsè oúnjẹ àti ohun mímu rẹ. Báwo ni ìrísí rẹ yóò ṣe burú jù ti àwọn ọ̀dọ́mọkùnrin ẹlẹgbẹ́ ẹ̀ rẹ lọ? Nígbà náà ni èmi yóò fi orí mi wéwu lọ́dọ̀ ọba.”

11Nígbà náà ni Daniẹli sọ fún olùṣọ́ tí olórí àwọn ìwẹ̀fà yàn lórí i Daniẹli, Hananiah, Miṣaeli àti Asariah pé, 12Jọ̀wọ́ dán àwa ìránṣẹ́ rẹ wò fún ọjọ́ mẹ́wàá: Má ṣe fún wa ní ohun kankan, àfi ewébẹ̀ láti jẹ àti omi láti mu. 13Nígbà náà ni kí o fi ìrísí i wa wé ti àwọn ọ̀dọ́mọkùnrin tí wọ́n ń jẹ oúnjẹ ọba, kí o sì ṣe àwa ìránṣẹ́ rẹ ní ìbámu pẹ̀lú u bí o bá ṣe rí i sí. 14Bẹ́ẹ̀ ni ó sì gbà láti dán wọn wò fún ọjọ́ mẹ́wàá.

15Lẹ́yìn ọjọ́ kẹwàá ara wọn le, wọ́n sì sanra ju àwọn ọ̀dọ́mọkùnrin tí wọ́n ń jẹ oúnjẹ ọba lọ. 16Bẹ́ẹ̀ ni olùṣọ́ mú oúnjẹ àdídùn àti wáìnì tí ó yẹ kí wọ́n mu kúrò, ó sì fún wọn ní ewébẹ̀ dípò rẹ̀.

17Ọlọ́run fún àwọn ọ̀dọ́mọkùnrin mẹ́rẹ̀ẹ̀rin wọ̀nyí ní ìmọ̀ àti òye nínú gbogbo onírúurú ìwé àti ẹ̀kọ́ ọ wọn: Daniẹli sì ní òye ìran àti àlá ní oríṣìíríṣìí.

18Ní òpin ìgbà tí ọba dá, pé kí a mú wọn wá sínú ààfin, olórí àwọn ìwẹ̀fà mú wọn wá síwájú ọba Nebukadnessari. 19Ọba sì bá wọn sọ̀rọ̀, ó sì rí i pé kò sí ẹni tí ó dàbí i Daniẹli, Hananiah, Miṣaeli àti Asariah; Nítorí náà wọ́n bẹ̀rẹ̀ sí ní ṣe iṣẹ́ ọba. 20Nínú gbogbo ọ̀ràn ọgbọ́n àti òye tí ọba ń béèrè lọ́wọ́ wọn, ó rí i pé wọ́n sàn ní ìlọ́po mẹ́wàá ju gbogbo àwọn amòye àti ọlọ́gbọ́n tí ó wà ní gbogbo ìjọba rẹ̀.

21Daniẹli sì wà níbẹ̀ títí di ọdún kìn-ín-ní ọba Kirusi.