Domnia lui Iosia peste Iuda
(2 Cron. 34:1-2, 8-13)
1Iosia era în vârstă de opt ani când a devenit rege și a domnit la Ierusalim timp de treizeci și unu de ani. Mama lui se numea Iedida și era fiica lui Adaia din Boțkat. 2El a făcut ce este drept în ochii Domnului și a umblat pe toată calea tatălui său David, fără a se abate la dreapta sau la stânga.
3În al optsprezecelea an al regelui Iosia, regele l‑a trimis pe scribul său Șafan, fiul lui Ațalia, fiul lui Meșulam, la Casa Domnului, zicându‑i: 4„Suie‑te la marele preot Hilchia și spune‑i să strângă argintul care a fost adus la Casa Domnului, cel care fusese adunat de la popor de către paznicii porții. 5Să se dea acest argint celor ce supraveghează lucrarea la Casa Domnului, iar aceștia să‑l dea lucrătorilor care sunt la Casa Domnului, adică celor ce fac restaurarea Casei: 6tâmplarilor, constructorilor și zidarilor. Să li se mai dea și pentru cumpărarea lemnelor și a pietrelor cioplite necesare pentru restaurarea Casei, 7dar să nu li se ceară socoteală de argintul încredințat lor, căci ei lucrează cu credincioșie.“
Cartea Legii este găsită în Casa Domnului
(2 Cron. 34:14-28)
8Atunci marele preot Hilchia i‑a zis scribului Șafan: „Am găsit Cartea Legii în Casa Domnului!“ Hilchia i‑a dat Cartea lui Șafan, iar acesta a citit‑o. 9Scribul Șafan s‑a dus la rege și i‑a adus regelui următorul mesaj: „Slujitorii tăi au strâns argintul care se afla în Casă și l‑au dat celor ce supraveghează lucrarea la Casa Domnului.“ 10Apoi scribul Șafan l‑a înștiințat pe rege, zicând: „Preotul Hilchia mi‑a dat o Carte.“ Și Șafan a citit din ea înaintea regelui.
11Când a auzit regele cuvintele din Cartea Legii și‑a sfâșiat hainele. 12Și regele le‑a poruncit preotului Hilchia, lui Ahikam, fiul lui Șafan, lui Acbor, fiul lui Micaia, scribului Șafan și lui Asaia, slujitorul regelui, zicând: 13„Duceți‑vă și întrebați‑L pe Domnul pentru mine, pentru popor și pentru întreg Iuda, cu privire la cuvintele Cărții care a fost găsită. Căci mare este mânia Domnului, care s‑a aprins împotriva noastră pentru că părinții noștri n‑au ascultat de cuvintele acestei Cărți și n‑au împlinit tot ce este scris în ea cu privire la noi.“
14Preotul Hilchia, Ahikam, Acbor, Șafan și Asaia s‑au dus la profetesa Hulda, soția lui Șalum, fiul lui Tikva, fiul lui Harhas14 Numit și Hasrah; compară cu 2 Cron. 34:22., păzitorul veșmintelor, care locuia în Ierusalim, în cartierul cel nou14 Sau: al doilea cartier, posibil o zonă a orașului unde locuiau cei mai înstăriți.. Ei au vorbit cu ea, 15și ea le‑a răspuns: „Așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel; să spuneți omului care v‑a trimis la mine, 16că așa vorbește Domnul: «Iată că voi aduce nenorocirea asupra acestui loc și asupra locuitorilor lui, potrivit cu tot ce este scris în Cartea pe care a citit‑o regele lui Iuda. 17Pentru că M‑au părăsit și au adus tămâie altor dumnezei, mâniindu‑Mă prin toată lucrarea mâinilor lor, mânia Mea se va aprinde împotriva acestui loc și nu se va stinge!» 18Totodată spuneți‑i regelui lui Iuda, care v‑a trimis să‑L întrebați pe Domnul, următoarele: «Așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel, cu privire la cuvintele pe care le‑ai auzit: 19‘Pentru că ți s‑a înmuiat inima și te‑ai smerit înaintea Domnului, când ai auzit ce am rostit împotriva acestui loc și împotriva locuitorilor lui, – că vor ajunge de spaimă și de blestem, – pentru că ți‑ai sfâșiat hainele și ai plâns înaintea Mea, iată că și Eu am auzit, zice Domnul! 20De aceea, iată că te voi adăuga la părinții tăi și vei fi așezat în pace în mormântul tău, astfel că nu vei vedea toată nenorocirea pe care o voi aduce asupra acestui loc!’»“
Ei i‑au adus regelui răspunsul acesta.
Josia regerar i Juda
(2 Krön 34:1-2; 34:8-13)
1Josia var åtta år gammal när han blev kung och han regerade i Jerusalem i trettioett år. Hans mor hette Jedida och var dotter till Adaja från Boskat.
2Josia gjorde det som var rätt i Herrens ögon och följde helt sin förfader Davids exempel utan att vika av åt något håll.
3I det artonde året av sin regering sände kung Josia sin sekreterare Shafan, Asaljas son, och Meshullams sonson, till Herrens hus med detta meddelande: 4”Gå upp till översteprästen Hilkia och säg åt honom att göra i ordning silvret som kommit till Herrens hus, som de som höll vakt har samlat in från folket.
5”Låt dem sedan ge det åt de män som är utsedda till att övervaka arbetet i Herrens hus, så att de kan betala dem som arbetar med att reparera det, 6snickare, byggnadsarbetare och murare, och till inköp av timmer och sten till de nödvändiga reparationerna. 7Men de behöver inte redovisa silvret som de tagit emot, för de är betrodda.”
En bokrulle med Guds lag hittas
(2 Krön 34:14-28)
8Översteprästen Hilkia sa till kungens sekreterare Shafan: ”Jag har hittat boken med lagen i Herrens hus.” Han gav boken till Shafan, som läste den. 9Sekreteraren Shafan gick till kungen och rapporterade: ”Dina tjänare har betalat ut silvret som har funnits i Herrens hus och överlämnat det till tillsyningsmännen och arbetarna.” 10Sekreteraren Shafan berättade också om bokrullen, som Hilkia gett honom, och läste den för kungen. 11När kungen hörde vad som stod skrivet i lagboken, rev han sönder sina kläder. 12Han befallde Hilkia och Achikam, Shafans son, Akbor, Mikajas son, och sekreteraren Shafan och sin assistent Asaja: 13”Gå och fråga Herren för min, för folkets och för hela Juda räkning om det som står i den bok som nu upptäckts. Herrens vrede är stor och har flammat upp mot oss, eftersom våra förfäder inte har lytt det som står i denna bok och inte handlat efter alla hans föreskrifter.”
14Prästen Hilkia, Achikam, Akbor, Shafan och Asaja gick därför till profetissan Hulda, hustru till Shallum, föreståndaren för klädkammaren, Tikvas son och Harchas sonson. Hon bodde i Jerusalem i Nya Staden. När de talade med henne om detta, 15svarade hon dem: ”Så säger Herren, Israels Gud: ’Säg till den man som skickade er till mig: 16Så säger Herren: Jag kommer att låta olycka drabba denna plats och dess invånare, så som det står omtalat i boken kungen av Juda har läst. 17De har övergett mig, tänt offereld åt andra gudar och väckt min vrede genom allt de gjort, och därför ska min vrede drabba denna plats, och den kan inte släckas.’ 18Säg till kungen av Juda, som skickade er hit för att fråga Herren: ’Så säger Herren, Israels Gud, om de ord du har hört: 19Därför att du är bedrövad i ditt innersta och har ödmjukat dig inför Herren, sedan du fått höra mina ord mot denna plats och dess invånare, för att de skulle väcka fasa och förbannelser, och du har rivit sönder dina kläder och gråtit inför mig, har jag hört dig, säger Herren. 20Jag ska låta dig dö och bli begravd bland dina fäder i ro. Du får slippa se allt det onda som jag ska låta komma över denna plats.’ ”
De återvände till kungen med detta svar.
