Asasinarea lui Iș‑Boșet
1Când a auzit că Abner a murit în Hebron, lui Iș‑Boșet, fiul lui Saul, i s‑au înmuiat mâinile, și tot Israelul s‑a îngrozit. 2Fiul lui Saul avea două căpetenii peste cetele de prădători. Unul se numea Baana, iar celălalt se numea Recab. Aceștia erau fiii lui Rimon, din Beerot, din seminția lui Beniamin – Beerot este considerat ca făcând parte din Beniamin 3deoarece beerotiții fugiseră la Ghitaim. Ei au locuit acolo ca străini până în ziua aceasta.
4(Ionatan, fiul lui Saul, avea un fiu care era olog de ambele picioare. Acesta era în vârstă de cinci ani când a sosit din Izreel vestea morții lui Saul și a lui Ionatan. Doica sa l‑a luat și a fugit cu el, însă în graba ei, copilul a căzut și a rămas olog. Numele lui era Mefiboșet).
5Într‑o zi, acești fii ai lui Rimon din Beerot, Recab și Baana, au plecat spre casa lui Iș‑Boșet și au sosit acolo în arșița zilei, tocmai când acesta se odihnea la amiază. 6Au pătruns până în interiorul casei ca și cum ar fi dorit să ia niște grâu și l‑au înjunghiat în stomac. Apoi Recab și fratele său, Baana, au reușit să scape. 7Ei intraseră în casă, în timp ce acesta era culcat pe pat, în dormitorul său. După ce l‑au înjunghiat și l‑au omorât, i‑au tăiat capul. Apoi, luându‑i capul cu ei, au străbătut Araba7 Vezi nota de la 2:29. toată noaptea.
8Au adus capul lui Iș‑Boșet la David, la Hebron, și i‑au zis regelui:
– Iată capul lui Iș‑Boșet, fiul lui Saul, dușmanul tău, care a căutat să‑ți ia viața. Astăzi, Domnul l‑a răzbunat pe stăpânul meu, regele, împotriva lui Saul și a seminței lui.
9David însă le‑a răspuns lui Recab și fratelui său, Baana, fiii lui Rimon din Beerot:
– Viu este Domnul, Care m‑a izbăvit din toate necazurile, 10că pe cel care m‑a înștiințat, zicând: „Iată, Saul este mort!“, crezând că îmi aduce vești bune, l‑am prins și l‑am ucis la Țiklag. Aceasta a fost răsplata pentru vestea pe care mi‑a adus‑o. 11Oare nu voi face cu atât mai mult unor ticăloși care ucid un om drept în casa și în patul său? Prin urmare, să nu cer eu sângele lui din mâna voastră și să nu vă șterg eu de pe fața pământului?
12David le‑a poruncit oamenilor săi, iar aceștia i‑au ucis. Le‑au tăiat mâinile și picioarele și le‑au atârnat trupurile lângă iazul din Hebron. Capul lui Iș‑Boșet însă l‑au luat și l‑au înmormântat în mormântul lui Abner din Hebron.
Asesinato de Isboset
1Cuando Isboset, hijo de Saúl, se enteró que Abner había muerto en Hebrón, se acobardó y con él todo Israel. 2Isboset contaba con dos sujetos que lideraban bandas armadas. Uno de ellos se llamaba Baná y el otro, Recab; ambos eran hijos de Rimón el berotita y pertenecían a la tribu de Benjamín. Berot se consideraba parte de Benjamín, 3pues los habitantes de Berot se habían refugiado en Guitayin, donde hasta la fecha residen.
4Por otra parte, Jonatán, hijo de Saúl, tenía un hijo de cinco años, llamado Mefiboset, que estaba tullido. Resulta que, cuando de Jezrel llegó la noticia de la muerte de Saúl y Jonatán, su nodriza lo cargó para huir; pero con el apuro, se le cayó y por eso quedó cojo.
5Ahora bien, Recab y Baná, los hijos de Rimón el berotita, partieron para la casa de Isboset y llegaron en pleno calor del día, cuando él dormía la siesta. 6Con el pretexto de sacar un poco de trigo, Recab y su hermano Baná entraron al interior de la casa y allí mismo lo apuñalaron en el vientre. Después de eso, escaparon.
7Se habían metido en la casa mientras Isboset estaba en la alcoba, acostado en su cama. Lo mataron a puñaladas, luego le cortaron la cabeza y se la llevaron. Caminaron toda la noche por el Arabá 8y, al llegar a Hebrón, entregaron a David la cabeza de Isboset y le dijeron al rey:
—Aquí traemos la cabeza de Isboset, hijo de su enemigo Saúl, que intentó matarlo a usted. El Señor ha vengado hoy a mi señor el rey por lo que Saúl y su descendencia hicieron.
9Pero David respondió a Recab y a Baná, los hijos de Rimón el berotita:
—El Señor me ha librado de todas mis angustias y, tan cierto como que él vive, 10les aseguro que quien me anunció la muerte de Saúl se imaginaba que me traía buenas noticias, ¡pero la recompensa que le di por tan “buenas noticias” fue apresarlo y matarlo en Siclag! 11¡Y con mayor razón castigaré a los malvados que han dado muerte a un inocente mientras este dormía en su propia cama! ¿Acaso no voy a vengar su muerte exterminándolos a ustedes de la tierra?
12Entonces David ordenó a sus soldados que los mataran y que además les cortaran las manos y los pies, y colgaran sus cuerpos junto al estanque de Hebrón. En cambio, la cabeza de Isboset la enterraron en Hebrón, en el sepulcro de Abner.
