Patru tineri iudei la Curtea Babilonului
1În al treilea an al domniei lui Iehoiachim1 Anul 605 î.Cr.; Daniel folosește pentru calcularea anilor de domnie sistemul babilonian, în care anii de domnie erau socotiți fără anul urcării pe tron. În Ier. 25:1 și 46:2 anii de domnie sunt calculați după sistemul iudaic, incluzând și anul urcării pe tron., regele lui Iuda, Nebucadnețar1 Nebucadnețar (Nabucodonosor, cf. LXX, Vulgata). [604–561 î.Cr.], împăratul Babilonului, a venit și a asediat Ierusalimul. 2Stăpânul2 Ebr.: Adonai, cu referire la Dumnezeu. l‑a dat în mâna lui pe Iehoiachim, regele lui Iuda, precum și o parte din obiectele Casei lui Dumnezeu. Nebucadnețar a dus obiectele în țara Șinar2 Babilonia., în templul dumnezeului2 Sau: dumnezeilor. său; le‑a dus în vistieria dumnezeului său.
3Împăratul Nebucadnețar i‑a poruncit lui Așpenaz, căpetenia demnitarilor săi, să‑i aducă pe unii din fiii lui Israel, de sămânță regală și de viță nobilă, 4niște tineri fără niciun fel de cusur fizic, plăcuți la înfățișare, pricepuți în orice ramură a științei, cu minte ageră și cu pricepere, în stare să slujească la palatul împăratului, pe care să‑i învețe scrierea și limba caldeenilor4 babilonienilor; [peste tot în carte].. 5Împăratul le‑a rânduit pentru fiecare zi o parte din hrana împărătească și din vinul pentru băutura lui, ca să‑i crească timp de trei ani, iar apoi, la sfârșitul acestor ani, tinerii să stea înaintea împăratului.
6Printre ei, dintre fiii lui Iuda erau Daniel, Hanania, Mișael și Azaria.6 Daniel înseamnă Dumnezeu este Judecătorul (meu), Hanania înseamnă Domnul a arătat har, Mișael înseamnă Cine este ceea ce este Dumnezeu?, iar Azaria înseamnă Domnul a ajutat. 7Căpetenia demnitarilor le‑a pus însă alte nume: Beltșațar lui Daniel, Șadrak lui Hanania, Meșak lui Mișael și Abed-Nego lui Azaria7 Beltșațar înseamnă, probabil, în limba babiloniană, Bel, păzește‑i viața! Șadrak înseamnă, probabil, porunca lui Aku (zeul sumerian al lunii). Meșak înseamnă, probabil, umbra lui Aku. Abed-Nego înseamnă slujitorul lui Nego/Nebo/Nabu..
8Daniel însă s‑a hotărât în inima lui să nu se întineze cu hrana împăratului și cu vinul pentru băutura lui8 Carnea și vinul erau mai întâi închinate idolilor. Mai mult, carnea putea proveni de la animale care nu erau curate din punct de vedere ceremonial și care nu fuseseră sacrificate și preparate conform legii israelite., și a rugat pe căpetenia demnitarilor să nu‑l oblige să se întineze. 9Dumnezeu a făcut ca Daniel să găsească îndurare și bunăvoință înaintea căpeteniei demnitarilor. 10Însă căpetenia demnitarilor i‑a zis lui Daniel: „Mă tem ca nu cumva stăpânul meu, împăratul, care a rânduit mâncarea și băutura voastră, să vadă fețele voastre mai posomorâte decât ale celorlalți tineri de vârsta voastră și să‑mi puneți capul în pericol înaintea împăratului.“
11Atunci Daniel i‑a zis îngrijitorului pe care căpetenia demnitarilor îl desemnase responsabil cu supravegherea sa, a lui Hanania, a lui Mișael și a lui Azaria: 12„Pune‑i pe robii tăi la încercare timp de zece zile: să ni se dea să mâncăm numai legume și să bem – doar apă. 13Apoi să te uiți la înfățișarea noastră și la înfățișarea tinerilor care mănâncă din hrana împăratului și să le faci robilor tăi potrivit cu ceea ce vei vedea.“ 14El i‑a ascultat în privința aceasta și i‑a pus la încercare timp de zece zile.
15La sfârșitul celor zece zile a văzut că la înfățișare arătau mai bine, iar la trup erau mai plini decât toți ceilalți tineri care mâncau din hrana împăratului. 16Și astfel, îngrijitorul lua hrana lor și vinul pentru băutura lor și le dădea legume.
17Acestor patru tineri Dumnezeu le‑a dat știință și pricepere în orice fel de scriere și înțelepciune. Daniel putea să înțeleagă orice fel de viziuni și vise.
18Când s‑a împlinit vremea rânduită de împărat ca toți tinerii să fie aduși la el, căpetenia demnitarilor i‑a adus înaintea lui Nebucadnețar, 19și împăratul a vorbit cu ei. Dar între toți aceștia nu s‑a găsit niciunul ca Daniel, Hanania, Mișael și Azaria, astfel că ei au rămas în slujba împăratului. 20În orice problemă pentru care era nevoie de înțelepciune și pricepere și despre care îi întreba împăratul, el îi găsea de zece ori mai destoinici decât toți magicienii20 Vezi nota de la Gen. 41:8. și descântătorii din întreaga lui împărăție.
21Așa a dus‑o Daniel până în anul întâi al împăratului Cirus.21 Este vorba despre domnia lui Cirus II cel Mare (559–530 î.Cr.) peste Babilon; anul 539 î.Cr.
Ang Pagtuon ni Daniel kag sang iya mga Abyan sa Babilonia
1Sang ikatatlo nga tuig sang paghari ni Jehoyakim sa Juda, ginsalakay ni Haring Nebucadnezar sang Babilonia kag sang iya mga soldado ang Jerusalem. 2Ginbihag niya si Haring Jehoyakim suno sa kabubut-on sang Ginoo. Ginpanguha man niya ang iban nga mga butang sa templo sang Dios kag gindala sa Babilonia.1:2 Babilonia: sa Hebreo, Shinar. Amo ini ang isa pa ka ngalan sang Babilonia. Dayon ginbutang niya ini sa talaguan sang manggad didto sa templo sang iya dios.
3Karon, nagsugo si Nebucadnezar kay Ashpenaz nga pangulo sang iya mga opisyal nga magpili sang pila ka pamatan-on halin sa mga bihag nga Israelinhon, nga naghalin sa harianon kag dungganon nga mga pamilya. 4Ini sila kinahanglan gid nga mga guwapo, maayo sing lawas, maalam, maabtik kag madali lang tudluan, agod bagay sila nga mag-alagad sa hari. Ginsugo man niya si Ashpenaz nga tudluan sila sang lingguahe kag balasahon sang taga-Babilonia.1:4 taga-Babilonia: sa literal, Kaldeanhon. Amo ini kon kaisa ang tawag sa mga taga-Babilonia. 5Nagsugo pa gid ang hari nga hatagan sila kada adlaw sang iya mismo pagkaon kag ilimnon. Pagkatapos sang tatlo ka tuig, magaalagad na sila sa iya.
6Upod sa mga ginpili nga halin sa tribo ni Juda amo sila ni Daniel, Hanania, Mishael, kag Azaria. 7Gin-ilisan ni Ashpenaz ang ila mga ngalan. Si Daniel amo na si Belteshazar, si Hanania amo na si Shadrac, si Mishael amo na si Meshac, kag si Azaria amo na si Abednego.
8Pero nagdesisyon si Daniel nga indi siya magkaon sang pagkaon sang hari ukon mag-inom sang iya ilimnon, agod indi siya mahigkuan.1:8 mahigkuan: may mga pagkaon nga ginadilian sang mga Judio nga kaunon suno sa ila pagsulundan. Gani nagpangabay siya kay Ashpenaz nga kon mahimo indi lang siya paghatagan sinang makapahigko sa iya. 9Ginbuot sang Dios nga magmaayo si Ashpenaz kay Daniel kag magsugot sa iya pangabay. 10Pero nagsiling si Ashpenaz sa iya, “Nahadlok ako sa hari. Siya ang nagsiling kon ano ang ipakaon kag ipainom sa inyo, kag kon makita niya nga indi maayo ang inyo lawas kon ikomparar sa iban nga mga pamatan-on basi ipapatay niya ako.”
11Nagsiling dayon si Daniel sa guwardya nga ginbutang ni Ashpenaz nga mag-atipan sa iya kag sa ila ni Hanania, Mishael, kag Azaria, 12“Abi, testingi kami nga pakan-on lang sang utan kag paimnon lang sang tubig sa sulod sang napulo ka adlaw, 13kag ipaanggid dayon kami sa iban nga mga pamatan-on nga nagakaon sang pagkaon sang hari. Kon ano ang imo makita nga resulta, bahala ka na kon ano ang gusto mo nga himuon sa amon.” 14Gani nagsugot siya kag gintestingan sila sa sulod sang napulo ka adlaw.
15Pagkatapos sang napulo ka adlaw, nakita nga mas maayo pa ang ila lawas kon ikomparar sa mga pamatan-on nga nagakaon sang pagkaon sang hari. 16Gani ginpadayon na lang sang guwardya ang pagpakaon sa ila sang utan sa baylo sang pagkaon kag ilimnon sang hari.
17Ginhatagan sang Dios ining apat ka pamatan-on sang kaalam labi na gid sa nagkalain-lain nga mga balasahon kag mga pagtulun-an. Wala labot sini, ginhatagan niya si Daniel sang kaalam sa pagsaysay sang mga palanan-awon kag mga damgo.
18Pagkatapos sang tatlo ka tuig nga pagtudlo sa ila suno sa ginsiling ni Haring Nebucadnezar, gindala sila ni Ashpenaz sa iya. 19Nagpakighambal ang hari sa ila, kag nakita sang hari nga sa tanan sa ila nga mga pamatan-on wala sing may makapareho sa ila ni Daniel, Hanania, Mishael, kag Azaria. Gani sila ang ginpili nga mag-alagad sa iya. 20Sa tanan nga ginpamangkot sang hari sa ila, nakita niya nga ang ila kaalam napulo ka pilo sang sa kaalam sang mga madyikero ukon babaylan sa bug-os niya nga ginharian. 21Nagpadayon sa pag-alagad si Daniel kay Nebucadnezar hasta sa nahauna nga tuig sang paghari ni Cyrus.1:21 Cyrus: hari sang Persia nga nag-agaw sa Babilonia.
