Apocalipsa 2 – NTLR & ASCB

Nouă Traducere În Limba Română

Apocalipsa 2:1-29

Către îngerul bisericii din Efes

1Îngerului bisericii din Efes1 Efesul era capitala de facto a provinciei Asia, fiind așezat la răscrucea drumurilor comerciale, precum și a schimburilor interculturale. Era orașul de reședință al guvernatorului roman. Din punct de vedere religios, Efesul purta titlul de neokoros (păzitoarea templului), atât datorită cultului și vestitului templu al lui Artemis, cât și datorită cultului imperial (vezi nota de la F.A. 19:31). scrie‑i:

«Acestea sunt cuvintele pe care le spune Cel Ce ține cele șapte stele în mâna Sa dreaptă și umblă printre cele șapte sfeșnice de aur: 2știu faptele tale, osteneala și răbdarea ta și că nu‑i poți suporta pe cei răi, că i‑ai pus la încercare pe cei ce spun despre ei înșiși că sunt apostoli, dar nu sunt, și ai descoperit că sunt falși. 3Știu, de asemenea, că ai răbdare, că înduri pentru Numele Meu și că n‑ai obosit.

4Dar ce am împotriva ta este că ți‑ai părăsit dragostea dintâi. 5Adu‑ți deci aminte de unde ai căzut, pocăiește‑te și fă faptele dintâi! Dacă nu, voi veni la tine și‑ți voi muta sfeșnicul de la locul lui dacă nu te pocăiești! 6Ai însă aceasta: urăști faptele nicolaiților6 O grupare despre care se cunosc prea puține lucruri sau chiar deloc. Aparent, i‑ar fi îndemnat pe creștini să accepte anumite compromisuri cu păgânismul în ce privește moralitatea și religia de stat, pentru a scăpa de persecuții. Vezi, de asemenea, v. 15 și nota., pe care și Eu le urăsc.

7Cel ce are urechi, să audă ce zice bisericilor Duhul! Celui ce învinge îi voi da să mănânce din Pomul Vieții, care se află în Raiul lui Dumnezeu.»

Către îngerul bisericii din Smirna

8Îngerului bisericii din Smirna8 Smirna (modernul Izmir), un oraș important al provinciei Asia. A fost un aliat credincios al Romei înainte ca Roma să devină stăpână în estul Mediteranei. Prin urmare, s‑a bucurat de mari privilegii din partea romanilor. Era un centru notoriu al cultului imperial (vezi nota din F.A. 19:31), fiind orașul care a zidit primul templu în cinstea lui Tiberius (care a domnit între anii 14–37 d.Cr.). Acolo locuia o mare comunitate de iudei. scrie‑i:

«Acestea sunt cuvintele pe care le spune Cel dintâi și Cel de pe urmă, Cel Ce a fost mort și a înviat: 9știu necazul și sărăcia ta – dar ești bogat – și defăimarea din partea celor ce spun că sunt iudei, dar nu sunt, ci sunt o sinagogă9 Lit.: întrunire sau loc de adunare. a lui Satan9 Cuvânt împrumutat din ebraică, însemnând vrăjmaș sau acuzator. Ulterior acesta a devenit un nume propriu folosit cu referire la cel care este acuzatorul, în mod special în perioada NT. Termenul diabolos este traducerea grecească a lui Satan; [peste tot în carte].. 10Nu te teme de niciunul dintre lucrurile pe care urmează să le suferi! Iată că diavolul10 Gr.: diabolos, care înseamnă bârfitor, defăimător, calomniator; [peste tot în carte]. urmează să‑i arunce pe unii dintre voi în închisoare, ca să fiți încercați, și veți fi în necaz timp de zece zile. Fii credincios până la moarte și îți voi da coroana vieții!

11Cel ce are urechi, să audă ce zice bisericilor Duhul! Cel ce învinge, nicidecum nu va fi rănit de moartea a doua.»

Către îngerul bisericii din Pergam

12Îngerului bisericii din Pergam12 Pergam (modernul Bergama) era un oraș vestit pentru frumusețea și bogăția lui, fiind capitala de drept a provinciei Asia. Purta titlul de „De trei ori neokoros (păzitoare a templului)“, deoarece acolo existau trei temple dedicate cultului imperial (vezi nota din F.A. 19:31). Orașul era centrul religios al provinciei. scrie‑i:

«Acestea sunt cuvintele pe care le spune Cel Ce are o sabie ascuțită, cu două tăișuri: 13știu unde locuiești – acolo unde este tronul lui Satan.13 Cu referire fie la cultul imperial, fie la altarul din marmură albă închinat lui Soter Zeus (Zeus Mântuitorul), sau la templul închinat lui Asclepios, zeul vindecării, reprezentat printr‑un șarpe. Tu ții strâns Numele Meu și nu ai negat credința Mea nici chiar în zilele când Antipa, martorul Meu credincios13 Vezi 1:5, unde Domnul Isus este numit astfel., a fost ucis la voi, acolo unde locuiește Satan.

14Am însă câteva lucruri împotriva ta: ai acolo pe câțiva care țin învățătura lui Balaam, care l‑a învățat pe Balak să pună o piatră de poticnire14 Termenul grecesc skandalon se referă strict la bățul care declanșează o capcană, însă el cuprinde în aria sa semantică mai multe sensuri: ceea ce împinge o persoană să păcătuiască; prilej de cădere; cauză de poticnire. înaintea fiilor lui Israel, și anume să mănânce ceea ce este jertfit idolilor și să curvească14 Vezi Num. 25:1-3; 31:16. Probabil unii dintre creștinii din Pergam participau la ritualurile religioase orgiastice ale locuitorilor orașului.. 15Tot așa și tu, ai câțiva care țin învățătura nicolaiților15 Este posibil ca învățătura lui Balaam și învățătura nicolaiților să fi fost asemănătoare, dat fiind că, etimologic, cuvintele sunt similare: nikao (a cuceri) și laos (popor); baal (a domni) și am (popor).. 16Pocăiește‑te, deci! Dacă nu, voi veni curând la tine și Mă voi război cu ei cu sabia gurii Mele!

17Cel ce are urechi, să audă ce zice bisericilor Duhul! Celui ce învinge îi voi da mana ascunsă și‑i voi da o piatră albă pe care este scris un nume nou,17 Posibil că cei ce erau invitați la un banchet în cinstea unui zeu primeau o invitație pe care se prea poate să fi fost scris numele lor. Sau, este posibil ca piatra albă să face aluzie la amuletele pe care le purtau oamenii, care credeau că, purtând numele unei anume zeități înscris pe acea amuletă, se puteau folosi de puterea ei spre binele lor. pe care nu‑l cunoaște nimeni în afară de cel care‑l primește.»

Către îngerul bisericii din Tiatira

18Îngerului bisericii din Tiatira18 Tiatira (modernul Aksihar) nu era un oraș impunător, ca Efes, Smirna și Pergam, însă era important datorită meșteșugurilor și a comerțului. Probabil existau mai multe bresle, fiecare avându‑și propria zeitate. scrie‑i:

«Acestea sunt cuvintele pe care le spune Fiul lui Dumnezeu, Cel Ce are ochii ca flacăra focului și picioarele asemenea bronzului încins: 19știu faptele tale, dragostea, credința, slujirea și răbdarea ta și știu că ultimele tale fapte sunt mai mari decât primele.

20Dar ce am împotriva ta este că o lași pe Izabela20 Vezi 1 Regi 16:31-33; 2 Regi 9:22., femeia aceea care spune despre sine că este profetesă, să dea învățătură și să‑i ducă în rătăcire pe robii Mei, ca să curvească și să mănânce ceea ce este jertfit idolilor. 21I‑am dat timp să se pocăiască, dar nu vrea să se pocăiască de curvia21 Termenul grecesc se referă la toate perversiunile sexuale în mod generic și presupune o decădere morală gravă [peste tot în carte]. ei. 22Iată, o arunc la pat, iar pe cei ce comit adulter cu ea îi arunc într‑un necaz mare, dacă nu se pocăiesc de faptele ei. 23Apoi pe copiii ei îi voi lovi cu moartea. Și toate bisericile vor ști că Eu sunt Cel Care cercetez mințile și inimile și că vă voi da fiecăruia după faptele voastre.

24Vouă însă, celorlalți din Tiatira, tuturor celor ce nu aveți învățătura aceasta și care nu ați cunoscut ‘adâncimile lui Satan’24 Cu o posibilă referire la o anume învățătură gnostică, numele lui Satan fiind folosit pe un ton ironic. (Gnosticii susțineau că mântuirea se dobândește prin cunoaștere, și numai de către cei inițiați.) Sau, este posibil ca învățătura să fi promovat tocmai ideea eronată și periculoasă potrivit căreia nu poți cunoaște cu adevărat „adâncimea harului lui Dumnezeu“ până nu ai cunoscut pe deplin „adâncimile lui Satan“, adică adâncimile păcatului., cum le zic ei, vă spun: nu pun peste voi altă greutate. 25Doar țineți cu tărie ceea ce aveți până voi veni!

26Celui ce învinge și păzește până la sfârșit lucrările Mele îi voi da autoritate peste neamuri –

27el le va conduce cu un sceptru de fier,

le va sfărâma ca pe niște vase de lut – 27 Vezi Ps. 2:9.

28tot așa cum am primit și Eu autoritate de la Tatăl Meu. Și îi voi da Steaua de dimineață28 Vezi 22:16.. 29Cel ce are urechi, să audă ce zice bisericilor Duhul!»

Asante Twi Contemporary Bible

Adiyisɛm 2:1-29

Efeso Asafo No Nwoma

1“Twerɛ krataa yi kɔma ɔbɔfoɔ a ɔtua Efeso asafo no ano, na ka kyerɛ no sɛ:

Yei ne nsɛm a ɛfiri obi a ɔkura nsoromma nson wɔ ne nsa nifa mu a ɔnante wɔ sika nkaneadua nson no ntam no.

2Menim deɛ woayɛ. Menim nsi a wode ayɛ adwuma ne boasetɔ a wowɔ. Menim sɛ wonnye nnebɔneyɛfoɔ, na afei woasɔ wɔn a wɔka sɛ wɔyɛ asomafoɔ nanso wɔnnyɛ bi no ahwɛ, na woahunu sɛ wɔyɛ atorofoɔ. 3Wowɔ boasetɔ, na me enti, woahunu amane bebree, nanso wompaa aba.

4Nanso, deɛ mewɔ tia wo ne sɛ, wonnɔ me, sɛdeɛ kan no na wodɔ me no. 5Hunu ba a woaba fam no. Te wo ho firi bɔne ho na yɛ sɛdeɛ kane no na woyɛ no. Sɛ woantwe wo ho amfiri wo bɔne ho a, mɛba wo nkyɛn na mabɛyi wo kaneadua no afiri ne siberɛ. 6Nanso, deɛ ɛyɛ wɔ wo ho ne sɛ, wokyiri deɛ Nikolaifoɔ no yɛ no, na saa ara na me nso mekyiri.

7Deɛ ɔwɔ aso no ntie deɛ Honhom no ka kyerɛ asafo ahodoɔ no bi. Wɔn a wɔadi nkonim no, mɛma wɔn tumi na wɔadi nkwadua a ɛwɔ Onyankopɔn paradise hɔ.

Smirna Asafo No Nwoma

8“Twerɛ krataa yi kɔma ɔbɔfoɔ a ɔtua Smirna asafo no ano sɛ:

Saa asɛm yi firi Ahyɛaseɛ ne Awieeɛ no nkyɛn. Deɛ ɔwuiɛ na ɔnyaneeɛ no.

9Menim amane a wohunu maa Awurade na menim wʼahiasɛm nyinaa nso, nanso wowɔ agyapadeɛ wɔ ɔsoro. Menim nsɛm a wɔn a wɔse wɔyɛ Yudafoɔ nanso wɔnyɛ Yudafoɔ no ka tia wo. Wɔyɛ ɔbonsam apamfoɔ. 10Nsuro ɔhaw a ɛrebɛto wo no. Tie! Wɔde mo mu bi bɛto afiase na ɔbonsam nam so asɔ mo ahwɛ. Na mo haw bɛdi dadu. Sɛ owuo mu mpo a, gye me di na mɛma wo nkwa abotire.

11Deɛ ɔwɔ aso no ntie deɛ Honhom no ka kyerɛ asafo no. Wɔn a wɔdi nkonim no renwu owuprenu.

Pergamo Asafo No Nwoma

12“Twerɛ krataa yi kɔma ɔbɔfoɔ a ɔwɔ Pergamo asafo mu sɛ:

Saa krataa yi firi deɛ ɔwɔ akofena anofanu a ɛyɛ nnam no nkyɛn.

13Menim sɛ faako a wote no, ɛhɔ na ɔbonsam ahennwa si. Wodi me nokorɛ; na ɛberɛ a wɔkumm Antipa a ɔyɛ ɔdanseni nokwafoɔ wɔ faako a ɔbonsam te no mpo, woampa me.

14Nanso, nneɛma kakra a mewɔ tia wo ne sɛ, nnipa bi a wɔdi Bileam nkyerɛkyerɛ2.14 Bileam tuu Midianfoɔ mmaa fo kyerɛɛ wɔn kwammɔne a wɔmfa so nni Israelfoɔ no anim mfa wɔn nkɔ bɔne mu (4 Mose 25.1-2; 31.16; Yud 11). akyi no ka wo ho wɔ hɔ. Saa Bileam no na ɔkyerɛɛ Balak maa ɔmaa Israelfoɔ dii abosom so nnuane, kyerɛɛ wɔn adwamammɔ, nam so ma wɔyɛɛ bɔne no. 15Saa ara nso na wowɔ nnipa bi ka wo ho a wɔdi Nikolaifoɔ nkyerɛkyerɛ akyi. 16Twe wo ho firi wo bɔne ho. Anyɛ saa a, ɛrenkyɛre biara mɛba wo nkyɛn, na mede sekan a ɛfiri mʼanom no abɛko atia saa nnipa no.

17Deɛ ɔwɔ aso no ntie deɛ Honhom no ka kyerɛ asafo ahodoɔ no. Mo a moadi nkonim no, mɛma mo mana a ahinta no bi. Afei, mɛma wɔn mu biara ɛboɔ fitaa a wɔatwerɛ din foforɔ wɔ so a obiara nnim, gye onipa a wɔde bɛma no no.

Tiatira Asafo No Nwoma

18“Twerɛ krataa kɔma ɔbɔfoɔ a ɔwɔ Tiatira asafo mu sɛ:

Yei ne asɛm a ɛfiri Onyankopɔn Ba no a nʼani dɛre sɛ ogyaframa a ne nan ase hyerɛn sɛ ayowaa no nkyɛn.

19Menim deɛ woyɛ. Menim wo dɔ, wo gyidie, wo som ne boasetɔ a wowɔ. Menim sɛ woreyɛ adwuma sene kane no.

20Nanso deɛ mewɔ tia wo ne sɛ, wogyee ɔbaa bi a ne din de Isabel, a ɔfrɛ ne ho, Onyankopɔn odiyifoɔ no too mu. Saa ɔbaa yi kyerɛkyerɛ, na ɔdi mʼasomafoɔ anim ma wɔbɔ adwaman di abosom aduane. 21Mama no ɛberɛ sɛ ɔnnu ne ho mfiri ne bɔne mu, nanso ɔmpɛ sɛ ɔsakyera firi nʼadwamammɔ mu. 22Ɛno enti, sɛ wɔansesa amfiri amumuyɛ a wɔne no yɛeɛ no mu a, mɛto no ahwe mpa so na ɔno ne wɔn a wɔsɛe awadeɛ no ahunu amane a ano yɛ den yie. 23Afei, mɛkum nʼakyidifoɔ no, na asafo no nyinaa bɛhunu sɛ mene obi a mehunu nnipa adwene mu ne wɔn akɔnnɔ. Deɛ mo mu biara yɛeɛ no, mɛtua no so ka pɛpɛɛpɛ.

24Nanso, momu bi a mowɔ Tiatira no nni saa nkyerɛkyerɛ bɔne no akyi. Monsuaa deɛ afoforɔ frɛ no ‘Ɔbonsam asumansɛm’ no. Meka mekyerɛ mo sɛ, meremfa adesoa foforɔ biara nto mo so. 25Na monsɔ deɛ mowɔ no mu denden kɔsi sɛ mɛba.

26Wɔn a wɔdi nkonim na wɔkɔ so yɛ deɛ mepɛ kɔsi awieeɛ no, mede tumi korɔ no ara a menya firii 27mʼAgya hɔ no bɛma wɔn. Mɛma wɔn aman so tumi na wɔde dadeɛ poma adi wɔn so na wɔabobɔ wɔn sɛ nkukuo. 28Afei, mede anɔpa nsoromma bɛma wɔn. 29Deɛ ɔwɔ aso no ntie deɛ Honhom no ka kyerɛ asafo no.