David numără poporul
(1 Cron. 21:1-17)
1Domnul1 TM. Textul paralel din 1 Cron. 21:1 conține: Satan (lit.: Vrăjmașul sau Un vrăjmaș), cu referire fie la diavol, fie la o amenințare externă care l‑a determinat pe David să facă numărătoarea poporului. S‑a aprins de mânie iarăși împotriva lui Israel și l‑a stârnit pe David împotriva lor, zicând: „Du‑te și numără poporul din Israel și Iuda.“
2Regele le‑a zis lui Ioab și conducătorilor oștirii care erau cu el:
– Mergeți prin toate semințiile lui Israel, de la Dan până la Beer-Șeba2, 15 Vezi nota de la 3:10., și numărați poporul ca să știu la cât se ridică numărul lui.
3Dar Ioab i‑a zis regelui:
– Domnul, Dumnezeul tău, să înmulțească poporul de o sută de ori mai mult și fie ca stăpânul meu, regele, să vadă cu ochii săi lucrul acesta! Dar de ce dorește stăpânul meu, regele, să facă acest lucru?
4Însă porunca regelui dată lui Ioab și conducătorilor oștirii a rămas de neclintit. Prin urmare, Ioab și conducătorii oștirii au ieșit dinaintea regelui ca să numere poporul, pe Israel. 5După ce au trecut Iordanul, și‑au așezat tabăra la Aroer, la sud5 Lit.: la dreapta. În Orient punctele cardinale erau determinate de poziția cu fața spre est, nu spre nord. de cetatea care este în mijlocul văi Gad, înspre Iazer. 6Apoi au ajuns în Ghilad și în teritoriul lui Tahtim-Hodși, apoi la Dan‑Iaan și prin împrejurimi până înspre Sidon. 7Au ajuns până la fortăreața Tyrului și în toate cetățile hiviților și ale canaaniților, apoi s‑au îndreptat înspre Beer-Șeba, în partea de sud a lui Iuda. 8Au străbătut astfel toată țara și, după nouă luni și douăzeci de zile, s‑au întors la Ierusalim. 9Ioab i‑a dat regelui rezultatul9 Lit.: numărul. de la numărătoarea poporului: în Israel erau opt sute de mii de bărbați în stare să meargă la război, iar în Iuda – cinci sute de mii de bărbați.
Pedeapsa Domnului
10David s‑a simțit mustrat în inima lui după ce făcuse numărătoarea poporului. El I‑a zis Domnului: „Am săvârșit un mare păcat prin ceea ce am făcut.10 Vezi Ex. 30:12-13. Însă acum Doamne, îndepărtează, Te rog, nelegiuirea robului Tău, căci m‑am purtat întru totul ca un nebun.“ 11În dimineața următoare, când David s‑a trezit, Cuvântul Domnului i‑a vorbit profetului Gad, văzătorul lui David, zicând: 12„Du‑te și spune‑i lui David: «Așa vorbește Domnul: îți pun înainte trei nenorociri. Alege una dintre ele și‑ți voi face întocmai.»“
13Gad a venit la David și l‑a înștiințat, zicându‑i:
– Ce alegi? Șapte ani de foamete în țară, trei luni în timpul cărora să fugi dinaintea vrăjmașilor tăi, și ei să te urmărească sau trei zile în timpul cărora molima să fie în țară? Acum gândește‑te și vezi ce trebuie să răspund Celui Ce m‑a trimis!
14David i‑a zis lui Gad:
– Sunt într‑o mare strâmtorare. Mai bine să cădem în mâna Domnului, căci mila Lui este nemărginită; dar să nu cad în mâinile oamenilor!
15Domnul a trimis molima în Israel, începând din acea dimineață și până la încheierea timpului hotărât. De la Dan și până la Beer-Șeba au murit din popor șaptezeci de mii de oameni. 16În timp ce Îngerul avea mâna întinsă spre Ierusalim și‑l distrugea, Domnului I‑a părut rău pentru acel dezastru și I‑a zis Îngerului Care distrugea poporul: „Destul! Retrage‑Ți mâna!“ Îngerul Domnului era lângă aria iebusitului Aravna. 17Văzându‑l pe Îngerul Care lovea poporul, David I‑a zis Domnului: „Iată, eu am păcătuit! Eu am săvârșit nelegiuirea! Dar oile acestea, ce au făcut oare? Te rog, lasă mâna Ta să fie numai împotriva mea și împotriva familiei mele!“
David zidește un altar
(1 Cron. 21:18-27)
18Gad a venit la David în acea zi și i‑a zis:
– Suie‑te și ridică‑I Domnului un altar pe aria iebusitului Aravna.
19David s‑a suit acolo, după cuvântul pe care Domnul îl poruncise prin Gad. 20Aravna s‑a uitat și l‑a văzut pe rege și pe slujitorii săi, îndreptându‑se spre el. El a ieșit din arie și s‑a plecat cu fața la pământ înaintea regelui.
21Aravna a întrebat:
– De ce a venit stăpânul meu, regele, la robul său?
David a răspuns:
– Ca să cumpăr de la tine aria pentru a zidi un altar Domnului. Astfel, urgia care s‑a abătut asupra poporului va fi oprită.
22Aravna i‑a zis lui David:
– Să ia stăpânul meu, regele, și să ofere ca jertfă ceea ce crede că este bine.22 Lit.: ceea ce este bine în ochii lui. Iată, boii vor fi pentru arderea‑de‑tot, iar uneltele de treierat și jugurile boilor vor fi pentru lemne. 23O, rege, Aravna îi dă regelui totul.
Apoi Aravna i‑a zis regelui:
– Fie ca Domnul, Dumnezeul tău, să te primească!
24Însă regele i‑a zis lui Aravna:
– Nu, ci trebuie s‑o cumpăr de la tine, oferindu‑ți un preț. Nu voi aduce Domnului, Dumnezeului meu, arderi‑de‑tot care să nu mă coste nimic.
Astfel, David a cumpărat aria și boii cu cincizeci de șecheli de argint.24 Aproximativ 0,6 kg. 25David a zidit acolo un altar Domnului și I‑a adus arderi‑de‑tot și jertfe de pace25 Vezi nota de la 6:17.. Atunci Domnul S‑a lăsat înduplecat cu privire la țară, iar urgia care era peste Israel a fost oprită.
24
ダビデの人口調査
1さて、主が再びイスラエルに怒りを燃やすようなことが持ち上がりました。ダビデはどうしたことか、人口調査をして国民を煩わせる思いに駆られたのです。主はその思いをそのままにしました。 2王は、側近で軍の司令官であるヨアブに命じました。「わが国の北から南まで、くまなく全住民を登録させなさい。どれほどの国民をかかえているか知りたいからだ。」
3ヨアブは答えました。「どうか、あなたの長らえます間に、主が現在の人口の百倍にも増やしてくださいますように。それにしても、王様がわざわざ国勢を誇示なさるには及ばないと存じますが。」
4しかし、ヨアブの忠告も王のたっての願いには勝てず、ヨアブをはじめとする将校たちは、国の人口調査に出かけることになりました。 5一行はまずヨルダン川を渡り、ガドの谷の真ん中にある町の南方、ヤウゼルに近いアロエルに野営しました。 6それからタフティム・ホデシの地とギルアデを巡り、さらにダン・ヤアンに進んで、シドンの方に回りました。 7その後ツロの要塞に行き、ヒビ人やカナン人の町をすべて行き巡り、ユダの南に広がるネゲブをベエル・シェバまで下りました。 8こうして、九か月と二十日かかって、全国を行き巡り、この任務を終えたのです。 9ヨアブは登録人数を王に報告しました。その結果、徴兵人口は、イスラエルで八十万、ユダで五十万とわかりました。
10ところが、人口調査を終えたあと、ダビデの良心は痛み始めました。彼は主に祈りました。「私はとんでもない過ちを犯してしまいました。どうか、私の愚かなふるまいをお見逃しください。」
11翌朝、主のことばが預言者ガドにありました。ガドは、ダビデと主との間を取り次いでいた人物です。主はガドに語りました。 12「ダビデに告げよ。わたしが示す三つのうち一つを選べと。」
13ガドはダビデのもとへ行き、こう尋ねました。「七年間にわたる全国的なききんがよいか、三か月間、敵の前を逃げ回るのがよいか、三日間、疫病に見舞われるのがよいか、一つを選んでください。よくお考えになって、主にどうお答え申し上げるべきかをご指示ください。」
14ダビデは答えました。「こんな決断を下さなければならないとは、実につらい。だが、人の手に陥るよりは主の手に陥るほうがましだ。主のあわれみは大きいのだから。」
15すると主は、その朝から、イスラエルに疫病をはやらせました。災いは三日間にわたり、国中で七万人もの死者が出ました。 16死の使いがエルサレムに災いの手を伸ばそうとした時、主は事態をあわれんで、主の使いに中止するよう命じました。ちょうど主の使いは、エブス人アラウナの打ち場のそばに立っていました。
17この時、ダビデは天の使いに目を留め、主にこう言ってすがりました。「お願いです。罪を犯したのは、この私だけなのです。国民に罪はございません。どうか、お怒りを私と私の一家にだけお向けください。」
18その日、ダビデのもとに来たガドは、「エブス人アラウナの打ち場に行き、そこに主の祭壇を築きなさい」と言いました。 19ダビデは命じられたとおり出かけました。 20アラウナは、王と家来の一行が近づいて来るのを見て駆け寄り、顔を地面にこすりつけんばかりにひれ伏しました。 21「王様、またどうして、こちらにお越しくださったのでしょう。」
「あなたの打ち場を買い取り、主の祭壇を築きたいと思ってだ。そうすれば、この災いも終わらせていただけよう。」
22「王様、どうぞ、何でもお気に召すままにお使いください。焼き尽くすいけにえ用の牛もおりますし、祭壇のたきぎの代わりに、どうぞ打穀機や牛のくびきを燃やしてください。 23何にでもご用立てください。どうか主が、あなたのささげるいけにえをお受け入れくださいますように。」
24「いやいや、ただで受け取るわけにはいかない。ぜひ、売ってもらいたい。何の犠牲も払わず、焼き尽くすいけにえをささげたくはないのだ。」
こう言って、ダビデは打ち場と牛とを買い取りました。 25そして、主のために祭壇を築き、焼き尽くすいけにえと和解のいけにえとをささげたのです。主はダビデの祈りを聞き、疫病の流行はやみました。
