Prolog
1Descoperirea lui Isus Cristos, pe care I‑a dat‑o Dumnezeu, ca să le arate robilor Lui ce trebuie să se întâmple în curând. Le‑a făcut‑o cunoscută trimițându‑Și îngerul la robul Său Ioan, 2care a mărturisit tot ce a văzut cu privire la Cuvântul lui Dumnezeu și la mărturia lui Isus Cristos. 3Fericit este3 Este prima din cele șapte fericiri care apar în carte (vezi 14:13; 16:15; 19:9; 20:6; 22:7, 14). cel ce citește3 Este vorba despre acea persoană care citea cu voce tare, în mijlocul comunității, epistola trimisă de către un apostol sau o autoritate spirituală. și fericiți sunt cei ce aud cuvintele acestei profeții și păzesc lucrurile scrise în ea, căci vremea este aproape!
4Ioan, către cele șapte4 Una dintre caracteristicile acestei cărți este folosirea numărului șapte, număr care semnifică plenitudinea și care este folosit de 52 de ori în carte. biserici care sunt în Asia4 Este vorba despre provincia romană Asia, care avea capitala de facto la Efes. Această provincie se afla, alături de altele, în zona geografică denumită Asia Mică.: har și pace vouă de la Cel Care este, Care era și Care vine, de la cele șapte duhuri4 Sau: înșeptitul Duh (vezi Zah. 4:6, 10). Vezi, de asemenea, Is. 11:2. care se află înaintea tronului Său 5și de la Isus Cristos, Martorul credincios, Întâiul născut5 Gr.: prototokos. Termenul înseamnă fie întâiul în ordine cronologică, fie întâiul în rang, fiind folosit cu acest din urmă sens în Ps. 88:28 traducerea LXX (Ps. 89:27 în versiunea NTR, precum și în alte traduceri): Îl voi face întâiul Meu născut, cel mai mare dintre regii pământului. Modul în care este folosit termenul în acest psalm mesianic indică mai degrabă prioritatea în rang, nu doar prioritatea în timp. Așadar, în unele contexte sensul primar al termenului tokos (a da naștere la) s‑a pierdut. În cazul de față accentul cade pe prioritatea în rang, pe care Isus o are peste întreaga creație. dintre cei morți și Conducătorul regilor pământului!
A Celui Care ne iubește, Care ne‑a eliberat din păcatele noastre prin sângele Lui 6și ne‑a făcut o Împărăție, preoți6 Descriere a lui Israel în VT (vezi Ex. 19:6) și a Bisericii în NT (vezi 1 Pet. 2:5, 9). pentru Dumnezeu, Tatăl Său, a Lui să fie slava și puterea în vecii vecilor! Amin.
7Iată, El vine cu norii7 Vezi Dan. 7:13.
și orice ochi Îl va vedea,
chiar și cei care L‑au străpuns7 Vezi Zah. 12:10..
Toate semințiile pământului se vor jeli din cauza Lui.
Da! Amin!7 Sau: În mod sigur așa se va întâmpla! Amin!
8„Eu sunt Alfa și Omega8 Prima și ultima literă din alfabetul grecesc. Dumnezeu este Începutul și Sfârșitul (vezi 21:6)., zice Domnul Dumnezeu, Cel Care este, Care era și Care vine, Cel Atotputernic!“
Viziunea lui Ioan despre Cristos
9Eu, Ioan, fratele vostru și părtaș împreună cu voi la necaz, la Împărăție9 Împărăția lui Dumnezeu reprezintă domnia lui Dumnezeu, fiind în același timp o realitate prezentă și o speranță în viitor [peste tot în carte]. și la răbdarea în Isus, mă aflam pe insula Patmos9 O mică insulă, situată la aproximativ 80 km SV de Efes, în M. Egee. Insula a servit probabil drept colonie penitenciară în Imperiul Roman. Istoricul Eusebiu (265–340 d.Cr.) susține că Ioan a fost eliberat de pe această insulă în timpul împăratului Nerva (care a domnit între anii 96–98 d.Cr.). Vezi Eusebiu de Cezareea, Istoria Bisericească, III.18.1; 20.8-9., din cauza Cuvântului lui Dumnezeu și a mărturiei lui Isus. 10În ziua Domnului10 Denumirea primei zile a săptămânii la evrei (duminică), numită astfel deoarece aceasta a fost ziua în care Isus a înviat. Era ziua în care creștinii se adunau laolaltă (vezi F.A. 20:7). eram în Duhul și am auzit în spatele meu un glas puternic ca o trâmbiță, 11zicând: „Scrie pe un sul ceea ce vezi și trimite‑l celor șapte biserici: în Efes, Smirna, Pergam, Tiatira, Sardes, Filadelfia și Laodicea11 Este posibil ca bisericile să fi fost numite în ordinea în care se încadrau într‑un circuit, în sensul acelor de ceasornic, pornind din Efes spre nord, până în Laodicea, la est de Efes. Distanța dintre localități era parcursă în două-trei zile de mers călare.!“
12M‑am întors să văd ce glas vorbea cu mine. Și când m‑am întors, am văzut șapte sfeșnice de aur, 13iar în mijlocul sfeșnicelor, pe „Cineva asemenea unui fiu al omului“13 Vezi Dan. 7:13.. Era îmbrăcat într‑o mantie care‑I ajungea până la picioare și era încins la piept cu un brâu de aur.13 Roba lungă și brâul din aur erau purtate de către marele preot (vezi Ex. 28:4; 29:5). 14Capul și părul Lui erau albe ca lâna albă sau ca zăpada,14 Vezi Dan. 7:9. Părul alb pretindea respect și semnifica înțelepciunea dobândită odată cu trecerea anilor. ochii Lui erau ca flacăra focului,14 Vezi Dan. 10:6. O descriere care se referă probabil la atotcunoaștere (vezi 2:23; 4:6). 15picioarele Lui erau asemenea bronzului încins, ars ca în cuptor, iar glasul Îi era asemenea vuietului unor ape mari.15 Vezi Dan. 10:6 și Eze. 1:24, 27. O descriere care se referă probabil la gloria și puterea lui Dumnezeu. 16În mâna dreaptă avea șapte stele, și din gură Îi ieșea o sabie ascuțită, cu două tăișuri. Fața Lui era ca soarele atunci când strălucește în toată puterea lui.
17Când L‑am văzut, am căzut la picioarele Lui, ca mort. El Și‑a pus peste mine mâna dreaptă și mi‑a zis: „Nu te teme! Eu sunt Cel dintâi și Cel de pe urmă 18și Cel Ce trăiește! Am fost mort, dar iată că sunt viu în vecii vecilor! Eu am cheile morții și ale Locuinței Morților18 Gr.: Hades!
19Așadar, scrie ce ai văzut, ce este acum și ce urmează19 Sau: scrie ce ai văzut, atât ceea ce este acum, cât și ceea ce urmează. să se întâmple după acestea! 20Cât despre taina20 În NT, prin taină se înțelege ceva ce înainte nu fusese cunoscut, dar care acum este descoperit de Dumnezeu poporului Său. Taina este descoperită tuturor, însă numai cei ce au credință o înțeleg. celor șapte stele pe care le‑ai văzut în mâna Mea dreaptă și a celor șapte sfeșnice de aur, cele șapte stele sunt îngerii20 Sau: mesagerii; și în 2:1, 8, 12, 18; 3:1, 7, 14. celor șapte biserici, iar cele șapte sfeșnice sunt cele șapte biserici.
Prólogo
1Esta es la revelación de Jesucristo, que Dios le dio para mostrar a sus siervos lo que sin demora tiene que suceder. Jesucristo envió a su ángel para dar a conocer la revelación a su siervo Juan, 2quien por su parte da fe de la verdad, escribiendo todo lo que vio, a saber, la palabra de Dios y el testimonio de Jesucristo. 3Dichoso el que lee y dichosos los que escuchan las palabras de este mensaje profético y hacen caso de lo que aquí está escrito, porque el tiempo de su cumplimiento está cerca.
Saludos y doxología
4Yo, Juan,
escribo a las siete iglesias que están en la provincia de Asia:
Gracia y paz a vosotros de parte de aquel que es y que era y que ha de venir; y de parte de los siete espíritus que están delante de su trono; 5y de parte de Jesucristo, el testigo fiel, el primogénito de la resurrección, el soberano de los reyes de la tierra.
Al que nos ama
y por su sangre
nos ha librado de nuestros pecados,
6al que ha hecho de nosotros un reino,
sacerdotes al servicio de Dios su Padre,
¡a él sea la gloria y el poder
por los siglos de los siglos! Amén.
7¡Mirad que viene en las nubes!
Y todos le verán con sus propios ojos,
incluso quienes le traspasaron;
y por él harán lamentación
todos los pueblos de la tierra.
¡Así será! Amén.
8«Yo soy el Alfa y la Omega —dice el Señor Dios—, el que es y que era y que ha de venir, el Todopoderoso».
Alguien semejante al Hijo del hombre
9Yo, Juan, vuestro hermano y compañero en el sufrimiento, en el reino y en la perseverancia que tenemos en unión con Jesús, estaba en la isla de Patmos por causa de la palabra de Dios y del testimonio de Jesús. 10En el día del Señor vino sobre mí el Espíritu, y oí detrás de mí una voz fuerte, como de trompeta, 11que decía: «Escribe en un libro lo que veas y envíalo a las siete iglesias: a Éfeso, a Esmirna, a Pérgamo, a Tiatira, a Sardis, a Filadelfia y a Laodicea».
12Me volví para ver de quién era la voz que me hablaba y, al volverme, vi siete candelabros de oro. 13En medio de los candelabros estaba alguien «semejante al Hijo del hombre»,1:13 Dn 7:13 vestido con una túnica que le llegaba hasta los pies y ceñido con una banda de oro a la altura del pecho. 14Su cabellera lucía como la lana blanca, como la nieve; y sus ojos resplandecían como llama de fuego. 15Sus pies parecían bronce al rojo vivo en un horno, y su voz era tan fuerte como el estruendo de una catarata. 16En su mano derecha tenía siete estrellas, y de su boca salía una aguda espada de dos filos. Su rostro era como el sol cuando brilla en todo su esplendor.
17Al verlo, caí a sus pies como muerto; pero él, poniendo su mano derecha sobre mí, me dijo: «No tengas miedo. Yo soy el Primero y el Último, 18y el que vive. Estuve muerto, pero ahora vivo por los siglos de los siglos, y tengo las llaves de la muerte y del infierno.1:18 infierno. Lit. Hades.
19»Escribe, pues, lo que has visto, lo que sucede ahora y lo que sucederá después. 20Esta es la explicación del misterio de las siete estrellas que viste en mi mano derecha, y de los siete candelabros de oro: las siete estrellas son los ángeles1:20 ángeles. Alt. mensajeros. de las siete iglesias, y los siete candelabros son las siete iglesias.
