1Ahitofel i‑a zis lui Absalom:
– Dă‑mi voie, te rog, să aleg douăsprezece mii de oameni și să pornesc degrabă, la noapte, în urmărirea lui David. 2Îl voi ataca pe neașteptate, când încă va fi obosit și slăbit. Îl voi înspăimânta, și toți cei ce sunt cu el vor fugi. Îl voi ucide numai pe rege 3și voi aduce înapoi la tine tot poporul. Astfel, moartea omului pe care‑l cauți va însemna întoarcerea tuturor; tot poporul va fi în pace.
4Acest sfat a părut bun atât lui Absalom, cât și tuturor bătrânilor lui Israel.
5Absalom însă a zis:
– Chemați‑l, vă rog, și pe architul Hușai, ca să auzim și ce va zice el.
6Hușai a venit la Absalom, iar Absalom i‑a zis:
– Acesta este sfatul lui Ahitofel. Să facem cum a zis el? Dacă nu, sfătuiește‑ne tu.
7Hușai i‑a răspuns lui Absalom:
– De data aceasta, sfatul dat de Ahitofel nu este bun. 8Tu știi că tatăl tău și oamenii lui sunt viteji, iar acum sunt înfuriați ca o ursoaică pe câmp, căreia i‑au fost răpiți puii. Pe lângă aceasta, tatăl tău, fiind un războinic, nu va rămâne peste noapte cu poporul, 9ci iată că acum el se va fi ascuns deja în vreo peșteră sau în vreun alt loc. Dacă unii dintre ei vor fi învinși de la început, atunci oricine va auzi va spune: „Poporul care este de partea lui Absalom a suferit o înfrângere.“ 10Astfel, chiar și celui mai viteaz, care are o inimă de leu, i se va topi inima de teamă, căci tot Israelul știe că tatăl tău este un viteaz și că are alături de el niște oameni curajoși.
11Prin urmare, iată sfatul meu: adună tot Israelul la tine, de la Dan și până la Beer-Șeba11 Vezi nota de la 3:10. – o mulțime cât nisipul de pe malul mării – și condu‑i tu însuți în luptă. 12Apoi îl vom ataca acolo unde îl vom găsi, ne vom năpusti asupra lui așa cum cade roua pe pământ și nu va fi lăsat în viață nici el, nici vreunul dintre oamenii lui. 13Dacă se va retrage în vreo cetate, atunci tot Israelul va aduce funii și vom trage acea cetate spre vale până nu va mai rămâne din ea nici măcar o pietricică.
14Absalom și toți bătrânii lui Israel au zis: „Sfatul architului Hușai este mai bun decât cel al lui Ahitofel.“ Însă Domnul poruncise să se împiedice sfatul cel bun al lui Ahitofel, ca să aducă nenorocirea asupra lui Absalom.
15Hușai le‑a zis preoților Țadok și Abiatar: „Ahitofel i‑a sfătuit în felul acesta pe Absalom și pe bătrânii lui Israel, iar eu i‑am sfătuit în felul acesta. 16Acum, trimiteți‑i imediat un mesaj lui David și înștiințați‑l, zicând: «Să nu rămâi peste noapte lângă vadurile pustiei, ci să traversezi repede, ca nu cumva regele și tot poporul care este cu el să fie uciși.»“
17Ionatan și Ahimaaț așteptau veștile la En‑Roghel, deoarece nu îndrăzneau să intre în cetate. O roabă venea și le aducea veștile, iar ei se duceau și îl înștiințau pe regele David. 18Totuși, un tânăr i‑a văzut și i‑a spus lui Absalom. Aflând aceasta, cei doi au plecat repede și au ajuns la casa unui anume om din Bahurim. Acesta avea în curte o fântână și cei doi au coborât în ea. 19Soția omului a luat o învelitoare pe care a întins‑o peste gura fântânii și a împrăștiat niște grâne19 Sau: fructe. pe ea, pentru ca nimeni să nu poată bănui ceva.
20Slujitorii lui Absalom au ajuns la casa femeii și au întrebat‑o:
– Unde sunt Ahimaaț și Ionatan?
– Au trecut pârâul20 Sensul termenului ebraic este nesigur.! le‑a răspuns femeia.
Ei au căutat după cei doi, dar, negăsindu‑i, s‑au întors la Ierusalim.
21După ce s‑au îndepărtat oamenii lui Absalom, cei doi au ieșit din fântână și s‑au dus să‑l înștiințeze pe regele David. Ei i‑au zis lui David: „Ridicați‑vă și traversați repede râul, căci iată sfatul pe care l‑a dat Ahitofel împotriva voastră.“ 22David și tot poporul care era cu el s‑au ridicat și au trecut Iordanul. Până în zorii zilei, nu a mai rămas niciunul care să nu fi trecut râul.
23Ahitofel, văzând că nu i‑a fost urmat sfatul, și‑a înșeuat măgarul și a plecat acasă, în cetatea sa. Și‑a pus casa în rânduială și apoi s‑a spânzurat. Astfel el a murit și a fost înmormântat în mormântul tatălui său.
David la Mahanayim
24David a ajuns la Mahanayim, în timp ce Absalom trecea Iordanul împreună cu toți bărbații lui Israel. 25Absalom l‑a numit pe Amasa drept conducător al oștirii, în locul lui Ioab. Amasa era fiul unui israelit pe nume Ieter, care fusese căsătorit cu Abigail, fiica lui Nahaș și sora Țeruiei, mama lui Ioab. 26Israel împreună cu Absalom și‑au așezat tabăra pe teritoriul Ghiladului.
27Când David a ajuns la Mahanayim, Șobi, fiul lui Nahaș, din Raba fiilor lui Amon, Machir, fiul lui Amiel, din Lo‑Debar și ghiladitul Barzilai, din Roghelim, 28au adus paturi, ligheane, vase din lut, grâu, orz, făină, grâne prăjite, fasole și linte, 29miere, lapte bătut, oi și brânză de vaci pentru ca David și cei ce erau cu el să mănânce. Ei își ziceau: „Poporul este flămând, ostenit și însetat în urma călătoriei prin pustie.“
1Ahitofel ka kyerɛɛ Absalom se, “Meyi asraafo mpem dumien, na mafi ha anadwo yi akɔtaa Dawid. 2Mɛto no wɔ bere a ɔbrɛ nti, nʼaba mu abu. Ɔne nʼakofo nyinaa bɛbɔ hu na wɔaguan. Ɔhene no nko ara na mɛbɔ no ahwe, 3na mede nnipa no asan abrɛ wo. Onipa a wohwehwɛ no no wu bɛma wɔn nyinaa asan aba; nnipa no mu biara ho rentɔ kyima.” 4Saa nhyehyɛe yi sɔɔ Absalom ne Israel mpanyimfo nyinaa ani.
Husai Tia Ahitofel Afotu Mu
5Nanso Absalom kae se, “Momfrɛ Husai a ofi Arki no mmra na yentie nea ɔwɔ ka.” 6Husai bae no, Absalom kaa nea Ahitofel aka no kyerɛɛ no. Afei obisaa no se, “Wʼadwene ne dɛn? Yɛmfa Ahitofel afotu no ana? Na sɛ ɛnte saa a, kyerɛ yɛn wʼadwene.”
7Husai buaa Absalom se, “Afotu a Ahitofel ama wo no nnye saa bere yi. 8Wunim wʼagya ne ne dɔm; wɔyɛ akofo akɛse, na wɔn ho yɛ hu sɛ sisi a wɔawia ne mma. Ɛno da nkyɛn a, wʼagya nim de wɔ akodi mu; ɔne nʼakofo no rentena anadwo yi. 9Sesɛɛ mpo, wakɔtɛw ɔbodan bi mu anaa baabi foforo. Na sɛ odi kan tow hyɛ mo so a, nea ɔbɛte biara no bɛka se, ‘Wɔakunkum asraafo a wodi Absalon akyi no.’ 10Na sɛ ɛba saa a, ɔsraani a ɔyɛ nnam a ne koma te sɛ gyata no koraa, ehu bɛma wabɔ hu. Na Israel nyinaa nim sɛ wʼagya yɛ ɔkofo, na wɔn a wɔka ne ho no nso koko yɛ duru.
11“Enti mitu wo fo sɛ, boa Israel nyinaa ano, efi Dan kosi Beer-Seba. Woyɛ saa a wubenya asraafo a wɔn dodow bɛyɛ sɛ mpoano nwea. Na migye di sɛ wʼankasa bedi asraafo no anim. 12Na sɛ yehu Dawid a, yɛbɛtow ahyɛ no so, sɛnea obosu gu asase so, a ɔno ne mmarima no mu baako mpo nka. 13Na sɛ Dawid aguan kɔ kuropɔn bi so a, wode Israel asraafo nyinaa bɛkɔ hɔ. Afei, yebetumi afa ntampehama de atwe kurow no afasu, akogu obon a ɛbɛn mu, kosi sɛ ɔbo biara a ɛwɔ mu no bɛyam.”
14Afei, Absalom ne Israel mpanyimfo nyinaa kae se, “Husai afotu no ye sen Ahitofel de no.” Efisɛ Awurade ahyehyɛ sɛ Ahitofel afotu pa a ɔde ama no bɛsɛe, sɛnea ɛbɛyɛ a, ɔhaw ne abɛbrɛsɛ bɛba Absalom so.
Husai Bɔ Dawid Kɔkɔ Sɛ Onguan
15Na Husai kɔkaa asɛm a Ahitofel aka ne ɔno ankasa adwenkyerɛ no kyerɛɛ asɔfo Sadok ne Abiatar. 16Ɔka kyerɛɛ wɔn se, “Ntɛm! Monkɔhwehwɛ Dawid, na monka nkyerɛ no se, ɔnntena Asubɔnten Yordan aworoe so hɔ anadwo yi. Ɛsɛ sɛ otwa kɔ sare no so akyi, anyɛ saa a, ɔne nʼakofo nyinaa bewuwu.”
17Yonatan ne Ahimaas tenaa En-Rogel, sɛnea ɛbɛyɛ a, wɔrenkɔ kurow no mu na wɔnnsan mpue. Na wɔayɛ nhyehyɛe bi sɛ abaawa bi de nkra a ɛsɛ sɛ wɔde kɔma ɔhene Dawid no bɛbrɛ wɔn. 18Nanso abarimaa bi huu wɔn sɛ wɔrefi En-Rogel akɔ Dawid nkyɛn nti, ɔkɔka kyerɛɛ Absalom. Na woguan kɔɔ Bahurim, maa ɔbarima bi de wɔn kosiee abura bi a ɛwɔ nʼadiwo mu. 19Ɔbarima no yere de ntama kataa abura no so, de atoko guu so te sɛnea ɔrehata no owia so, na obiara ansusuw sɛ nnipa hyɛ abura no mu.
20Bere a Absalom mmarima no duu hɔ no, wobisaa ɔbea no se, “Woahu Ahimaas ne Yonatan ana?”
Obuaa wɔn se, “Na wɔwɔ ha de, nanso wɔatwa asuwa no kɔ.” Absalom mmarima no hwehwɛɛ wɔn, nanso wɔanhu wɔn nti, wɔsan kɔɔ Yerusalem.
21Afei mmarima baanu no fii abura no mu, de mmirika kɔɔ ɔhene Dawid nkyɛn kɔbɔɔ no amanneɛ se, “Fi ha twa asu no ntɛm anadwo yi!” Wɔkaa Ahitofel afotu a ɛbɛma wɔakyere no akum no no kyerɛɛ no. 22Enti Dawid ne nnipa no nyinaa tutuu so, kotwaa Yordan. Eduu adekyee no, na obiara atwa Yordan kɔ nʼagya.
23Ahitofel huu sɛ nʼanim agu ase, efisɛ wɔamfa nʼafotu no, ɔhyehyɛɛ nʼafurum tenaa ne so, kɔɔ ne kurom. Ɔtotoo ne nneɛma yiye, na ɔkɔsɛn ne ho. Enti owu ma wosiee no wɔ nʼagya ɔda mu.
24Ankyɛ na Dawid duu Mahanaim. Saa bere no na Absalom aboaboa Israel asraafo no nyinaa ano a odi wɔn anim rekotwa Asubɔnten Yordan. 25Absalom yii Amasa de no tuaa asraafo no ano, sii Yoab a na anka ɔyɛ Dawid sahene no anan mu. Amasa yɛ ɔbarima bi a wɔfrɛ no Yitra, a ɔyɛ Israelni a ɔwaree Abigail a ɔyɛ Nahas babea, na ɔyɛ Seruia nuabea, a ɔyɛ Yoab na ba. 26Israelfo no ne Absalom tenaa Gilead asase so.
27Na Dawid duu Mahanaim no, Nahas a ofi Raba babarima Sobi Amonni no, kyiaa no fɛw so. Saa ara na Amiel a ofi Lo-debar babarima Makir17.27 Saa Makir yi ara na ogyee Mefiboset (Yonatan ba bubuafo) no ne no tenaa Lo-debar no. ne Gileadni Barsilai a ofi Rogelim nso gyee no fɛw so. 28Wɔbrɛɛ no kɛtɛ, nkuku ne nkaka, atoko, asikresiam, nkyewe, asɛ ne asedua, 29ɛwo ne nufusu ani srade ne anantwi nufusu a akyenkyen mua. Wɔde brɛɛ Dawid ne ne nkurɔfo a wɔka ne ho no. Na wɔkae se, “Mo nyinaa moabrɛbrɛ, na ɔkɔm ne osukɔm de mo efisɛ moanantew kwan tenten wɔ sare so.”
