2 Regi 8 – NTLR & NVI

Nouă Traducere În Limba Română

2 Regi 8:1-29

Femeia șunamită este repusă în drepturi

1Elisei îi zisese femeii pe al cărei fiu îl înviase: „Ridică‑te și pleacă împreună cu familia ta și locuiește pe unde vei putea, pentru că Domnul a hotărât să vină o foamete de șapte ani peste țară, și ea a și început.“ 2Femeia a făcut îndată așa cum îi spusese omul lui Dumnezeu. A plecat împreună cu familia ei și a locuit în țara filistenilor timp de șapte ani.

3La sfârșitul celor șapte ani, femeia s‑a întors din țara filistenilor și a venit să‑i facă regelui o rugăminte pentru casa și pământul ei. 4Regele tocmai vorbea cu Ghehazi, slujitorul omului lui Dumnezeu, și‑i zicea: „Istorisește‑mi, te rog, toate isprăvile făcute de Elisei!“ 5Chiar în momentul în care Ghehazi îi istorisea regelui cum a înviat Elisei un mort, iată că a intrat femeia pe al cărei fiu îl înviase Elisei, ca să facă o rugăminte regelui pentru casa și pământul ei. Și Ghehazi a zis: „O, rege, stăpânul meu, aceasta este femeia despre care vorbeam și acesta este fiul ei, care a fost înviat de Elisei!“ 6Regele a întrebat‑o pe femeie și ea i‑a istorisit totul. Apoi regele i‑a dat un demnitar, zicându‑i: „Să i se înapoieze tot ce a fost al ei, împreună cu tot venitul pământului ei, din ziua în care a părăsit țara și până acum!“

Hazael ajunge rege al Aramului

7Elisei a venit în Damasc. Ben‑Hadad, regele Aramului, era bolnav. Și l‑au înștiințat, zicând: „A venit omul lui Dumnezeu aici!“ 8Regele i‑a zis lui Hazael: „Ia cu tine un dar, du‑te, întâlnește‑te cu omul lui Dumnezeu și întreabă‑L pe Domnul prin el, zicând: «Mă voi vindeca de boala aceasta?»“ 9Hazael s‑a dus să‑l întâlnească și a luat în mâna lui un dar și tot felul de bunuri ale Damascului, încărcate pe patruzeci de cămile.

Când a ajuns la Elisei, s‑a înfățișat înaintea lui și a zis:

– Fiul tău, Ben‑Hadad, regele Aramului, m‑a trimis la tine să întreb: „Mă voi vindeca de boala aceasta?“

10Elisei i‑a răspuns:

– Du‑te și spune‑i: „Sigur te vei vindeca“, deși Domnul mi‑a arătat că sigur va muri.

11Apoi și‑a ațintit privirea spre Hazael și a rămas așa până când acesta și‑a pierdut răbdarea. Și omul lui Dumnezeu a plâns.

12Hazael a întrebat:

– De ce plângi, stăpânul meu?

El a răspuns:

– Pentru că știu răul pe care îl vei face fiilor lui Israel. Vei da foc cetăților lor întărite, îi vei ucide cu sabia pe tinerii lor, îi vei tăia în bucăți pe copiii lor și le vei spinteca pe femeile lor însărcinate.

13Hazael a zis:

– Dar ce este robul tău, câinele acesta, ca să facă lucrul acesta mare?

Elisei a răspuns:

– Domnul mi‑a arătat că vei fi regele Aramului.

14Apoi Hazael a plecat de la Elisei și s‑a întors la stăpânul său.

Acesta l‑a întrebat:

– Ce ți‑a spus Elisei?

El a răspuns:

– Mi‑a spus că sigur te vei vindeca.

15Dar a doua zi Hazael a luat o pânză netedă și, după ce a înmuiat‑o în apă, a întins‑o pe fața regelui, care a murit. Și în locul lui a domnit Hazael.

Domnia lui Iehoram peste Iuda

(2 Regi 21:5-10, 20)

16În al cincilea an al lui Ioram, fiul lui Ahab, regele lui Israel, în timp ce Iehoșafat era rege al lui Iuda, a început să domnească Iehoram, fiul lui Iehoșafat, regele lui Iuda. 17El era în vârstă de treizeci și doi de ani când a devenit rege și a domnit la Ierusalim timp de opt ani. 18El a umblat pe calea regilor lui Israel, făcând ce este rău în ochii Domnului, așa cum a făcut familia lui Ahab, căci soția lui a fost o fiică a lui Ahab. 19Totuși, Domnul nu a dorit să distrugă Iuda, de dragul lui David, robul Său, fiindcă îi promisese că‑i va da, pentru totdeauna, o lumină lui și urmașilor lui.

20În zilele lui Iehoram, Edom s‑a răsculat împotriva stăpânirii lui Iuda și și‑a pus propriul său rege. 21Atunci Iehoram21, 23-24 Ebr.: Ioram, o variantă a lui Iehoram. a trecut în Țair împreună cu toate carele lui. El s‑a sculat noaptea și l‑a învins pe Edom, care îl înconjurase, pe el și pe conducătorii carelor. Însă poporul a fugit la corturile sale. 22Edom s‑a răsculat mereu împotriva stăpânirii lui Iuda, până în ziua aceasta. Tot în acea perioadă s‑a răsculat și Libna.

23Celelalte fapte ale lui Iehoram și tot ce a făcut el, nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor regilor lui Iuda“? 24Iehoram a adormit alături de părinții săi și a fost înmormântat alături de părinții săi, în Cetatea lui David. În locul său a început să domnească Ahazia, fiul său.

Domnia lui Ahazia peste Iuda

(2 Cron. 22:1-6)

25În al doisprezecelea an al lui Ioram, fiul lui Ahab, regele lui Israel, a început să domnească Ahazia, fiul lui Iehoram, regele lui Iuda. 26Ahazia era în vârstă de douăzeci și doi de ani când a devenit rege și a domnit la Ierusalim timp de un an. Numele mamei sale era Atalia, o nepoată a lui Omri, regele lui Israel. 27Și el a umblat pe calea familiei lui Ahab, făcând ce este rău în ochii Domnului, întocmai ca și familia lui Ahab, căci era căsătorit cu cineva din familia lui Ahab.

28El a mers la război cu Ioram, fiul lui Ahab, împotriva lui Hazael, regele Aramului, în Ramotul Ghiladului. Acolo însă arameii l‑au rănit pe Ioram. 29Regele Ioram s‑a întors la Izreel, ca să se vindece de rănile pe care i le făcuseră arameii la Rama, în timpul luptei cu Hazael, regele Aramului. Atunci Ahazia, fiul lui Iehoram, regele lui Iuda, a coborât în Izreel ca să‑l vadă pe Ioram, fiul lui Ahab, fiindcă acesta era rănit.

Nueva Versión Internacional

2 Reyes 8:1-29

La sunamita recupera su terreno

1Ahora bien, Eliseo había dicho a la mujer a cuyo hijo él había revivido: «Anda, vete con tu familia a vivir donde puedas, porque el Señor ha ordenado que haya una gran hambre en el país y que esta dure siete años». 2La mujer se dispuso a seguir las instrucciones del hombre de Dios y se fue con su familia al país de los filisteos, donde se quedó siete años.

3Al cabo de los siete años, cuando regresó del país de los filisteos, la mujer fue a rogarle al rey que le devolviera su casa y sus tierras. 4En esos momentos el rey estaba hablando con Guiezi, el criado del hombre de Dios, y le había dicho: «Cuéntame todas las maravillas que ha hecho Eliseo». 5Y precisamente cuando Guiezi le contaba al rey que Eliseo había revivido al niño muerto, la madre llegó para rogarle al rey que le devolviera su casa y sus tierras. Así que Guiezi dijo:

—Mi señor y rey, esta es la mujer, y este es el hijo que Eliseo revivió.

6El rey le hizo preguntas a la mujer y ella se lo contó todo. Entonces el rey ordenó a un funcionario8:6 funcionario. Alt. eunuco. que se encargara de ella y le dijo:

—Devuélvele todo lo que le pertenecía, incluso todas las ganancias que hayan producido sus tierras, desde el día en que salió del país hasta hoy.

Jazael, rey de Aram

7Luego Eliseo se fue a Damasco. Ben Adad, rey de Aram, estaba enfermo y, cuando le avisaron que el hombre de Dios había llegado, 8ordenó a Jazael: «Llévale un regalo al hombre de Dios. Cuando lo veas, consulta al Señor por medio de él para saber si me voy a recuperar de esta enfermedad».

9Jazael fue a ver a Eliseo y como regalo le llevó de las mejores mercancías de Damasco, cargadas en cuarenta camellos. Cuando llegó, se presentó ante él y dijo:

—Ben Adad, rey de Aram, su servidor,8:9 servidor. Lit. hijo. me ha enviado para preguntarle si él se va a recuperar de su enfermedad.

10Eliseo respondió:

—Ve y dile que sobrevivirá a esa enfermedad, aunque el Señor me ha revelado que de todos modos va a morir.

11Luego Eliseo se quedó mirándolo fijamente, hasta que Jazael se sintió incómodo.8:11 se quedó … se sintió incómodo. Alt. se quedó inmovilizado por largo rato. Entonces el hombre de Dios se echó a llorar.

12—¿Por qué llora mi señor? —preguntó Jazael.

—Porque yo sé bien que vas a causarles mucho daño a los israelitas —respondió—. Vas a incendiar sus fortalezas, y a matar a sus jóvenes a filo de espada; despedazarás a los niños y les abrirás el vientre a las mujeres embarazadas.

13Jazael exclamó:

—¡Qué es este servidor de usted sino un pobre perro! ¿Cómo es posible que haga tal cosa?

Entonces Eliseo declaró:

—El Señor me ha revelado que vas a ser rey de Aram.

14Jazael se despidió de Eliseo y regresó para presentarse ante su rey. Cuando Ben Adad preguntó qué había dicho Eliseo, Jazael respondió:

—Me dijo que usted sobrevivirá a su enfermedad.

15Pero al día siguiente tomó una colcha y, empapándola en agua, tapó la cara al rey hasta asfixiarlo. Así fue como Jazael usurpó el trono.

Jorán, rey de Judá

8:16-242Cr 21:5-10,20

16En el quinto año del reinado de Jorán, hijo de Acab, rey de Israel y contemporáneo de Josafat, rey de Judá, Jorán, hijo de Josafat, comenzó a reinar en Judá. 17Tenía treinta y dos años cuando comenzó a reinar; reinó en Jerusalén ocho años. 18Jorán hizo lo malo ante los ojos del Señor, pues siguió el mal ejemplo de los reyes de Israel, como lo había hecho la familia de Acab, y llegó incluso a casarse con la hija de Acab. 19Pero el Señor no quiso destruir a Judá por consideración a su siervo David, pues le había prometido mantener encendida para siempre una lámpara para él y sus descendientes.

20En tiempos de Jorán, los edomitas se sublevaron contra Judá y se nombraron su propio rey. 21Por lo tanto, Jorán marchó sobre Zaír con todos sus carros de combate. Los edomitas cercaron a Jorán y a los comandantes de los carros, pero él los atacó durante la noche y logró abrirse paso; su ejército, sin embargo, huyó a sus casas.8:21 Los edomitas … casas. Texto de difícil traducción. 22Desde entonces Edom ha estado en rebelión contra Judá, al igual que la ciudad de Libná, que en ese mismo tiempo se sublevó.

23Los demás acontecimientos del reinado de Jorán, y todo lo que hizo, están escritos en el libro de las crónicas de los reyes de Judá. 24Cuando murió, fue sepultado con sus antepasados en la Ciudad de David. Y su hijo Ocozías lo sucedió en el trono.

Ocozías, rey de Judá

8:25-292Cr 22:1-6

25En el año duodécimo de Jorán, hijo de Acab, rey de Israel, Ocozías, hijo de Jorán, comenzó a reinar en Judá. 26Tenía veintidós años cuando comenzó a reinar y reinó en Jerusalén un año. Su madre era Atalía, nieta8:26 nieta. Lit. hija. de Omrí, rey de Israel. 27Ocozías hizo lo malo ante los ojos del Señor, pues siguió el mal ejemplo de la familia de Acab, con la que estaba emparentado.

28Ocozías, junto con Jorán, hijo de Acab, marchó hacia Ramot de Galaad para hacerle guerra a Jazael, rey de Aram, pero en la batalla los arameos hirieron a Jorán. 29Por eso el rey Jorán tuvo que regresar a Jezrel: para reponerse de las heridas que había recibido de los arameos en Ramot,8:29 Ramot. Lit. Ramá (variante de Ramot). cuando luchó contra Jazael, rey de Aram.

Como Jorán, hijo de Acab, convalecía en Jezrel, Ocozías, hijo de Jorán, rey de Judá, fue a visitarlo.