Apocalipsa 1 – NTLR & HOF

Nouă Traducere În Limba Română

Apocalipsa 1:1-20

Prolog

1Descoperirea lui Isus Cristos, pe care I‑a dat‑o Dumnezeu, ca să le arate robilor Lui ce trebuie să se întâmple în curând. Le‑a făcut‑o cunoscută trimițându‑Și îngerul la robul Său Ioan, 2care a mărturisit tot ce a văzut cu privire la Cuvântul lui Dumnezeu și la mărturia lui Isus Cristos. 3Fericit este3 Este prima din cele șapte fericiri care apar în carte (vezi 14:13; 16:15; 19:9; 20:6; 22:7, 14). cel ce citește3 Este vorba despre acea persoană care citea cu voce tare, în mijlocul comunității, epistola trimisă de către un apostol sau o autoritate spirituală. și fericiți sunt cei ce aud cuvintele acestei profeții și păzesc lucrurile scrise în ea, căci vremea este aproape!

4Ioan, către cele șapte4 Una dintre caracteristicile acestei cărți este folosirea numărului șapte, număr care semnifică plenitudinea și care este folosit de 52 de ori în carte. biserici care sunt în Asia4 Este vorba despre provincia romană Asia, care avea capitala de facto la Efes. Această provincie se afla, alături de altele, în zona geografică denumită Asia Mică.: har și pace vouă de la Cel Care este, Care era și Care vine, de la cele șapte duhuri4 Sau: înșeptitul Duh (vezi Zah. 4:6, 10). Vezi, de asemenea, Is. 11:2. care se află înaintea tronului Său 5și de la Isus Cristos, Martorul credincios, Întâiul născut5 Gr.: prototokos. Termenul înseamnă fie întâiul în ordine cronologică, fie întâiul în rang, fiind folosit cu acest din urmă sens în Ps. 88:28 traducerea LXX (Ps. 89:27 în versiunea NTR, precum și în alte traduceri): Îl voi face întâiul Meu născut, cel mai mare dintre regii pământului. Modul în care este folosit termenul în acest psalm mesianic indică mai degrabă prioritatea în rang, nu doar prioritatea în timp. Așadar, în unele contexte sensul primar al termenului tokos (a da naștere la) s‑a pierdut. În cazul de față accentul cade pe prioritatea în rang, pe care Isus o are peste întreaga creație. dintre cei morți și Conducătorul regilor pământului!

A Celui Care ne iubește, Care ne‑a eliberat din păcatele noastre prin sângele Lui 6și ne‑a făcut o Împărăție, preoți6 Descriere a lui Israel în VT (vezi Ex. 19:6) și a Bisericii în NT (vezi 1 Pet. 2:5, 9). pentru Dumnezeu, Tatăl Său, a Lui să fie slava și puterea în vecii vecilor! Amin.

7Iată, El vine cu norii7 Vezi Dan. 7:13.

și orice ochi Îl va vedea,

chiar și cei care L‑au străpuns7 Vezi Zah. 12:10..

Toate semințiile pământului se vor jeli din cauza Lui.

Da! Amin!7 Sau: În mod sigur așa se va întâmpla! Amin!

8„Eu sunt Alfa și Omega8 Prima și ultima literă din alfabetul grecesc. Dumnezeu este Începutul și Sfârșitul (vezi 21:6)., zice Domnul Dumnezeu, Cel Care este, Care era și Care vine, Cel Atotputernic!“

Viziunea lui Ioan despre Cristos

9Eu, Ioan, fratele vostru și părtaș împreună cu voi la necaz, la Împărăție9 Împărăția lui Dumnezeu reprezintă domnia lui Dumnezeu, fiind în același timp o realitate prezentă și o speranță în viitor [peste tot în carte]. și la răbdarea în Isus, mă aflam pe insula Patmos9 O mică insulă, situată la aproximativ 80 km SV de Efes, în M. Egee. Insula a servit probabil drept colonie penitenciară în Imperiul Roman. Istoricul Eusebiu (265–340 d.Cr.) susține că Ioan a fost eliberat de pe această insulă în timpul împăratului Nerva (care a domnit între anii 96–98 d.Cr.). Vezi Eusebiu de Cezareea, Istoria Bisericească, III.18.1; 20.8-9., din cauza Cuvântului lui Dumnezeu și a mărturiei lui Isus. 10În ziua Domnului10 Denumirea primei zile a săptămânii la evrei (duminică), numită astfel deoarece aceasta a fost ziua în care Isus a înviat. Era ziua în care creștinii se adunau laolaltă (vezi F.A. 20:7). eram în Duhul și am auzit în spatele meu un glas puternic ca o trâmbiță, 11zicând: „Scrie pe un sul ceea ce vezi și trimite‑l celor șapte biserici: în Efes, Smirna, Pergam, Tiatira, Sardes, Filadelfia și Laodicea11 Este posibil ca bisericile să fi fost numite în ordinea în care se încadrau într‑un circuit, în sensul acelor de ceasornic, pornind din Efes spre nord, până în Laodicea, la est de Efes. Distanța dintre localități era parcursă în două-trei zile de mers călare.!“

12M‑am întors să văd ce glas vorbea cu mine. Și când m‑am întors, am văzut șapte sfeșnice de aur, 13iar în mijlocul sfeșnicelor, pe „Cineva asemenea unui fiu al omului“13 Vezi Dan. 7:13.. Era îmbrăcat într‑o mantie care‑I ajungea până la picioare și era încins la piept cu un brâu de aur.13 Roba lungă și brâul din aur erau purtate de către marele preot (vezi Ex. 28:4; 29:5). 14Capul și părul Lui erau albe ca lâna albă sau ca zăpada,14 Vezi Dan. 7:9. Părul alb pretindea respect și semnifica înțelepciunea dobândită odată cu trecerea anilor. ochii Lui erau ca flacăra focului,14 Vezi Dan. 10:6. O descriere care se referă probabil la atotcunoaștere (vezi 2:23; 4:6). 15picioarele Lui erau asemenea bronzului încins, ars ca în cuptor, iar glasul Îi era asemenea vuietului unor ape mari.15 Vezi Dan. 10:6 și Eze. 1:24, 27. O descriere care se referă probabil la gloria și puterea lui Dumnezeu. 16În mâna dreaptă avea șapte stele, și din gură Îi ieșea o sabie ascuțită, cu două tăișuri. Fața Lui era ca soarele atunci când strălucește în toată puterea lui.

17Când L‑am văzut, am căzut la picioarele Lui, ca mort. El Și‑a pus peste mine mâna dreaptă și mi‑a zis: „Nu te teme! Eu sunt Cel dintâi și Cel de pe urmă 18și Cel Ce trăiește! Am fost mort, dar iată că sunt viu în vecii vecilor! Eu am cheile morții și ale Locuinței Morților18 Gr.: Hades!

19Așadar, scrie ce ai văzut, ce este acum și ce urmează19 Sau: scrie ce ai văzut, atât ceea ce este acum, cât și ceea ce urmează. să se întâmple după acestea! 20Cât despre taina20 În NT, prin taină se înțelege ceva ce înainte nu fusese cunoscut, dar care acum este descoperit de Dumnezeu poporului Său. Taina este descoperită tuturor, însă numai cei ce au credință o înțeleg. celor șapte stele pe care le‑ai văzut în mâna Mea dreaptă și a celor șapte sfeșnice de aur, cele șapte stele sunt îngerii20 Sau: mesagerii; și în 2:1, 8, 12, 18; 3:1, 7, 14. celor șapte biserici, iar cele șapte sfeșnice sunt cele șapte biserici.

Hoffnung für Alle

Offenbarung 1:1-20

Grüße und Briefe an sieben Gemeinden

(Kapitel 1–3)

Gott offenbart die Zukunft

1In diesem Buch enthüllt Jesus Christus die Zukunft. Gott gab ihm den Auftrag, seinen Dienern zu zeigen, was nach Gottes Willen schon bald geschehen muss. Christus schickte seinem Diener Johannes einen Engel, der ihm alles übermitteln sollte.

2Alles, was er gesehen und gehört hat, gibt Johannes hier weiter. Er bezeugt, was Gott gesagt und Jesus Christus ihm gezeigt und bestätigt hat. 3Glücklich ist, wer die prophetischen Worte dieses Buches anderen vorliest; und glücklich sind alle, die sie hören und danach handeln. Denn schon bald wird dies alles in Erfüllung gehen.

Grüße an sieben Gemeinden

4Dies schreibt Johannes an die sieben Gemeinden in der Provinz Asia: Ich wünsche euch Gnade und Frieden von Gott, der immer da ist, der von Anfang an war und der kommen wird; Gnade und Frieden auch von den sieben Geistern vor Gottes Thron 5und von Jesus Christus, der uns zuverlässig Gottes Wahrheit bezeugt. Er ist als Erster vom Tod zu einem unvergänglichen Leben auferstanden und herrscht über alle Könige dieser Erde. Er liebt uns und hat sein Blut für uns vergossen, um uns von unserer Schuld zu befreien, 6er gibt uns Anteil an seiner Herrschaft und hat uns zu Priestern gemacht, die Gott, seinem Vater, dienen. Ihm gebühren alle Ehre und Macht in Ewigkeit. Amen!

7Seht! Jesus Christus wird auf den Wolken kommen. Alle Menschen werden ihn sehen, auch die, die ihn ans Kreuz geschlagen1,7 Wörtlich: die ihn durchbohrt. – Vgl. Sacharja 12,10. haben. Dann werden alle Völker dieser Erde jammern und klagen. Das wird ganz sicher geschehen. Amen!

8Gott, der Herr, spricht: »Ich bin der Anfang, und ich bin das Ziel, das A und O.1,8 »A und O« stehen für Alpha und Omega, den ersten und den letzten Buchstaben des griechischen Alphabets.« Ja, er ist immer da, von allem Anfang an, und er wird kommen: der Herr über alles!

»Schreib alles auf!«

9Ich, Johannes, bin euer Bruder und teile mit euch Bedrängnis und Verfolgung. Wie ihr halte ich darin geduldig und standhaft aus, und ebenso wie ihr habe ich Anteil an Gottes Reich. Weil ich Gottes Botschaft verkündet und Jesus öffentlich bezeugt habe, wurde ich auf die Insel Patmos verbannt.

10An einem Sonntag1,10 Wörtlich: Am Tag des Herrn (d.h. an dem Wochentag, an dem seine Auferstehung stattfand). ergriff mich Gottes Geist. Ich hörte hinter mir eine gewaltige Stimme, durchdringend wie eine Posaune: 11»Schreib alles auf, was du siehst, und sende das Buch an die sieben Gemeinden: nach Ephesus, Smyrna und Pergamon, nach Thyatira, Sardes, Philadelphia und Laodizea.«

12Ich drehte mich um, weil ich sehen wollte, wer zu mir sprach. Da sah ich sieben goldene Leuchter. 13Mitten zwischen ihnen stand einer, der wie ein Mensch aussah1,13 Wörtlich: (einer) wie ein Menschensohn. – Vgl. »Menschensohn« in den Sacherklärungen.. Er hatte ein langes Gewand an, und um die Brust trug er einen goldenen Gürtel. 14Seine Haare waren so hell wie reine Wolle, ja, weiß wie Schnee. Seine Augen leuchteten wie die Flammen eines Feuers, 15die Füße glänzten wie glühende Bronze im Schmelzofen, und seine Stimme dröhnte wie das Tosen einer mächtigen Brandung. 16In seiner rechten Hand hielt er sieben Sterne, und aus seinem Mund kam ein scharfes, doppelschneidiges Schwert. Sein Gesicht leuchtete strahlend hell wie die Sonne.

17Als ich das sah, fiel ich wie tot vor seinen Füßen nieder. Aber er legte seine rechte Hand auf mich und sagte: »Fürchte dich nicht! Ich bin der Erste und der Letzte, 18und ich bin der Lebendige. Ich war tot, doch nun lebe ich für immer und ewig, und ich habe Macht über den Tod und das Totenreich1,18 Wörtlich: und ich habe die Schlüssel des Todes und des Totenreichs..

19Schreib auf, was du nun gleich gezeigt bekommst – was jetzt geschieht und was dann in Zukunft geschehen wird.1,19 Oder: Schreib alles auf, was du soeben gesehen hast, was jetzt geschieht und was in Zukunft geschehen wird.

20Die sieben Sterne in meiner rechten Hand und die sieben goldenen Leuchter, die du gesehen hast, haben folgende Bedeutung: Die sieben Sterne sind die Engel1,20 Es ist nicht sicher, wer hier gemeint ist. Möglicherweise sind diese Engel die himmlischen oder menschlichen Repräsentanten der sieben Gemeinden. So auch in den Kapiteln 2 und 3. der sieben Gemeinden, und die sieben Leuchter sind diese Gemeinden selbst.«