Nouă Traducere În Limba Română

2 Samuel 6

David aduce chivotul la Ierusalim

1David i-a strâns din nou pe toţi vitejii din Israel, în număr de treizeci de mii de bărbaţi. Apoi David şi toţi oamenii care erau împreună cu el, au plecat din Baala lui Iuda[a], aducând de acolo Chivotul lui Dumnezeu, Chivotul care poartă Numele[b], Numele Domnului Oştirilor, Cel Care şade între heruvimii de deasupra lui. Au aşezat Chivotul lui Dumnezeu într-un car nou, după ce l-au luat din casa lui Abinadab, de pe deal. Uza şi Ahio, fiii[c] lui Abinadab, conduceau carul cel nou. Ei l-au adus, împreună cu Chivotul lui Dumnezeu, din casa lui Abinadab[d], de pe deal. Ahio mergea în faţa Chivotului. David şi toată Casa lui Israel sărbătoreau înaintea Domnului cu toată puterea, cântând[e] din lire, din harfe, din tamburine, din sistre şi din talgere. Când au ajuns la aria lui Nahon, Uza şi-a întins mâna să apuce Chivotul[f] lui Dumnezeu deoarece era să-l răstoarne boii. Atunci mânia Domnului s-a aprins împotriva lui Uza şi Dumnezeu l-a lovit acolo pentru neglijenţa[g] lui. Uza a murit acolo, lângă Chivotul lui Dumnezeu. David s-a mâniat pentru că mânia Domnului izbucnise împotriva lui Uza şi a numit acel loc Pereţ-Uza[h], nume care i-a rămas până în ziua de azi.

David s-a temut de Domnul în acea zi şi a zis: „Cum să vină Chivotul Domnului la mine?“ 10 Şi David n-a vrut să mai aducă Chivotul Domnului în Cetatea lui David, ci l-a dus în casa lui Obed-Edom, ghititul. 11 Chivotul Domnului a rămas în casa lui Obed-Edom, ghititul, timp de trei luni, iar Domnul l-a binecuvântat pe Obed-Edom împreună cu întreaga lui familie.

12 I s-a spus regelui David că Domnul a binecuvântat familia lui Obed-Edom şi tot ceea ce are, din pricina Chivotului lui Dumnezeu. Atunci David s-a dus şi a adus Chivotul lui Dumnezeu din casa lui Obed-Edom în Cetatea lui David, în mijlocul bucuriei. 13 După fiecare şase paşi pe care-i făceau cei care duceau Chivotul Domnului, David jertfea un bou şi un viţel gras. 14 David dansa cu toată puterea înaintea Domnului, încins cu un efod de in.

15 David împreună cu toată Casa lui Israel aduceau Chivotul Domnului în mijlocul strigătelor şi al sunetului de corn.

Mihal îl mustră pe David

16 În timp ce Chivotul Domnului intra în Cetatea lui David, Mihal, fiica lui Saul, se uita pe fereastră. Când l-a văzut pe regele David, sărind şi dansând înaintea Domnului, l-a dispreţuit în inima ei. 17 Au adus Chivotul Domnului şi l-au aşezat la locul lui, în mijlocul cortului pe care i l-a întins David. Apoi David a adus înaintea Domnului arderi de tot şi jertfe de pace[i]. 18 După ce a terminat de adus arderile de tot şi jertfele de pace, David a binecuvântat poporul în Numele Domnului Oştirilor 19 şi a împărţit la tot poporul, întregii adunări a lui Israel, fiecărui bărbat şi fiecărei femei, câte o pâine, o bucată de carne şi o turtă cu stafide. Apoi tot poporul a plecat, fiecare la casa lui. 20 Când David s-a întors să-şi binecuvânteze familia, Mihal, fiica lui Saul, i-a ieşit în întâmpinare şi i-a zis:

– Cu câtă cinste s-a purtat regele lui Israel astăzi, descoperindu-se în faţa slujnicelor slujitorilor săi, aşa cum s-ar fi descoperit un om de nimic!

21 David i-a răspuns lui Mihal:

– Înaintea Domnului, Care m-a ales mai presus decât pe tatăl tău şi mai presus decât pe oricine din familia lui şi m-a pus drept conducător peste poporul Domnului, peste Israel, înaintea Lui am dansat. 22 Mă voi arăta şi mai de nimic decât atât şi mă voi înjosi şi mai mult în ochii mei. Dar faţă de slujnicele despre care vorbeai mă voi arăta cu cinste. 23 Mihal, fiica lui Saul, n-a mai avut copii până în ziua morţii ei.

Notas al pie

  1. 2 Samuel 6:2 Sau: Chiriat-Iearim
  2. 2 Samuel 6:2 TM; LXX, VUL nu conţin Numele
  3. 2 Samuel 6:3 Termenul ebraic poate avea şi sensul de urmaş
  4. 2 Samuel 6:4 TM; Q, câteva mss LXX: carul cel nou cu Chivotul lui Dumnezeu în el
  5. 2 Samuel 6:5 Q, LXX, 1 Cron. 13:8; TM: sărbătoreau înaintea Domnului cu tot felul de instrumente din lemn de chiparos
  6. 2 Samuel 6:6 Chivotul nu trebuia purtat într-un car (vezi Ex. 25:12-15) şi nu trebuia să fie atins (vezi Num. 4:15)
  7. 2 Samuel 6:7 Sensul termenului ebraic este nesigur; vezi textul paralel din 1 Cron. 13:10
  8. 2 Samuel 6:8 Pereţ-Uza înseamnă Ruperea lui Uza
  9. 2 Samuel 6:17 Adesea tradus prin jertfe de comuniune sau jertfe de mulţumire, deoarece poartă şi aceste sensuri; şi în v. 18

La Bible du Semeur

2 Samuel 6

Le transport du coffre de l’alliance à Jérusalem

1David rassembla les trente « milliers »[a] des meilleurs guerriers d’Israël, puis il se mit en route avec toute cette armée et partit de Baalé-Juda[b] pour en ramener le coffre de Dieu sur lequel a été invoqué l’Eternel, le Seigneur des armées célestes qui siège entre les chérubins[c]. On chargea le coffre de Dieu sur un chariot neuf et on l’emporta de la maison d’Abinadab située sur la colline. Ouzza et Ahyo, fils d’Abinadab, conduisaient le chariot neuf. On fit partir le chariot, sur lequel on avait posé le coffre, de la maison d’Abinadab située sur la colline. Ahyo marchait devant le coffre. David et toute la communauté d’Israël exprimaient leur joie devant l’Eternel en jouant sur toutes sortes d’instruments de bois de cyprès, sur des lyres[d], des luths, des tambourins, des sistres et des cymbales.

Lorsqu’ils furent arrivés près de l’aire de Nakôn, les bœufs firent un écart et Ouzza tendit la main et saisit le coffre de Dieu. Alors l’Eternel se mit en colère contre Ouzza et Dieu le frappa sur place à cause de sa faute. Ouzza mourut là, à côté du coffre de Dieu.

David s’irrita de ce que l’Eternel avait ouvert une brèche en frappant Ouzza, et il appela ce lieu Pérets-Ouzza (brèche d’Ouzza), nom qu’il porte encore aujourd’hui. Ce jour-là, David prit peur de l’Eternel et il se demanda : Comment oserais-je faire venir le coffre de l’Eternel chez moi ?

10 Il renonça donc à transporter le coffre de l’Eternel chez lui dans la Cité de David, et il le fit déposer dans la maison d’Obed-Edom[e], un homme originaire de Gath. 11 Le coffre y resta trois mois et l’Eternel bénit Obed-Edom et toute sa famille.

(1 Ch 15.25 à 16.3)

12 On fit savoir au roi David que l’Eternel avait béni la famille d’Obed-Edom et qu’il avait fait prospérer tous ses biens à cause du coffre de Dieu. Alors David fit transporter le coffre de Dieu depuis la maison d’Obed-Edom jusque dans la Cité de David, au milieu des réjouissances. 13 Quand ceux qui portaient le coffre de l’Eternel eurent avancé de six pas, ils s’arrêtèrent et l’on offrit en sacrifice un taureau et un veau gras. 14 David dansait de toutes ses forces devant l’Eternel, vêtu seulement d’un vêtement de lin semblable à celui des prêtres. 15 Ainsi David et tout le peuple d’Israël transportèrent le coffre de l’Eternel en poussant des cris de joie et en faisant résonner les cors.

16 Lorsque le coffre de l’Eternel arriva dans la Cité de David, Mikal, la fille de Saül, regardait par la fenêtre. Elle vit le roi David sauter et danser devant l’Eternel ; alors elle conçut du mépris pour lui dans son cœur. 17 On amena le coffre de l’Eternel et on le déposa au milieu de la tente que David avait fait dresser pour lui. David offrit des holocaustes et des sacrifices de communion devant l’Eternel. 18 Quand David eut achevé d’offrir ces sacrifices, il bénit le peuple au nom de l’Eternel, le Seigneur des armées célestes. 19 Puis il fit distribuer des vivres à tout le peuple, c’est-à-dire à toute la foule des Israélites, hommes et femmes ; chacun reçut une miche de pain, une portion de viande rôtie et une masse de raisins secs[f]. Après cela, chacun retourna chez soi.

20 David rentra chez lui pour bénir sa maisonnée. Alors Mikal, fille de Saül, sortit à sa rencontre et s’exclama : Ah, vraiment, le roi d’Israël s’est couvert d’honneur aujourd’hui ! Il s’est exhibé à demi nu aux servantes de ses serviteurs, comme aurait pu le faire un homme de rien !

21 David répondit à Mikal : C’est devant l’Eternel que j’ai manifesté ma joie, lui qui m’a choisi de préférence à ton père et à toute sa famille, pour m’établir comme chef d’Israël, son peuple. 22 Je m’abaisserais volontiers encore davantage pour m’humilier. Néanmoins, je serai honoré par les servantes dont tu as parlé.

23 A la suite de cela, Mikal n’eut jamais d’enfant jusqu’à sa mort.

Notas al pie

  1. 6.1 Un millier était sans doute un régiment de quelques centaines d’hommes.
  2. 6.2 Sans doute un autre nom de Qiryath-Yearim (voir Jos 15.60 ; 18.14 ; 1 S 6.21 ; 1 Ch 13.1-6) où le coffre de Dieu avait été laissé (1 S 7.1).
  3. 6.2 Voir Ex 25.22.
  4. 6.5 Au lieu de : en jouant sur toutes sortes d’instruments de bois de cyprès, sur des lyres … le manuscrit hébreu de Qumrân, l’ancienne version grecque et 1 Ch 13.8 ont : par des chants en jouant sur des lyres …
  5. 6.10 D’après 1 Ch 13.13 ; 15.18, 24 ; 16.5 ; 26.4-8, 15 ; 2 Ch 25.24, c’était un lévite. Il semble avoir été originaire de Gath en Philistie, à moins que ce nom ne renvoie à la ville lévitique de Gath-Rimmôn, dans la tribu de Dan (Jos 19.45 ; 21.24-25).
  6. 6.19 Traduction incertaine. Autre traduction : un gâteau de dattes (ou de figues) et un gâteau de raisins secs.