Chemare la pocăință
1Ascultați cuvântul acesta pe care‑l rostesc cu privire la voi, o cântare de jale pentru Casa lui Israel!
2„A căzut fecioara lui Israel
și nu se va mai ridica!
A fost părăsită în propria‑i țară
și nu este nimeni care s‑o ridice!“
3Căci așa vorbește Stăpânul Domn:
„Cetatea care ieșea cu o mie
va rămâne cu o sută,
iar cea care ieșea cu o sută
va rămâne cu zece pentru Casa lui Israel.“
4Căci așa vorbește Domnul către Casa lui Israel:
„Căutați‑Mă și trăiți!
5Nu căutați Betelul,
nu vă duceți la Ghilgal
și nu treceți la Beer-Șeba,
căci Ghilgalul va merge cu siguranță în captivitate,
iar Betelul va ajunge în nenorocire5 Ebr.: awen; Bet‑Awen (Casa nelegiuirii sau Casa dezastrului) era un nume depreciativ dat Betelului (Casa lui Dumnezeu)..“
6Căutați‑L pe Domnul și trăiți,
ca nu cumva El să treacă prin Casa lui Iosif6 Adică Israel (Regatul de Nord), în care dominant era tribul lui Efraim, unul dintre descendenții lui Iosif; [peste tot în capitol]. ca un foc
și să o mistuie,
fără să fie nimeni în Betel care să stingă focul.
7Voi prefaceți judecata în pelin
și aruncați dreptatea la pământ!
8El însă este Cel Ce a făcut Pleiadele și Orionul,
Cel Ce preface bezna în dimineață
și preschimbă ziua în noapte,
Cel Ce cheamă apele mării
și le varsă pe fața pământului –
Domnul este Numele Lui!
9El aduce într‑o clipă prăpădul peste cel tare
și face să vină devastarea peste fortăreață.
10Ei îl urăsc pe cel ce decide la poartă10 Poarta cetății era locul public unde se rezolvau cazurile civile și penale, echivalentul tribunalelor de astăzi; [peste tot în capitol].
și le este scârbă de cel ce vorbește cu integritate.
11De aceea, pentru că l‑ați călcat în picioare pe cel sărac
și ați luat de la el taxe în grâne,
chiar dacă ați construit case de piatră,
nu veți locui în ele;
chiar dacă ați sădit vii plăcute,
nu veți bea din vinul lor!
12Căci Eu știu cât de multe sunt fărădelegile voastre
și cât de mari sunt păcatele voastre!
Voi îl asupriți pe cel drept, luați mită
și îi nedreptățiți pe cei nevoiași la poarta cetății.
13De aceea, în vremuri ca acestea, cel înțelept rămâne tăcut,
căci sunt vremuri rele.
14Căutați binele, și nu răul,
ca să trăiți!
Astfel Domnul, Dumnezeul Oștirilor,
va fi cu voi, așa cum spuneți că este!
15Urâți răul, iubiți binele
și statorniciți dreptatea la poarta cetății!
Poate că Domnul, Dumnezeul Oștirilor, Își va arăta bunăvoința
față de rămășița lui Iosif.
16De aceea, așa vorbește Domnul, Dumnezeul Oștirilor, Domnul:
„În toate piețele va fi jale
și pe toate ulițele oamenii vor zice: «Vai! Vai!»
Îl vor chema pe plugar la bocet,
iar pe cei ce știu să jelească, îi vor chema la jale.
17În toate viile va fi vaiet,
pentru că Eu voi trece prin mijlocul vostru,“ zice Domnul.
Ziua Domnului
18Vai de cei ce tânjesc după ziua Domnului!
De ce tânjiți după ziua Domnului?
Ea va fi întuneric, și nu lumină!
19Va fi ca un om care fuge din fața unui leu,
dar apoi se întâlnește cu un urs;
la urmă ajunge acasă,
își sprijină mâna de zid,
dar îl mușcă un șarpe.
20Nu va fi oare ziua Domnului întuneric, și nu lumină,
un întuneric adânc fără pic de licărire?
21„Urăsc, disprețuiesc sărbătorile voastre
și nu pot să sufăr21 Lit.: nu voi mirosi. Este o aluzie la mirosul arderilor‑de‑tot pe care le aduceau în zadar. adunările voastre de sărbătoare.
22Chiar dacă Îmi aduceți arderi‑de‑tot și daruri de mâncare,
nu le voi accepta,
iar la jertfele de pace22 Adesea tradus prin jertfă de comuniune sau jertfă de mulțumire, deoarece poartă și aceste sensuri. din vițeii voștri îngrășați
nu Mă voi uita!
23Depărtați de la Mine sunetul cântecelor voastre!
Nu voi asculta melodia harfelor voastre!
24Ci să curgă judecata ca apele,
și dreptatea – ca un pârâu24 Lit.: ued. Vale sau albie de râu secată, situată într‑un ținut arid, care acumulează apele de pe versanți în timpul sezonului ploios, creând un pârâu temporar. care nu seacă niciodată!
25Mi‑ați adus voi jertfe și daruri de mâncare
timp de patruzeci de ani în pustie, Casă a lui Israel?
26Ați purtat pe Sikut, regele vostru,
și pe Chiyun26 Sikut se referă la zeul mesopotamiam Sakkut, vocalizat după modelul termenului șiqquts (urâciune), iar Chiyun (Kaiwamanu) era numele mesopotamiam al planetei Saturn, zeificată., steaua dumnezeului vostru,
chipurile pe care vi le‑ați făcut!26 TM. Sau Ați purtat altarul regelui vostru / și piedestalul idolilor voștri, steaua zeului vostru / pe care l‑ați făcut pentru voi! LXX: Ați purtat altarul lui Moleh / și steaua zeului vostru Refan, idolii lor pe care vi i‑ați făcut!
27De aceea vă voi duce în captivitate dincolo de Damasc!“,
zice Domnul, al Cărui Nume este Dumnezeul Oștirilor.
Lamento pelo Castigo do Povo
1Ouça esta palavra, ó nação de Israel, este lamento acerca de vocês:
2“Caída para nunca mais se levantar,
está a virgem Israel.
Abandonada em sua própria terra,
não há quem a levante”.
3Assim diz o Soberano, o Senhor:
“A cidade que mandar mil
para o exército ficará com cem;
e a que mandar cem ficará com dez”.
4Assim diz o Senhor à nação de Israel:
“Busquem-me e terão vida;
5não busquem Betel,
não vão a Gilgal,
não façam peregrinação a Berseba.
Pois Gilgal5.5 Gilgal no hebraico assemelha-se à expressão aqui traduzida por irá para o exílio. certamente irá para o exílio,
e Betel5.5 Hebraico: Áven; referência a Bete-Áven (casa da iniquidade), nome depreciativo de Betel, que significa casa de Deus. será reduzida a nada”.
6Busquem o Senhor e terão vida,
do contrário, ele irromperá como um fogo
entre os descendentes de José,
e devastará a cidade de Betel,
e não haverá ninguém ali para apagá-lo.
7Vocês estão transformando o direito em amargura
e atirando a justiça ao chão,
8(aquele que fez as Plêiades e o Órion;
que faz da escuridão, alvorada;
e do dia, noite escura;
que chama as águas do mar
e as espalha sobre a face da terra;
Senhor é o seu nome.
9Ele traz repentina destruição sobre a fortaleza,
e a destruição vem sobre a cidade fortificada),
10vocês odeiam aquele que defende a justiça no tribunal5.10 Hebraico: na porta.
e detestam aquele que fala a verdade.
11Vocês oprimem o pobre
e o forçam a entregar o trigo.
Por isso, embora vocês tenham construído
mansões de pedra, nelas não morarão;
embora tenham plantado vinhas verdejantes,
não beberão do seu vinho.
12Pois eu sei quantas são as suas transgressões
e quão grandes são os seus pecados.
Vocês oprimem o justo, recebem suborno
e impedem que se faça justiça ao pobre nos tribunais.
13Por isso o prudente se cala em tais situações,
pois é tempo de desgraças.
14Busquem o bem, não o mal,
para que tenham vida.
Então o Senhor,
o Deus dos Exércitos,
estará com vocês,
conforme vocês afirmam.
15Odeiem o mal, amem o bem;
estabeleçam a justiça nos tribunais.
Talvez o Senhor,
o Deus dos Exércitos,
tenha misericórdia
do remanescente de José.
16Portanto, assim diz o Senhor, o Deus dos Exércitos, o Soberano:
“Haverá lamentação em todas as praças
e gritos de angústia em todas as ruas.
Os lavradores serão convocados para chorar
e os pranteadores para se lamentar.
17Haverá lamentos em todas as vinhas,
pois passarei no meio de vocês”,
diz o Senhor.
O Dia do Senhor
18Ai de vocês que anseiam
pelo dia do Senhor!
O que pensam vocês do dia do Senhor?
Será dia de trevas, não de luz.
19Será como se um homem fugisse de um leão
e encontrasse um urso;
como alguém que entrasse em sua casa
e, encostando a mão na parede,
fosse picado por uma serpente.
20O dia do Senhor será de trevas e não de luz.
Uma escuridão total, sem um raio de claridade.
21“Eu odeio e desprezo as suas festas religiosas;
não suporto as suas assembleias solenes.
22Mesmo que vocês me tragam holocaustos5.22 Isto é, sacrifícios totalmente queimados.
e ofertas de cereal, isso não me agradará.
Mesmo que me tragam as melhores ofertas de comunhão5.22 Ou de paz,
não darei a menor atenção a elas.
23Afastem de mim o som das suas canções
e a música das suas liras.
24Em vez disso, corra a retidão como um rio,
a justiça como um ribeiro perene!”
25“Foi a mim que vocês trouxeram sacrifícios e ofertas
durante os quarenta anos no deserto, ó nação de Israel?
26Não! Vocês carregaram o seu rei Sicute,
e Quium, imagens dos deuses astrais,
que fizeram para vocês mesmos.5.26 Ou ergueram seu rei Sicute e seus ídolos Quium, seus deuses astrais. A Septuaginta diz levantaram o santuário de Moloque e a estrela do seu deus Renfã, ídolos que fizeram para adorar!
27Por isso eu os mandarei para o exílio, para além de Damasco”,
diz o Senhor;
Deus dos Exércitos é o seu nome.
