Domnia lui Iehoahaz peste Israel
1Iehoahaz, fiul lui Iehu, a început să domnească peste Israel în Samaria, în al douăzeci și treilea an al lui Ioaș, fiul lui Ahazia, și a domnit timp de șaptesprezece ani. 2El a făcut ce este rău în ochii Domnului, trăind în păcatele lui Ieroboam, fiul lui Nebat, cel care l‑a făcut pe Israel să păcătuiască, și nu s‑a depărtat de la ele. 3Mânia Domnului s‑a aprins împotriva lui Israel, și El l‑a dat pentru multe zile pe mâna lui Hazael, regele Aramului, și pe mâna lui Ben‑Hadad, fiul său.
4Iehoahaz a căutat fața Domnului, și Domnul l‑a ascultat pentru că a văzut felul în care Israel era asuprit, căci regele Aramului îi asuprea. 5Prin urmare, Domnul i‑a dat lui Israel un eliberator, și poporul a scăpat din mâna arameilor. Și fiii lui Israel au locuit în corturile lor5 Expresie ebraică cu sensul de au locuit în siguranță în propriile lor case., ca mai înainte. 6Dar cu toate acestea ei nu s‑au depărtat de păcatele familiei lui Ieroboam, care l‑a făcut pe Israel să păcătuiască, ci au umblat în ele. De asemenea, stâlpul Așerei6 Simbol din lemn al zeiței canaanite Așera sau al zeiței Aștoret (numită în greacă Astarte) a rămas în continuare în picioare în Samaria.
7El nu i‑a mai lăsat popor lui Iehoahaz, decât cincizeci de călăreți, zece care și zece mii de pedestrași, căci regele Aramului îi distrusese și îi făcuse ca pulberea pe care o calci în picioare.
8Celelalte fapte ale lui Iehoahaz, tot ce a făcut el și isprăvile lui, nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor regilor lui Israel“? 9Iehoahaz a adormit alături de părinții săi și a fost înmormântat în Samaria, iar în locul lui a domnit fiul său Iehoaș.
Domnia lui Iehoaș peste Israel
10În al treizeci și șaptelea an al lui Ioaș, regele lui Iuda, Iehoaș, fiul lui Iehoahaz, a început să domnească peste Israel, în Samaria, și a domnit timp de șaisprezece ani. 11El a făcut ce este rău în ochii Domnului și nu s‑a depărtat de niciunul din păcatele lui Ieroboam, fiul lui Nebat, cel care l‑a făcut pe Israel să păcătuiască. 12Celelalte fapte ale lui Iehoaș, tot ce a făcut el și isprăvile lui din războiul împotriva lui Amația, regele lui Iuda, nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor regilor lui Israel“? 13Iehoaș a adormit alături de părinții săi și în locul lui a domnit Ieroboam. Iehoaș a fost înmormântat în Samaria, alături de regii lui Israel.
14Elisei s‑a îmbolnăvit de o boală de care urma să moară.
Iehoaș, regele lui Israel, a coborât la el și a plâns înaintea lui, zicând:
– Părintele meu! Părintele meu! Carul lui Israel și călăreții lui!
15Elisei i‑a zis:
– Ia un arc și niște săgeți!
Și el a luat un arc și niște săgeți.
16Apoi i‑a zis regelui lui Israel:
– Acum încordează arcul cu mâna ta!
După ce a încordat arcul cu mâna lui, Elisei și‑a pus mâinile pe mâinile regelui.
17Elisei a zis:
– Deschide fereastra dinspre răsărit!
Și el a deschis‑o.
Elisei i‑a zis:
– Trage!
Și el a tras.
Apoi Elisei a zis:
– Aceasta este săgeata victoriei Domnului, o săgeată a victoriei împotriva lui Aram, căci tu îi vei lovi pe aramei la Afek până îi vei mistui.
18Apoi i‑a zis:
– Ia săgețile!
Și el le‑a luat.
Apoi i‑a zis regelui lui Israel:
– Lovește pământul cu ele!
El a lovit pământul de trei ori, și apoi s‑a oprit.
19Omul lui Dumnezeu s‑a mâniat pe el și i‑a zis:
– Ar fi trebuit să lovești de cinci sau de șase ori, și atunci i‑ai fi lovit pe aramei până i‑ai fi mistuit. Acum însă îi vei învinge doar de trei ori.
20Elisei a murit și a fost înmormântat. În anul următor niște cete de moabiți au invadat țara. 21Când niște bărbați care îngropau un mort au văzut una din aceste cete, s‑au grăbit și au aruncat trupul mortului în mormântul lui Elisei21 Fiind săpat în piatră, mormântul trebuia să se pregătească din timp. Din cauza invaziei moabite însă, trupul a fost pus într‑un mormânt deja ocupat; practica era folosită în acea vreme, însă înainte de a așeza un alt trup în mormânt oasele celui ce fusese înmormântat acolo erau scoase și păstrate într‑un osuar (niște cufere din lemn sau din piatră), lucru care n‑a mai fost posibil în situația aceea.. Când trupul mortului a atins oasele lui Elisei, omul a înviat și s‑a ridicat în picioare.
22Hazael, regele Aramului, l‑a asuprit pe Israel în toate zilele lui Iehoahaz. 23Totuși, Domnul Și‑a arătat bunăvoința față de ei, a avut milă de ei și S‑a întors spre ei datorită legământului Său cu Avraam, Isaac și Iacov. El n‑a dorit să‑i distrugă și, până acum, nu i‑a izgonit din prezența Lui.
24Hazael, regele Aramului, a murit, iar în locul lui a domnit fiul său Ben‑Hadad. 25Atunci Iehoaș, fiul lui Iehoahaz, a luat înapoi din mâna lui Ben‑Hadad, fiul lui Hazael, cetățile pe care le cucerise Hazael de la Iehoahaz, tatăl său. Iehoaș l‑a învins de trei ori și astfel a luat înapoi cetățile lui Israel.
O Reinado de Jeoacaz, Rei de Israel
1No vigésimo terceiro ano do reinado de Joás, filho de Acazias, rei de Judá, Jeoacaz, filho de Jeú, tornou-se rei de Israel em Samaria e reinou dezessete anos. 2Ele fez o que o Senhor reprova, seguindo os pecados que Jeroboão, filho de Nebate, levara Israel a cometer; e não se afastou deles. 3Por isso a ira do Senhor se acendeu contra Israel, e por longo tempo ele os manteve sob o poder de Hazael, rei da Síria, e de seu filho Ben-Hadade.
4Então Jeoacaz buscou o favor do Senhor, e este o atendeu, pois viu quanto o rei da Síria oprimia Israel. 5O Senhor providenciou um libertador para Israel, que escapou do poder da Síria. Assim os israelitas moraram em suas casas como anteriormente. 6Mas continuaram a praticar os pecados que a dinastia de Jeroboão havia levado Israel a cometer, permanecendo neles. Até mesmo o poste sagrado permanecia em pé em Samaria.
7De todo o exército de Jeoacaz só restaram cinquenta cavaleiros, dez carros de guerra e dez mil soldados de infantaria, pois o rei da Síria havia destruído a maior parte, reduzindo-a a pó.
8Os demais acontecimentos do reinado de Jeoacaz, os seus atos e tudo o que realizou, estão escritos nos registros históricos dos reis de Israel. 9Jeoacaz descansou com os seus antepassados e foi sepultado em Samaria. Seu filho Jeoás foi o seu sucessor.
O Reinado de Jeoás, Rei de Israel
10No trigésimo sétimo ano do reinado de Joás, rei de Judá, Jeoás, filho de Jeoacaz, tornou-se rei de Israel em Samaria e reinou dezesseis anos. 11Ele fez o que o Senhor reprova e não se desviou de nenhum dos pecados que Jeroboão, filho de Nebate, levara Israel a cometer; antes permaneceu neles.
12Os demais acontecimentos do reinado de Jeoás, os seus atos e as suas realizações, inclusive sua guerra contra Amazias, rei de Judá, estão escritos no livro dos registros históricos dos reis de Israel. 13Jeoás descansou com os seus antepassados e Jeroboão o sucedeu no trono. Jeoás foi sepultado com os reis de Israel em Samaria.
14Ora, Eliseu estava sofrendo da doença da qual morreria. Então Jeoás, rei de Israel, foi visitá-lo e, curvado sobre ele, chorou gritando: “Meu pai! Meu pai! Tu és como os carros e os cavaleiros de Israel!”
15E Eliseu lhe disse: “Traga um arco e algumas flechas”, e ele assim fez. 16“Pegue o arco em suas mãos”, disse ao rei de Israel. Quando pegou, Eliseu pôs suas mãos sobre as mãos do rei 17e lhe disse: “Abra a janela que dá para o leste e atire”. O rei o fez, e Eliseu declarou: “Esta é a flecha da vitória do Senhor, a flecha da vitória sobre a Síria! Você destruirá totalmente os arameus, em Afeque”.
18Em seguida Eliseu mandou o rei pegar as flechas e golpear o chão. Ele golpeou o chão três vezes e parou. 19O homem de Deus ficou irado com ele e disse: “Você deveria ter golpeado o chão cinco ou seis vezes; assim iria derrotar a Síria e a destruiria completamente. Mas agora você a vencerá somente três vezes”.
20Então Eliseu morreu e foi sepultado.
Ora, tropas moabitas costumavam entrar no país a cada primavera. 21Certa vez, enquanto alguns israelitas sepultavam um homem, viram de repente uma dessas tropas; então jogaram o corpo do homem no túmulo de Eliseu e fugiram. Assim que o cadáver encostou nos ossos de Eliseu, o homem voltou à vida e se levantou.
22Hazael, rei da Síria, oprimiu os israelitas durante todo o reinado de Jeoacaz. 23Mas o Senhor foi bondoso para com eles, teve compaixão e mostrou preocupação por eles, por causa da sua aliança com Abraão, Isaque e Jacó. Até hoje ele não se dispôs a destruí-los ou a eliminá-los de sua presença.
24E Hazael, rei da Síria, morreu, e seu filho Ben-Hadade foi o seu sucessor. 25Então Jeoás, filho de Jeoacaz, conquistou de Ben-Hadade, filho de Hazael, as cidades que em combate Hazael havia tomado de seu pai, Jeoacaz. Três vezes Jeoás o venceu e, assim, reconquistou aquelas cidades israelitas.
