Nouă Traducere În Limba Română

2 Samuel 1

Vestea morţii lui Saul şi a lui Ionatan

1După moartea lui Saul, David se întorsese de la înfrângerea amalekiţilor şi se afla în Ţiklag de două zile. A treia zi a venit un bărbat din tabăra lui Saul, cu hainele sfâşiate şi cu pământ pe cap. Când a ajuns înaintea lui David, a căzut cu faţa la pământ şi i s-a închinat.

– De unde vii? l-a întrebat David.

– Am scăpat din tabăra israelită, i-a răspuns el.

– Spune-mi ce s-a întâmplat! i-a cerut David.

– Oamenii au fugit de pe câmpul de luptă şi mulţi dintre ei au murit, a răspuns el. Saul şi fiul său Ionatan au murit şi ei.

– De unde ştii că Saul şi fiul său Ionatan au murit? l-a mai întrebat David pe tânărul care i-a adus veştile.

– S-a întâmplat să mă aflu pe muntele Ghilboa, a răspuns tânărul, unde l-am văzut pe Saul, sprijinit pe suliţa sa, iar carele şi călăreţii îl ajungeau din urmă. Când Saul s-a uitat în urmă şi m-a văzut, m-a chemat, iar eu i-am răspuns:

– Iată-mă!

– Cine eşti? m-a întrebat el.

– Sunt amalekit, i-am răspuns eu.

Atunci el mi-a zis:

– Apropie-te de mine şi ucide-mă pentru că sunt în agonia morţii, cu toate că sunt încă în viaţă.

10 Aşadar, m-am apropiat de el şi l-am ucis deoarece ştiam că, odată rănit, nu va mai trăi. I-am luat apoi coroana de pe cap şi brăţara de la braţ şi le-am adus aici, stăpânului meu.

11 Atunci David şi-a apucat hainele şi le-a sfâşiat, iar toţi bărbaţii care erau cu el au făcut acelaşi lucru. 12 Au bocit, au plâns şi au postit până seara pentru Saul, pentru fiul său Ionatan, pentru oştirea Domnului şi pentru Casa lui Israel, căci au murit de sabie. 13 Apoi David l-a întrebat pe tânărul care i-a adus veştile:

– De unde eşti?

– Sunt fiul unui străin, un amalekit, i-a răspuns el.

14 Atunci David i-a zis:

– Cum de nu ţi-a fost frică să-ţi ridici mâna şi să ucizi pe unsul Domnului?

15 Apoi David l-a chemat pe unul dintre oamenii lui şi i-a zis:

– Apropie-te şi doboară-l!

El l-a lovit şi acesta a murit. 16 David i-a zis:

– Sângele tău să cadă asupra capului tău, căci gura ta a mărturisit împotriva ta când ai zis: „L-am ucis pe unsul Domnului.“

Cântarea de jale a lui David

17 David a cântat această cântare de jale despre Saul şi despre fiul acestuia Ionatan 18 şi a poruncit ca cei din Iuda să înveţe această Cântare a Arcului (ea se află scrisă în Cartea lui Iaşar[a]):

19 Gloria ta, Israele, zace ucisă pe înălţimile tale.
    Cum au căzut vitejii!
20 Nu faceţi cunoscut acest lucru în Gat
    şi nu-l vestiţi pe străzile Aşchelonului,
ca nu cumva să se bucure fiicele filistenilor
    şi să tresalte de bucurie fiicele celor necircumcişi.
21 O, munţi ai Ghilboei!
Nici roua şi nici ploaia să nu mai cadă peste voi!
    Nici câmpii să nu mai aveţi care să dea roade pentru darurile de mâncare![b]
Căci acolo au fost pângărite scuturile vitejilor,
    scutul lui Saul care nu va mai fi uns cu untdelemn.
22 De la sângele celor ucişi,
    de la grăsimea vitejilor,
săgeata[c] lui Ionatan nu venea înapoi,
    iar sabia lui Saul nu se învârtea în gol.
23 Saul şi Ionatan,
    care în viaţă s-au iubit şi s-au plăcut,
        nici măcar în moarte n-au fost despărţiţi.
Erau mai iuţi decât vulturii
    şi mai puternici decât leii.
24 Voi, fiice ale lui Israel, plângeţi-l pe Saul!
    Pe cel care vă îmbrăca în stacojiu şi cu mult fast,
        pe cel care vă împodobea veşmintele cu ornamente de aur.
25 Cum au căzut vitejii în mijlocul luptei!
    Ionatan zace ucis pe înălţimile tale.
26 Sunt mâhnit din pricina ta, frate Ionatane!
    Mi-ai fost atât de drag!
Dragostea ta pentru mine a fost minunată,
    mai minunată chiar decât dragostea femeilor.
27 Cum au căzut vitejii
    şi cum au pierit armele!

Notas al pie

  1. 2 Samuel 1:18 Sau: Cartea celui Drept, o veche culegere de texte epice, astăzi pierdută
  2. 2 Samuel 1:21 Sensul versului în ebraică este nesigur; sau: peste voi / şi peste dealurile voastre înalte!
  3. 2 Samuel 1:22 Ebr.: arcul

New American Standard Bible

2 Samuel 1

David Learns of Saul’s Death

1Now it came about after the death of Saul, when David had returned from the slaughter of the Amalekites, that David remained two days in Ziklag. On the third day, behold, a man came out of the camp from Saul, with his clothes torn and [a]dust on his head. And it came about when he came to David that he fell to the ground and prostrated himself. Then David said to him, “From where do you come?” And he said to him, “I have escaped from the camp of Israel.” David said to him, “How did things go? Please tell me.” And he said, “The people have fled from the battle, and also many of the people have fallen and are dead; and Saul and Jonathan his son are dead also.” So David said to the young man who told him, “How do you know that Saul and his son Jonathan are dead?” The young man who told him said, “By chance I happened to be on Mount Gilboa, and behold, Saul was leaning on his spear. And behold, the chariots and the horsemen pursued him closely. When he looked behind him, he saw me and called to me. And I said, ‘Here I am.’ He said to me, ‘Who are you?’ And I [b]answered him, ‘I am an Amalekite.’ Then he said to me, ‘Please stand beside me and kill me, for agony has seized me because my [c]life still lingers in me.’ 10 So I stood beside him and killed him, because I knew that he could not live after he had fallen. And I took the crown which was on his head and the bracelet which was on his arm, and I have brought them here to my lord.”

11 Then David took hold of his clothes and tore them, and so also did all the men who were with him. 12 They mourned and wept and fasted until evening for Saul and his son Jonathan and for the people of the Lord and the house of Israel, because they had fallen by the sword. 13 David said to the young man who told him, “Where are you from?” And he [d]answered, “I am the son of an alien, an Amalekite.” 14 Then David said to him, “How is it you were not afraid to stretch out your hand to destroy the Lord’s anointed?” 15 And David called one of the young men and said, “Go, [e]cut him down.” So he struck him and he died. 16 David said to him, “Your blood is on your head, for your mouth has testified against you, saying, ‘I have killed the Lord’s anointed.’”

David’s Dirge for Saul and Jonathan

17 Then David chanted with this lament over Saul and Jonathan his son, 18 and he told them to teach the sons of Judah the song of the bow; behold, it is written in the book of Jashar.

19 [f]Your beauty, O Israel, is slain on your high places!
How have the mighty fallen!
20 “Tell it not in Gath,
Proclaim it not in the streets of Ashkelon,
Or the daughters of the Philistines will rejoice,
The daughters of the uncircumcised will exult.
21 “O mountains of Gilboa,
Let not dew or rain be on you, nor fields of offerings;
For there the shield of the mighty was defiled,
The shield of Saul, not anointed with oil.
22 “From the blood of the slain, from the fat of the mighty,
The bow of Jonathan did not turn back,
And the sword of Saul did not return empty.
23 “Saul and Jonathan, beloved and pleasant in their life,
And in their death they were not parted;
They were swifter than eagles,
They were stronger than lions.
24 “O daughters of Israel, weep over Saul,
Who clothed you luxuriously in scarlet,
Who put ornaments of gold on your apparel.
25 “How have the mighty fallen in the midst of the battle!
Jonathan is slain on your high places.
26 “I am distressed for you, my brother Jonathan;
You have been very pleasant to me.
Your love to me was more wonderful
Than the love of women.
27 “How have the mighty fallen,
And the weapons of war perished!”

Notas al pie

  1. 2 Samuel 1:2 Lit ground
  2. 2 Samuel 1:8 Lit said to
  3. 2 Samuel 1:9 Lit whole life is still in me
  4. 2 Samuel 1:13 Lit said
  5. 2 Samuel 1:15 Lit fall upon him
  6. 2 Samuel 1:19 Lit The