Nouă Traducere În Limba Română

2 Timotei 1:1-18

1Pavel, apostol al lui Cristos Isus, prin voia lui Dumnezeu, după promisiunea vieții în Cristos Isus, 2către Timotei, copilul preaiubit: har, milă și pace de la Dumnezeu Tatăl și de la Cristos Isus, Domnul nostru!

Mulțumiri și încurajări

3Îi sunt recunoscător lui Dumnezeu, pe Care‑L slujesc din moși-strămoși cu o conștiință curată, că îmi aduc aminte mereu de tine în rugăciunile mele, zi și noapte. 4Îmi amintesc de lacrimile tale și tânjesc să te văd, ca să mă umplu de bucurie. 5Păstrez în amintire credința ta neipocrită, care a locuit mai întâi în bunica ta, Lois, apoi în mama ta, Eunike, iar acum sunt convins că și în tine.

6Din acest motiv, îți aduc aminte să reînflăcărezi darul lui Dumnezeu, care este în tine prin punerea mâinilor mele. 7Căci Dumnezeu nu ne‑a dat un duh de frică, ci de putere, de dragoste și de stăpânire de sine.7 Sau: precauție. 8Așadar, să nu‑ți fie rușine să mărturisești despre Domnul nostru și nici despre mine, prizonier de dragul Lui, ci suferă împreună cu mine pentru Evanghelie8 Termenul Evanghelie înseamnă: Vestea Bună [peste tot în carte]., prin puterea lui Dumnezeu. 9El ne‑a mântuit și ne‑a chemat la9 Sau: cu. o chemare sfântă, nu datorită faptelor noastre, ci datorită planului și a harului Său, pe care ni l‑a dat în Cristos Isus înainte de vremurile veșniciilor, 10dar care a fost descoperit acum prin venirea Mântuitorului nostru, Isus Cristos, Care a desființat moartea și a adus la lumină viața și nemurirea, prin Evanghelie. 11Iar eu am fost pus predicatorul și apostolul ei și învățător al neamurilor. 12Din cauza aceasta și sufăr aceste lucruri. Dar nu mi‑e rușine, pentru că știu în Cine am crezut și sunt convins că El este în stare să păzească, până în ziua aceea, ce I‑am încredințat.

13Ține tiparul13 Sau: standardul. cuvintelor sănătoase, pe care le‑ai auzit de la mine, în13 Sau: cu. credința și dragostea care sunt în Cristos Isus! 14Păzește, prin Duhul Sfânt Care locuiește în noi, lucrul14 Lit.: depozitul, aluzie la doctrina curată a Evangheliei și la învățătura adevărată. acela bun!

15Tu știi că toți cei ce sunt în Asia15 Este vorba despre provincia romană Asia, care avea capitala de facto la Efes. Această provincie se afla, alături de altele, în zona geografică denumită Asia Mică. m‑au părăsit, între care sunt și Figelos, și Hermogenes.

16Fie ca Domnul să‑Și arate mila față de familia lui Onisifor, pentru că m‑a încurajat de multe ori și nu s‑a rușinat de lanțul meu. 17Dimpotrivă, când a fost în Roma, m‑a căutat cu mult efort și m‑a găsit. 18Să dea Domnul să găsească milă de la Domnul în ziua aceea! Tu știi bine cât de mult a slujit în Efes.

Slovo na cestu

2. Timotejovi 1:1-18

Vzpomínky na přátelství povzbuzují

1-2Timoteji, můj drahý synu, přeji ti Boží pokoj, milost a slitování! Jsem za tebe tolik vděčný Bohu; 3myslím na tebe každý den a nejednu noc jsem vyplnil prosbami, aby ti Bůh bohatě žehnal. 4Když si vzpomenu, jak jsi při našem rozloučení plakal, nejraději bych se hned rozběhl za tebou – tak rád bych tě ještě jednou uviděl.

5Vzpomínám na tvou upřímnou víru, jakou jsem poznal už u tvé babičky a maminky. Jistě si pamatuješ, jak jsem na tebe vkládal ruce, když jsem ti svěřoval službu v církvi. 6-8Bůh ti dal všechny dary a schopnosti, které potřebuješ. A tak když budeš toto božské obdarování rozvíjet a podporovat, nepřijde ti nikdy zatěžko hovořit o Kristu s lidmi, ani ti nebude trapné přiznat se k přátelství se mnou, i když jsem kvůli Kristu v okovech. Naopak – dostaneš dost odvahy a síly snášet pro něho třeba i stejné utrpení.

Příkladný život je víc než pouhá slova

9To on nás zachránil a vyvolil pro zvláštní úlohu. Nesvěřil nám ji proto, že bychom se o to sami zasloužili, ale protože se tak už dávno sám rozhodl. Již před stvořením světa nám daroval svou milost 10a ta se viditelně projevila, když Kristus přišel, aby zlomil moc smrti a ukázal nám, jak důvěrou v něho můžeme dospět k věčnému životu. 11A mne si Bůh zvolil za svého vyslance, abych tyto věci hlásal a učil. 12Kvůli tomu jsem teď právě za mřížemi, ale nijak se za to nestydím, protože znám toho, komu jsem uvěřil. Jsem si jist, že vše, co mi svěřil, s jeho pomocí bezpečně zachovám až do jeho příchodu.

13Drž se tedy vždycky toho, co jsi ode mne slyšel. Měj to za pravidlo a příklad, jak máš sám mluvit, a s láskou důvěřuj Kristu Ježíši. 14S pomocí jeho Ducha, který v nás bydlí, opatruj jako oko v hlavě duchovní jmění, které ti Bůh daroval.

Pravé přátelství je oporou v těžkostech

15Jak už asi víš, všichni křesťané, kteří sem přišli se mnou z Asie, mě teď opustili. Odešel i Fygellos a Hermogenes. 16Jen Oneziforus mě sem chodil často navštěvovat a mě vždycky tak povzbudilo a zahřálo u srdce, že se za mne jako vězně nestyděl. Bůh žehnej celé jeho rodině! 17Když přišel do Říma, pátral po mně tak dlouho, až mne našel. 18Ať mu to Pán bohatě odplatí po svém příchodu. A co pro mne znamenala jeho pomoc v Efezu, to víš nejlíp sám.