2 Regi 23 – NTLR & KSS

Nouă Traducere În Limba Română

2 Regi 23:1-37

Reforma religioasă din timpul lui Iosia

(2 Cron. 34:3-7, 29-33)

1Atunci regele a trimis și i‑a strâns la el pe toți bătrânii1 Vezi nota de la 6:32. lui Iuda și ai Ierusalimului. 2Regele s‑a suit la Casa Domnului împreună cu toți bărbații lui Iuda, cu toți locuitorii Ierusalimului, cu preoții și cu profeții, cu întreg poporul, de la cel mai mic până la cel mai mare, și a citit în auzul lor toate cuvintele Cărții Legământului, care a fost găsită în Casa Domnului. 3Regele a stat în picioare lângă stâlpul său și a încheiat un legământ înaintea Domnului, hotărându‑se să‑L urmeze pe Domnul și să păzească poruncile, mărturiile și hotărârile Lui din toată inima și din tot sufletul lui, împlinind astfel cuvintele acestui legământ, scrise în Cartea aceasta. Și tot poporul a intrat în legământ.

4Regele a poruncit marelui preot Hilchia, preoților de rangul al doilea și paznicilor porții să scoată din Templul Domnului toate obiectele care fuseseră făcute pentru Baal, pentru Așera și pentru toată oștirea cerurilor. Și el le‑a ars în afara Ierusalimului, în valea Chidron, iar cenușa le‑a dus‑o la Betel. 5A îndepărtat preoții păgâni care au fost puși de regii lui Iuda să ardă tămâie pe înălțimi, în cetățile lui Iuda și împrejurul Ierusalimului. De asemenea, a izgonit pe cei ce ardeau tămâie lui Baal, soarelui, lunii, stelelor și întregii oștiri a cerurilor. 6A scos stâlpul Așerei6, 15 Vezi nota de la 13:6. din Casa Domnului și l‑a dus la uedul6 Vezi nota de la 10:33. Chidron, în afara Ierusalimului. L‑a ars lângă uedul Chidron, prefăcându‑l în cenușă și i‑a împrăștiat cenușa pe mormintele fiilor poporului. 7A dărâmat locuințele bărbaților care se prostituau7 Bărbați care practicau prostituția în temple., care erau în Casa Domnului și unde femeile împleteau corturi pentru Așera.

8Iosia i‑a izgonit pe toți preoții din cetățile lui Iuda și a distrus înălțimile unde preoții ardeau tămâie, de la Gheva până la Beer-Șeba. A dărâmat înălțimile8 Sau: altarele. de la porțile care erau la intrarea porții lui Iosua, conducătorul cetății, în partea stângă a porții cetății. 9Deși preoții înălțimilor nu se suiau la altarul Domnului din Ierusalim, ei totuși mâncau azime în mijlocul fraților lor.

10Regele a pângărit, de asemenea, Tofetul, care este în valea Ben‑Hinom, pentru ca nimeni să nu‑și mai treacă fiul sau fiica prin foc10 Sau: să nu‑și mai sacrifice fiul sau fiica în foc. pentru Moleh. 11El a îndepărtat de la intrarea Casei Domnului caii pe care regii lui Iuda îi închinaseră soarelui. Ei erau lângă odaia din curte a unui demnitar pe nume Natan-Melek. Apoi Iosia a ars carele închinate soarelui.

12Regele a dărâmat altarele pe care le făcuseră regii lui Iuda pe acoperișul odăii de sus a lui Ahaz, precum și altarele pe care le făcuse Manase în cele două curți ale Casei Domnului. Le‑a luat de acolo și le‑a aruncat molozul în uedul Chidron. 13Regele a pângărit înălțimile care erau la est13 Lit.: în fața; în vremea aceea, în Orient punctele cardinale erau determinate de poziția cu fața spre răsărit, nu spre nord. de Ierusalim, în partea de sud13 Lit.: în partea dreaptă; vezi nota precedentă. a Muntelui Depravării13 Cel mai probabil identificat cu Muntele Măslinilor. În ebraică avem un joc de cuvinte între mașhit (distrugere, depravare) și mașha (ungere)., pe care le construise Solomon, regele lui Israel, pentru Aștoret13 Gr.: Astarte, zeița feniciană a fertilității, despre care se credea că este soția lui Baal., spurcăciunea sidonienilor, pentru Chemoș, spurcăciunea Moabului, și pentru Milkom13 Un alt nume pentru Moleh., urâciunea fiilor lui Amon. 14A zdrobit stâlpii sacri, a dărâmat așerele14 Vezi nota de la 17:10. și a umplut locurile lor cu oase de oameni.

15El a dărâmat chiar și altarul care era la Betel, precum și înălțimea pe care o făcuse Ieroboam, fiul lui Nebat, cel care l‑a făcut pe Israel să păcătuiască – a dărâmat deci atât altarul, cât și înălțimea. El a dat foc atât înălțimii, prefăcând‑o în cenușă, cât și stâlpului Așerei. 16Când Iosia s‑a întors și a văzut mormintele care erau acolo, pe deal, a trimis să ia oasele din morminte. Apoi a ars oasele pe altar și l‑a pângărit, după Cuvântul Domnului rostit prin omul lui Dumnezeu care vestise aceste lucruri.

17Regele a întrebat:

– Al cui este mormântul acesta din piatră, pe care îl văd?

Oamenii cetății i‑au răspuns:

– Acesta este mormântul omului lui Dumnezeu, care a venit din Iuda și a profețit împotriva altarului din Betel aceste lucruri pe care le‑ai făcut.

18El a zis:

– Lăsați‑l! Nimeni să nu‑i miște oasele!

Ei au lăsat oasele lui împreună cu ale profetului care venise din Samaria.

19De asemenea, Iosia a mai îndepărtat toate templele care erau pe înălțimile din cetățile Samariei, pe care le zidiseră regii lui Israel ca să‑L mânie pe Domnul. A făcut cu ele întocmai cum făcuse la Betel. 20Iosia i‑a înjunghiat pe altare pe toți preoții înălțimilor care erau acolo și a ars pe ele oase de oameni. Apoi s‑a întors la Ierusalim.

(2 Cron. 35:1, 18-19)

21Regele a poruncit întregului popor, zicând: „Sărbătoriți Paștele Domnului, Dumnezeul vostru, așa cum este scris în această Carte a Legământului!“ 22Paște ca acesta nu se mai sărbătorise din perioada judecătorilor care judecau pe Israel și nici chiar în toate zilele regilor lui Israel și ale regilor lui Iuda. 23Abia în al optsprezecelea an al regelui Iosia, acest Paște a fost sărbătorit în cinstea Domnului la Ierusalim.

24Iosia a mai îndepărtat pe cei care întreabă duhurile morților și pe cei care cheamă spiritele24 Vezi nota de la Lev. 19:31 și expresia completă în Deut. 18:11., terafimii24 Idoli ai casei, așa cum erau penații în mitologia etruscă și romană., idolii și toate celelalte spurcăciuni care se puteau vedea pe teritoriul lui Iuda și la Ierusalim, împlinind astfel cuvintele Legii scrise în Cartea pe care o găsise preotul Hilchia în Casa Domnului. 25Înainte de Iosia n‑a fost niciun rege ca el, care să se întoarcă la Domnul din toată inima, din tot sufletul și cu toată puterea lui, așa cum zice toată Legea lui Moise. Și nici după aceea nu s‑a mai ridicat nimeni ca el.

26Totuși, Domnul nu S‑a întors din înverșunarea mâniei Lui celei mari, mânie care era aprinsă împotriva lui Iuda din cauza tuturor faptelor prin care Îl mâniase Manase. 27Și Domnul a zis: „Îl voi îndepărta și pe Iuda din prezența Mea, așa cum l‑am îndepărtat pe Israel, și voi respinge Ierusalimul, cetatea aceasta pe care am ales‑o, și Casa despre care ziceam că acolo va fi Numele Meu27 Vezi 1 Regi 8:29..“

28Celelalte fapte ale lui Iosia și tot ce a făcut el, nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor regilor lui Iuda“?

Împrejurările morții lui Iosia

(2 Cron. 35:20–36:1)

29În zilele sale, faraonul Neco29 Neco sau Nekau II (610–595 î.Cr.), al doilea faraon al Dinastiei XXVI., regele Egiptului, s‑a suit la râul Eufrat, la împăratul Asiriei29 Sau: împotriva împăratului Asiriei. Este posibil ca scopul lui Neco să fi fost acela de a se uni cu trupele asiriene împotriva trupelor babiloniene și mede, însă informațiile istorice extrabiblice permit ipoteza ca Neco, profitând de slăbirea puterii asiriene, să fi înaintat împotriva Asiriei, cu scopul de a‑și consolida puterea în Canaan, Siria, până la Eufrat.. Regele Iosia i‑a ieșit împotrivă. Neco l‑a înfruntat la Meghido și l‑a omorât. 30Slujitorii lui l‑au transportat mort din Meghido, l‑au adus la Ierusalim și l‑au înmormântat în mormântul său. Apoi poporul țării l‑a luat pe Iehoahaz, fiul lui Iosia, l‑a uns și l‑a pus să domnească în locul tatălui său.

Domnia lui Iehoahaz peste Iuda

(2 Cron. 36:2-4)

31Iehoahaz era în vârstă de douăzeci și trei de ani când a devenit rege și a domnit la Ierusalim timp de trei luni. Mama sa se numea Hamutal și era fiica lui Ieremia din Libna. 32El a făcut ce este rău în ochii Domnului, tot așa cum făcuseră și părinții săi. 33Faraonul Neco l‑a pus în lanțuri la Ribla, în țara Hamat, ca să nu mai domnească în Ierusalim. Apoi a cerut țării un tribut de o sută de talanți33 Aproximativ 3 t. de argint și un talant33 Aproximativ 30 kg. de aur. 34Faraonul Neco l‑a făcut rege pe Eliachim, fiul lui Iosia, în locul tatălui său și i‑a schimbat numele în Iehoiachim. Iar pe Iehoahaz l‑a luat și l‑a dus în Egipt, unde a și murit. 35Iehoiachim i‑a dat faraonului aurul și argintul, însă el a împovărat țara pentru a putea da argintul cerut de faraon. A hotărât fiecărui om o anumită parte, dând astfel faraonului Neco argintul și aurul luat de la poporul țării.

Domnia lui Iehoiachim peste Iuda

(2 Cron. 36:5-8)

36Iehoiachim era în vârstă de douăzeci și cinci de ani când a devenit rege și a domnit la Ierusalim timp de unsprezece ani. Mama sa se numea Zebuda și era fiica lui Pedaia din Ruma. 37El a făcut ce este rău în ochii Domnului, tot așa cum făcuseră și părinții săi.

Kurdi Sorani Standard

دووەم پاشایان 23:1-37

پەیمان نوێکردنەوەی یۆشیا

1ئینجا پاشا ناردی و هەموو پیرانی یەهودا و ئۆرشەلیمی کۆکردەوە. 2لەگەڵ هەموو گەلی یەهودا و دانیشتووانی ئۆرشەلیم، کاهین و پێغەمبەرەکان و هەموو گەل لە گەورەوە هەتا بچووک چوونە پەرستگای یەزدان. لەبەردەمیان تەواوی وشەکانی پەڕتووکی پەیمانی خوێندەوە، ئەوەی لە پەرستگای یەزدان دۆزرایەوە. 3پاشا لەلای کۆڵەکەکە ڕاوەستا و لەبەردەم یەزدان پەیمانی دا23‏:3 ئەم پەیمان بەستنە وەک نوێکردنەوەی پەیمانە کۆنەکەیە کە یەزدان لەگەڵ موسا و گەلەکەی بەستبووی، بڕوانە دەرچوون 24‏:3‏-8.‏ کە دوای یەزدان بکەوێت و بە هەموو دڵ و گیانییەوە فەرمان و یاسا و فەرزەکانی بەجێبهێنێت، بۆ ئەوەی وشەکانی ئەم پەیمانەی لەم پەڕتووکەدا نووسراوە پەیڕەو بکرێت، هەموو گەلیش پابەندی پەیمانەکە بوون.

4ئینجا پاشا فەرمانی دا بە حیلقیای سەرۆک کاهین و کاهینەکانی کۆمەڵی دووەم و دەرگاوانەکان کە هەموو ئەو قاپوقاچاغانەی بۆ بەعل و ئەشێرا و هەموو هێزەکانی ئاسمان دروستکراون، لە پەرستگای یەزدان ببەنە دەرەوە و لە دەرەوەی ئۆرشەلیم لە کێڵگەکانی دۆڵی قدرۆن بیانسووتێنن و خۆڵەمێشەکەشی ببەنە بێت‌ئێل. 5کاهینە بتپەرستەکانیشی نەهێشت کە پاشاکانی یەهودا دایاننابوون تاکو لە نزرگەکانی سەر بەرزایی و لە شارۆچکەکانی یەهودا و دەوروبەری ئۆرشەلیم بخوور بسووتێنن، ئەوانەی بۆ بەعل و خۆر و مانگ و کەلووەکان و هەموو ئەستێرەکانی ئاسمان بخووریان دەسووتاند. 6ئەو ستوونە ئەشێرایەشی لە پەرستگای یەزدانەوە بردە دۆڵی قدرۆن لە دەرەوەی ئۆرشەلیم و لەوێ سووتاندی، کوتای هەتا بووە خۆڵ، خۆڵەکەشی بەسەر گۆڕی مردووانی خەڵکەکە بە با کرد. 7ماڵی پیاوە لەشفرۆشەکانیشی ڕووخاند کە لەناو پەرستگای یەزدان بوون، ئەوەی کە ژنان لەوێ پەردەیان بۆ بتە ئەشێراکە دەچنی.

8یۆشیا هەموو کاهینەکانی لە شارۆچکەکانی یەهوداوە هێنا و ئەو نزرگانەی سەر بەرزایی گڵاوکرد کە کاهینەکان لەوێ بخووریان دەسووتاند، لە گەڤەعەوە هەتا بیری شابەع. نزرگەکانی دەروازەکانیشی ڕووخاند، ئەوەی لە بەردەم دەروازەی یەشوعی فەرمانڕەوای شارەکە بوو کە دەکەوتە لای چەپی دەروازەی شارەکە. 9هەرچەندە کاهینی نزرگەکانی سەر بەرزایی بۆیان نەبوو بچنە قوربانگای یەزدان لە ئۆرشەلیم، بەڵام لەگەڵ براکانیان نانی فەتیرەیان خوارد.

10ئینجا تۆفەتی دۆڵی بەن‌هینۆمی گڵاوکرد بۆ ئەوەی کەس کوڕەکەی یان کچەکەی بۆ مۆلەخ23‏:10 خوداوەندێکی کەنعانییە بتپەرستەکان بووە، بۆ پەرستنی هەستاون بە تێپەڕاندنی منداڵەکانیان بەناو ئاگردا. بڕوانە دووەم پوختەی مێژوو 28‏:3.‏ وەک قوربانی نەسووتێنێت. 11ئەو پەیکەری ئەسپانەش کە پاشاکانی پێشووی یەهودا بۆ خۆر تەرخانیان کردبوو، لە دەروازەی پەرستگای یەزدان ڕایماڵین. لە حەوشەکەی نزیک ژوورەکەی ناتان‌مەلەخی کاربەدەست بوون. پاشان یۆشیا گالیسکە تەرخانکراوەکانیشی بە ئاگر سووتاند، کە بۆ پەرستنی خۆر بەکاردەهێنران.

12ئەو قوربانگایانەشی تێکدا کە پاشاکانی یەهودا لە سەربانی ژووری سەرەوەی ئاحاز دروستیان کردبوو، هەروەها ئەو قوربانگایانەی کە مەنەشە لە هەردوو حەوشەکەی پەرستگای یەزدان بنیادی نابوون. پاشا لەوێش دووری خستنەوە، وردوخاشی کردن و دار و بەردەکەیان لە دۆڵی قدرۆن بە با کرد. 13ئەو نزرگانەی سەر بەرزاییش کە لە ڕۆژهەڵاتی ئۆرشەلیمن لەلای باشووری گردی گەندەڵین، ئەوانەی کە سلێمانی پاشای ئیسرائیل بنیادی نان بۆ عەشتۆرەتی خواژنە قێزەونی سەیدائییەکان و کەمۆشی خوداوەندی قێزەونی مۆئابییەکان و مۆلەخی خوداوەندی قێزەونی عەمۆنییەکان، پاشا هەموویانی گڵاوکرد. 14یۆشیا بەردە تەرخانکراوەکانی شکاند و ستوونە ئەشێراکانی بڕییەوە، شوێنەکانی بە ئێسکی خەڵک پڕکردەوە.

15هەروەها ئەو قوربانگایەی لە بێت‌ئێلە، ئەو نزرگەیەی سەر بەرزایی کە یارۆڤعامی کوڕی نەڤات دروستی کرد، ئەوەی بەهۆیەوە ئیسرائیلی تووشی گوناه کرد، یۆشیا ئەو قوربانگایە و ئەو نزرگەیەی سەر بەرزاییشی ڕووخاند، نزرگەکەی سووتاند و کوتای هەتا بووە خۆڵ، ستوونە ئەشێراکەشی سووتاند. 16ئینجا یۆشیا ئاوڕی دایەوە و ئەو گۆڕانەی بینی کە لەوێ لە چیاکە بوون، ناردی و ئێسکەکانی لە گۆڕەکانەوە برد و لەسەر قوربانگاکە سووتاندنی و گڵاوی کرد، بەپێی ئەو فەرمایشتەی یەزدان کە پیاوەکەی خودا بانگەوازی پێی کرد، ئەوەی بانگەوازی بەم فەرمایشتە کرد.

17ئینجا پاشا پرسیاری کرد: «ئەو کێلی گۆڕە چییە لەوێ دەیبینم؟»

پیاوانی شارەکەش گوتیان: «ئەوە گۆڕی ئەو پیاوەی خودایە کە لە یەهوداوە هات و هەموو ئەو شتانەی ڕاگەیاند کە تۆ لە دژی قوربانگاکەی بێت‌ئێل کردت.»

18پاشا گوتی: «لێیگەڕێن، کەس ئێسکەکانی نەجوڵێنێت.» جا وازیان لە ئێسکەکانی ئەو هێنا لەگەڵ ئێسکەکانی ئەو پێغەمبەرەی کە لە سامیرەوە هاتبوو.

19هەروەها یۆشیا هەموو نزرگەکانی سەر بەرزایی کە شارۆچکەکانی سامیرە بوون، ئەوانەی پاشاکانی ئیسرائیل بۆ پەستکردنی یەزدان دروستیان کردبوو، تێکی دان و هەموو ئەوەی پێکردن کە لە بێت‌ئێل کردبووی. 20هەموو کاهینەکانی نزرگەکانی سەر بەرزاییش کە لەوێ بوون لەسەر قوربانگاکان سەری بڕین، ئێسکی مرۆڤی لەسەر قوربانگاکان سووتاند و پاشان گەڕایەوە ئۆرشەلیم.

21پاشا فەرمانی بە هەموو گەل دا و گوتی: «جەژنی پەسخە بۆ یەزدانی پەروەردگارتان بکەن، وەک ئەوەی لەم پەڕتووکی پەیمانەدا نووسراوە.» 22جەژنی پەسخەی ئاوا نەکراوە، نە لە سەردەمی ڕابەران کە دادوەریێتی ئیسرائیلیان کردووە و نە لە هەموو سەردەمەکانی پاشاکانی ئیسرائیل و پاشاکانی یەهودا. 23بەڵام لە ساڵی هەژدەیەمینی یۆشیای پاشا ئەم جەژنەی پەسخە لە ئۆرشەلیم بۆ یەزدان گێڕدرا.

24هەروەها یۆشیا هەموو نێوانگر و ڕۆح ئامادەکار و پەیکەر و بت و هەموو پەیکەرە قێزەونەکان کە لە خاکی یەهودا و لە ئۆرشەلیم دەبینران لەناوی بردن، بۆ ئەوەی دەقی ئەو فێرکردنانە پەیڕەو بکات کە لەناو ئەو پەڕتووکە نووسراون کە حیلقیای کاهین لە پەرستگای یەزدان دۆزییەوە. 25هیچ پاشایەک لەپێش خۆی وەکو یۆشیا نەبوو، کە بە هەموو دڵ و گیان و هێزییەوە بگەڕێتەوە لای یەزدان، بەپێی هەموو تەوراتی موسا، لەپاش ئەویش کەسی وەک خۆی نەبوو.

26بەڵام گڕی تووڕەییە مەزنەکەی یەزدان دانەمرکایەوە، چونکە تووڕەییەکەی بەسەر یەهوداوە گڕی گرتبوو بەهۆی هەموو ئەو کارانەی کە مەنەشە یەزدانی پێ پەست کردبوو. 27ئیتر یەزدان فەرمووی: «هەروەها یەهوداش لەبەردەمم لادەبەم، هەروەک چۆن ئیسرائیلم لابرد، ئەم شارەش کە هەڵمبژارد، ئۆرشەلیم، لەگەڵ ئەو پەرستگایە ڕەت دەکەمەوە کە گوتم: ”ناوی من لەوێ دەبێت“23‏:27 بڕوانە یەکەم پاشایان 8‏:29.‏

28ڕووداوەکانی دیکەی پاشایەتی یۆشیا و هەموو ئەوەی کردی لە پەڕتووکی کاروباری ڕۆژانەی پاشاکانی یەهودا تۆمار کراون.

29لە سەردەمی پاشایەتیی یۆشیا، نێخۆی فیرعەونی میسر چوو لەلای ڕووباری فورات یارمەتی پاشای ئاشور بدات. یۆشیا پاشا چوو بەرەنگاری بێتەوە، بەڵام نێخۆ لە مەگیدۆ ڕووبەڕووی بووەوە و کوشتی. 30خزمەتکارەکانی بە مردوویی لە مەگیدۆوە خستیانە ناو گالیسکەوە و هێنایانە ئۆرشەلیم، لە گۆڕەکەی خۆیدا ناشتیان. ئینجا گەلی خاکەکە یەهۆئاحازی کوڕی یۆشیایان برد و دەستنیشانیان کرد، لە جێی باوکی کردیانە پاشا.

پاشایەتی یەهۆئاحاز

31یەهۆئاحاز گەنجێکی بیست و سێ ساڵان بوو کە بوو بە پاشا، سێ مانگ لە ئۆرشەلیم پاشایەتی کرد، ناوی دایکی حەموتەلی کچی یەرمیا بوو، خەڵکی لیڤنا بوو. 32لەبەرچاوی یەزدان خراپەکاری کرد، هەروەک ئەوەی باوباپیرانی کردیان. 33جا نێخۆی فیرعەون لە ڕیڤلە لە خاکی حەمات بەندی کرد، تاکو لە ئۆرشەلیم پاشایەتی نەکات. هەروەها سەرانەی بەسەر یەهودا سەپاند، سەد تالنت زیو23‏:33 کەمێک زیاتر لە 3,4 تەنی زیو دەبوو.‏ و تالنتێک زێڕ23‏:33 تالنتێک: نزیکەی 3,4 کیلۆگرام.‏. 34هەروەها نێخۆی فیرعەون ئەلیاقیمی کوڕی یۆشیای لە جێی یۆشیای باوکی کردە پاشا و ناوەکەی گۆڕی بۆ یەهۆیاقیم، یەهۆئاحازیشی بردە میسر و لەوێ مرد. 35یەهۆیاقیم بۆ ئەوەی زێڕ و زیوەکە بداتە فیرعەون کە داوای لێی کردبوو باجی خستە سەر خاکەکە بۆ کۆکردنەوەی زێڕ و زیو لە خەڵکەکە بەگوێرەی توانایان، ئەو زێڕ و زیوە بدەنە نێخۆی فیرعەون.

پاشایەتی یەهۆیاقیم

36یەهۆیاقیم گەنجێکی بیست و پێنج ساڵان بوو کە بوو بە پاشا، یازدە ساڵ لە ئۆرشەلیم پاشایەتی کرد، ناوی دایکی زەڤیدای کچی پەدایا بوو، خەڵکی ڕومە بوو. 37لەبەرچاوی یەزدان خراپەکاری کرد، هەروەک ئەوەی باوباپیرانی کردیان.