Cântarea Cântărilor 7 – NTLR & KSS

1Ce frumoase îți sunt picioarele în sandalele tale,

fiică de prinț!

Liniile coapselor tale sunt ca un colier,

sunt ca lucrarea mâinilor unui artist.

2Buricul tău este o cupă rotundă

din care nu lipsește vinul amestecat.

Pântecul tău este un snop de grâu

încins cu crini.

3Cei doi sâni ai tăi sunt ca doi pui de cerb,

ca gemenii unei gazele.

4Gâtul tău este ca un turn de fildeș.

Ochii tăi sunt iazurile Heșbonului

văzute prin poarta Bat‑Rabim.

Nasul tău este ca turnul Libanului

privind spre Damasc.

5Capul tău este înălțat asemenea muntelui Carmel.

Părul capului tău este ca purpura;

regele este înlănțuit de cosițele tale.

6Cât de frumoasă ești și cât de plăcută

ești în dezmierdări, iubito!6 Sau: cu dezmierdările tale, iubire!

7Statura ta este asemenea palmierului,

iar sânii tăi sunt ca niște ciorchini.

8Îmi zic: „Mă voi urca în palmier

și‑i voi apuca ramurile!“

Sânii tăi să fie asemenea ciorchinilor de struguri,

iar mirosul respirației tale asemenea merelor!

Sulamita

9Cerul gurii tale este ca un vin bun,

care merge drept spre iubitul meu,

alunecând ușor pe buzele celor adormiți.

10Eu sunt a iubitului meu,

iar dorința lui este înspre mine.

11Vino, iubitul meu, să ieșim pe câmpie,

să înnoptăm în sate!

12Ne vom scula dis‑de‑dimineață și vom merge la vii

pentru a vedea dacă a înmugurit vița,

dacă i s‑a deschis floarea și dacă a înflorit rodiul.

Acolo îți voi dărui dezmierdările mele!

13Mandragorele își răspândesc parfumul

și deasupra porților noastre sunt tot felul de bunătăți,

atât cele noi, cât și cele vechi,

pe care le‑am păstrat pentru tine, iubitul meu!