Către îngerul bisericii din Efes
1Îngerului bisericii din Efes1 Efesul era capitala de facto a provinciei Asia, fiind așezat la răscrucea drumurilor comerciale, precum și a schimburilor interculturale. Era orașul de reședință al guvernatorului roman. Din punct de vedere religios, Efesul purta titlul de neokoros (păzitoarea templului), atât datorită cultului și vestitului templu al lui Artemis, cât și datorită cultului imperial (vezi nota de la F.A. 19:31). scrie‑i:
«Acestea sunt cuvintele pe care le spune Cel Ce ține cele șapte stele în mâna Sa dreaptă și umblă printre cele șapte sfeșnice de aur: 2știu faptele tale, osteneala și răbdarea ta și că nu‑i poți suporta pe cei răi, că i‑ai pus la încercare pe cei ce spun despre ei înșiși că sunt apostoli, dar nu sunt, și ai descoperit că sunt falși. 3Știu, de asemenea, că ai răbdare, că înduri pentru Numele Meu și că n‑ai obosit.
4Dar ce am împotriva ta este că ți‑ai părăsit dragostea dintâi. 5Adu‑ți deci aminte de unde ai căzut, pocăiește‑te și fă faptele dintâi! Dacă nu, voi veni la tine și‑ți voi muta sfeșnicul de la locul lui dacă nu te pocăiești! 6Ai însă aceasta: urăști faptele nicolaiților6 O grupare despre care se cunosc prea puține lucruri sau chiar deloc. Aparent, i‑ar fi îndemnat pe creștini să accepte anumite compromisuri cu păgânismul în ce privește moralitatea și religia de stat, pentru a scăpa de persecuții. Vezi, de asemenea, v. 15 și nota., pe care și Eu le urăsc.
7Cel ce are urechi, să audă ce zice bisericilor Duhul! Celui ce învinge îi voi da să mănânce din Pomul Vieții, care se află în Raiul lui Dumnezeu.»
Către îngerul bisericii din Smirna
8Îngerului bisericii din Smirna8 Smirna (modernul Izmir), un oraș important al provinciei Asia. A fost un aliat credincios al Romei înainte ca Roma să devină stăpână în estul Mediteranei. Prin urmare, s‑a bucurat de mari privilegii din partea romanilor. Era un centru notoriu al cultului imperial (vezi nota din F.A. 19:31), fiind orașul care a zidit primul templu în cinstea lui Tiberius (care a domnit între anii 14–37 d.Cr.). Acolo locuia o mare comunitate de iudei. scrie‑i:
«Acestea sunt cuvintele pe care le spune Cel dintâi și Cel de pe urmă, Cel Ce a fost mort și a înviat: 9știu necazul și sărăcia ta – dar ești bogat – și defăimarea din partea celor ce spun că sunt iudei, dar nu sunt, ci sunt o sinagogă9 Lit.: întrunire sau loc de adunare. a lui Satan9 Cuvânt împrumutat din ebraică, însemnând vrăjmaș sau acuzator. Ulterior acesta a devenit un nume propriu folosit cu referire la cel care este acuzatorul, în mod special în perioada NT. Termenul diabolos este traducerea grecească a lui Satan; [peste tot în carte].. 10Nu te teme de niciunul dintre lucrurile pe care urmează să le suferi! Iată că diavolul10 Gr.: diabolos, care înseamnă bârfitor, defăimător, calomniator; [peste tot în carte]. urmează să‑i arunce pe unii dintre voi în închisoare, ca să fiți încercați, și veți fi în necaz timp de zece zile. Fii credincios până la moarte și îți voi da coroana vieții!
11Cel ce are urechi, să audă ce zice bisericilor Duhul! Cel ce învinge, nicidecum nu va fi rănit de moartea a doua.»
Către îngerul bisericii din Pergam
12Îngerului bisericii din Pergam12 Pergam (modernul Bergama) era un oraș vestit pentru frumusețea și bogăția lui, fiind capitala de drept a provinciei Asia. Purta titlul de „De trei ori neokoros (păzitoare a templului)“, deoarece acolo existau trei temple dedicate cultului imperial (vezi nota din F.A. 19:31). Orașul era centrul religios al provinciei. scrie‑i:
«Acestea sunt cuvintele pe care le spune Cel Ce are o sabie ascuțită, cu două tăișuri: 13știu unde locuiești – acolo unde este tronul lui Satan.13 Cu referire fie la cultul imperial, fie la altarul din marmură albă închinat lui Soter Zeus (Zeus Mântuitorul), sau la templul închinat lui Asclepios, zeul vindecării, reprezentat printr‑un șarpe. Tu ții strâns Numele Meu și nu ai negat credința Mea nici chiar în zilele când Antipa, martorul Meu credincios13 Vezi 1:5, unde Domnul Isus este numit astfel., a fost ucis la voi, acolo unde locuiește Satan.
14Am însă câteva lucruri împotriva ta: ai acolo pe câțiva care țin învățătura lui Balaam, care l‑a învățat pe Balak să pună o piatră de poticnire14 Termenul grecesc skandalon se referă strict la bățul care declanșează o capcană, însă el cuprinde în aria sa semantică mai multe sensuri: ceea ce împinge o persoană să păcătuiască; prilej de cădere; cauză de poticnire. înaintea fiilor lui Israel, și anume să mănânce ceea ce este jertfit idolilor și să curvească14 Vezi Num. 25:1-3; 31:16. Probabil unii dintre creștinii din Pergam participau la ritualurile religioase orgiastice ale locuitorilor orașului.. 15Tot așa și tu, ai câțiva care țin învățătura nicolaiților15 Este posibil ca învățătura lui Balaam și învățătura nicolaiților să fi fost asemănătoare, dat fiind că, etimologic, cuvintele sunt similare: nikao (a cuceri) și laos (popor); baal (a domni) și am (popor).. 16Pocăiește‑te, deci! Dacă nu, voi veni curând la tine și Mă voi război cu ei cu sabia gurii Mele!
17Cel ce are urechi, să audă ce zice bisericilor Duhul! Celui ce învinge îi voi da mana ascunsă și‑i voi da o piatră albă pe care este scris un nume nou,17 Posibil că cei ce erau invitați la un banchet în cinstea unui zeu primeau o invitație pe care se prea poate să fi fost scris numele lor. Sau, este posibil ca piatra albă să face aluzie la amuletele pe care le purtau oamenii, care credeau că, purtând numele unei anume zeități înscris pe acea amuletă, se puteau folosi de puterea ei spre binele lor. pe care nu‑l cunoaște nimeni în afară de cel care‑l primește.»
Către îngerul bisericii din Tiatira
18Îngerului bisericii din Tiatira18 Tiatira (modernul Aksihar) nu era un oraș impunător, ca Efes, Smirna și Pergam, însă era important datorită meșteșugurilor și a comerțului. Probabil existau mai multe bresle, fiecare avându‑și propria zeitate. scrie‑i:
«Acestea sunt cuvintele pe care le spune Fiul lui Dumnezeu, Cel Ce are ochii ca flacăra focului și picioarele asemenea bronzului încins: 19știu faptele tale, dragostea, credința, slujirea și răbdarea ta și știu că ultimele tale fapte sunt mai mari decât primele.
20Dar ce am împotriva ta este că o lași pe Izabela20 Vezi 1 Regi 16:31-33; 2 Regi 9:22., femeia aceea care spune despre sine că este profetesă, să dea învățătură și să‑i ducă în rătăcire pe robii Mei, ca să curvească și să mănânce ceea ce este jertfit idolilor. 21I‑am dat timp să se pocăiască, dar nu vrea să se pocăiască de curvia21 Termenul grecesc se referă la toate perversiunile sexuale în mod generic și presupune o decădere morală gravă [peste tot în carte]. ei. 22Iată, o arunc la pat, iar pe cei ce comit adulter cu ea îi arunc într‑un necaz mare, dacă nu se pocăiesc de faptele ei. 23Apoi pe copiii ei îi voi lovi cu moartea. Și toate bisericile vor ști că Eu sunt Cel Care cercetez mințile și inimile și că vă voi da fiecăruia după faptele voastre.
24Vouă însă, celorlalți din Tiatira, tuturor celor ce nu aveți învățătura aceasta și care nu ați cunoscut ‘adâncimile lui Satan’24 Cu o posibilă referire la o anume învățătură gnostică, numele lui Satan fiind folosit pe un ton ironic. (Gnosticii susțineau că mântuirea se dobândește prin cunoaștere, și numai de către cei inițiați.) Sau, este posibil ca învățătura să fi promovat tocmai ideea eronată și periculoasă potrivit căreia nu poți cunoaște cu adevărat „adâncimea harului lui Dumnezeu“ până nu ai cunoscut pe deplin „adâncimile lui Satan“, adică adâncimile păcatului., cum le zic ei, vă spun: nu pun peste voi altă greutate. 25Doar țineți cu tărie ceea ce aveți până voi veni!
26Celui ce învinge și păzește până la sfârșit lucrările Mele îi voi da autoritate peste neamuri –
27el le va conduce cu un sceptru de fier,
le va sfărâma ca pe niște vase de lut – 27 Vezi Ps. 2:9.
28tot așa cum am primit și Eu autoritate de la Tatăl Meu. Și îi voi da Steaua de dimineață28 Vezi 22:16.. 29Cel ce are urechi, să audă ce zice bisericilor Duhul!»
Ndũmĩrĩri kũrĩ Kanitha wa Efeso
12:1 Atũm 18:19; Kũg 1:12“Kũrĩ mũraika wa Kanitha wa Efeso, mwandĩkĩre atĩrĩ:
Ici nĩcio ciugo cia ũrĩa ũnyiitĩte njata icio mũgwanja na guoko gwake kwa ũrĩo, ũrĩa ũthiiagĩra mĩtĩ-inĩ ĩyo mũgwanja ya thahabu ya kũigĩrĩra matawa. 22:2 2Akor 11:13; 1Joh 4:1; Kũg 3:1, 8, 15Nĩnjũũĩ ciĩko ciaku, o na wĩra waku mũritũ, o na ũkirĩrĩria waku. Nĩnjũũĩ atĩ ndũngĩkirĩrĩria andũ arĩa aaganu, na atĩ andũ arĩa moigaga nĩ atũmwo no ti atũmwo nĩwamageririe, na ũkĩmenya atĩ nĩ a maheeni. 3Nĩũkirĩrĩirie na ũkomĩrĩria mathĩĩna nĩ ũndũ wa rĩĩtwa rĩakwa, na ndũrĩ wanoga.
42:4 Jer 2:2No rĩrĩ, ũndũ ũrĩa ngũgũcuukĩra nĩ atĩrĩ: Nĩwatigire gũikara na wendani ũrĩa warĩ naguo mbere. 5Ririkana kũrĩa uumĩte ũkagũa! Wĩrire ũcooke wĩke maũndũ marĩa wekaga mbere. Waga kwĩrira, nĩngũũka kũrĩ we na njeherie mũtĩ waku wa kũigĩrĩra tawa kuuma handũ haguo. 6No rĩrĩ, ũrĩ na ũndũ ũmwe mwega: Wee nĩũthũire ciĩko cia andũ arĩa metagwo Anikolai,2:6 Anikolai maarĩ andũ a kanitha, no nĩmahooyaga mĩhianano na makahũũra ũmaraya. iria o na niĩ thũire.
72:7 Math 11:15; Kũg 22:2, 14, 19Ũrĩa ũrĩ gũtũ-rĩ, nĩakĩigue ũrĩa Roho areera makanitha. Ũrĩa wa gũtoorania-rĩ, nĩngamwĩtĩkĩria kũrĩa maciaro ma mũtĩ wa muoyo, ũrĩa ũrĩ mũgũnda-inĩ wa Ngai wa gĩkeno.
Ndũmĩrĩri kũrĩ Kanitha wa Simurina
82:8 Kũg 1:11; Kũg 1:17“Kũrĩ mũraika wa kanitha wa Simurina,2:8 Simurina rĩarĩ itũũra rĩeiguĩte na ithaka mũno rĩa Asia, na rĩarĩ thiritũ na Roma. Rĩarĩ na Ayahudi angĩ matendete Akristiano o na hanini. mwandĩkĩre atĩrĩ:
Ici nĩcio ciugo cia ũrĩa wa Mbere na nowe wa Kũrĩkĩrĩria, ũrĩa wakuire na agĩcooka akĩriũka. 92:9 2Akor 6:13; Jak 2:5Nĩnjũũĩ mĩnyamaro yaku na ũthĩĩni waku, no ũrĩ gĩtonga! Nĩnjũũĩ ũrĩa ũrumagwo nĩ arĩa moigaga atĩ nĩ Ayahudi no ti Ayahudi, no nĩ thunagogi ya Shaitani. 102:10 Dan 1:12, 14Ndũkae gwĩtigĩra maũndũ marĩa ũkiriĩ gũthĩĩnio namo. Ngũmwĩra atĩrĩ, mũcukani nĩarĩikia amwe anyu njeera nĩguo amũgerie, na mũnyamario handũ ha mĩthenya ikũmi. Wee ikaraga ũrĩ mwĩhokeku, o nginya gũkua, na nĩngũkũhe thũmbĩ ya muoyo.
112:11 Kũg 21:8Ũrĩa ũrĩ gũtũ-rĩ, nĩakĩigue ũrĩa Roho areera makanitha. Ũrĩa wa gũtoorania-rĩ, ndakahutio o na hanini nĩ gĩkuũ kĩrĩa gĩa keerĩ.
Ndũmĩrĩri kũrĩ Kanitha wa Perigamo
122:12 Kũg 1:16“Kũrĩ mũraika wa kanitha wa Perigamo mwandĩkĩre atĩrĩ:
Ici nĩcio ciugo cia ũrĩa ũrĩ na rũhiũ rũũgĩ mĩena yeerĩ. 132:13 Kũg 14:12; Math 4:10Atĩrĩrĩ, nĩnjũũĩ kũrĩa ũtũũraga, o kũu Shaitani arĩ na gĩtĩ kĩa ũnene. No ũtũũrĩte ũrĩ o mwĩhokeku harĩ niĩ. Wee ndũigana gũkaana wĩtĩkio ũrĩa warĩ naguo thĩinĩ wakwa, o na matukũ-inĩ ma Antipa, mũira wakwa mwĩhokeku, ũrĩa woragĩirwo itũũra-inĩ rĩanyu inene, o kũu Shaitani atũũraga.
142:14 2Pet 2:15; 1Akor 6:13No rĩrĩ, ndĩ na maũndũ matarĩ maingĩ ngũgũcuukĩra: atĩrĩ, ũrĩ na andũ kũu marũmĩtie ũrutani wa Balamu, ũrĩa warutire Balaki kũheenereria andũ a Isiraeli mehie na ũndũ wa kũrĩa irio irutĩirwo mĩhianano, o na mahũũrage ũmaraya.2:14 Balamu nĩwe wataarire andũ-a-nja a Midiani makĩhĩtithia andũ a Isiraeli na ũmaraya na kũrĩa irio irĩ thaahu. 15O na ningĩ no ũrĩ na andũ amwe marũmĩtie ũrutani wa andũ arĩa metagwo Anikolai. 162:16 2Athe 2:8; Kũg 1:16Nĩ ũndũ ũcio, kĩĩrire! Waga gwĩka ũguo, nĩngũũka kũrĩ we ica ikuhĩ, hũũrane nao na rũhiũ rũrũ rũrĩ kanua gakwa.
172:17 Joh 16:33; Kũg 19:12Ũrĩa ũrĩ gũtũ-rĩ, nĩakĩigue ũrĩa Roho areera makanitha. Ũrĩa ũgaatoorania-rĩ, nĩngamũhe mana mamwe marĩa mahithe. O na ningĩ nĩngamũhe ihiga rĩerũ rĩandĩkĩtwo rĩĩtwa rĩerũ, na gũtarĩ ũngĩ ũrĩũĩ o tiga ũcio ũkaamũkĩra ihiga rĩu.
Ndũmĩrĩri kũrĩ Kanitha wa Thuatira
182:18 Math 4:3; Kũg 1:14, 15“Kũrĩ mũraika wa kanitha wa Thuatira,2:18 Thuatira rĩarĩ itũũra inene rĩa kambĩ cia thigari cia mbaara. mwandĩkĩre atĩrĩ:
Ici nĩcio ciugo cia Mũrũ wa Ngai, ũrĩa ũrĩ na maitho matariĩ ta rũrĩrĩmbĩ rwa mwaki, na magũrũ make matariĩ ta gĩcango kĩrĩa gĩkumuthe gĩgathera. 19Nĩnjũũĩ ciĩko ciaku, na ngamenya wendani waku, na wĩtĩkio waku, na ũtungata waku, na ũkirĩrĩria waku, o na ngamenya atĩ ciĩko ciaku cia kũrigĩrĩria nĩikĩrĩte iria cia mbere.
202:20 1Ath 16:31; 2Ath 9:7No rĩrĩ, ũndũ ngũgũcuukĩra no atĩrĩ, atĩ nĩũkirĩrĩirie mũndũ-wa-nja ũcio wĩtagwo Jezebeli, ũcio wĩtuaga mũnabii.2:20 Rĩĩtwa “Jezebeli” haha rĩhũthĩrĩtwo kuonania ũhoro wa mũndũ-wa-nja warĩ mwaganu mũno kanitha-inĩ ũcio. Nĩ ũndũ wa ũrutani wake, nĩahĩtithagia ndungata ciakwa ihũũrage ũmaraya, na irĩĩage irio iria irutĩirwo mĩhianano. 21Nĩndĩmũheete ihinda rĩa kwĩrira ũmaraya ũcio wake, no nĩaregete. 22Nĩ ũndũ ũcio ngũmũikia gĩtanda-inĩ kĩa mĩnyamaro, na ndũme arĩa matharagia nake manyamare mũno, tiga no meririre matigane na mĩthiĩre yake. 232:23 1Sam 16:7; Math 16:27Nĩngooraga ciana ciake.2:23 “Ciana ciake” nĩ andũ arĩa othe maarũmagĩrĩra morutani ma Jezebeli ma ũmaraya na kũrĩa irio iria ciarutagĩrwo mĩhianano. Namo makanitha mothe nĩmakamenya atĩ nĩ niĩ thuthuuragia ngoro na meciiria, na nĩngarĩha o mũndũ wanyu kũringana na ciĩko ciake. 242:24 Atũm 15:28Na rĩu inyuĩ arĩa mũrĩ kũu Thuatira, o inyuĩ mũtarũmĩtie ũrutani wake, na mũtarĩ mwamenya maũndũ marĩa marikĩru ma hitho cia Shaitani,2:24 Morutani marĩa mataarĩ ma ma moigaga atĩ nĩguo mũndũ ahote gũtooria Shaitani no nginya ambe arikĩre biũ maũndũ-inĩ make. ta ũguo andũ acio moigaga, inyuĩ ngũmwĩra atĩrĩ (no ndirĩ na mũrigo ũngĩ ngũmũigĩrĩra): 25Ikaragai mũrũmĩtie O maũndũ marĩa mũrĩ namo o nginya rĩrĩa ngooka.
26Nake ũrĩa ũgaatoorania na ahingagie wendi wakwa nginya mũthia-rĩ, nĩngamũhe wathani aathage ndũrĩrĩ:
272:27 Thab 2:9; Isa 30:14‘Nake nĩagaciathaga na rũthanju rwa kĩgera;
agaacimemenda o ta ũrĩa nyũngũ ya rĩũmba ĩmemendagwo,’
o ta ũrĩa niĩ heetwo wathani uumĩte kũrĩ Baba. 282:28 Kũg 22:16Na ningĩ nĩngamũhe njata ĩrĩa ya rũciinĩ. 29Ũrĩa ũrĩ gũtũ-rĩ, nĩakĩigue ũrĩa Roho areera makanitha.
