Nouă Traducere În Limba Română

2 Regi 1

Judecata Domnului asupra lui Ahazia

1După moartea lui Ahab, Moab s-a răsculat împotriva lui Israel. S-a întâmplat că Ahazia a căzut prin grilajul odăii lui de sus din palatul Samariei şi a zăcut la pat. Atunci a trimis nişte mesageri, zicându-le: „Duceţi-vă şi întrebaţi-l pe Baal-Zebub[a], zeul Ekronului, dacă mă voi vindeca de boala aceasta.“

Dar un înger[b] al Domnului i-a zis lui Ilie[c] tişbitul: „Scoală-te, du-te să-i întâlneşti pe mesagerii regelui Samariei şi spune-le: «Oare nu este Dumnezeu în Israel, de mergeţi să-l întrebaţi pe Baal-Zebub, zeul Ekronului? De aceea aşa vorbeşte Domnul: ‘Nu te vei mai da jos din patul în care te-ai suit, ci vei muri cu siguranţă!’»“ Apoi Ilie a plecat. Când mesagerii s-au întors la rege, el i-a întrebat:

– De ce v-aţi întors?

– Ne-am întâlnit cu un om, i-au răspuns ei, care ne-a zis astfel: „Întoarceţi-vă la regele care v-a trimis şi spuneţi-i: «Aşa vorbeşte Domnul: ‘Oare nu este Dumnezeu în Israel, de ai trimis să-l întrebe pe

Baal-Zebub, zeul Ekronului? De aceea nu te vei mai da jos din patul în care te-ai suit, ci vei muri cu siguranţă!’»“

– Cum arăta bărbatul care v-a întâlnit şi care v-a spus aceste cuvinte? i-a întrebat el.

– Era un om îmbrăcat cu o manta de păr şi încins la mijloc cu o curea de piele, i-au răspuns ei.

– Este Ilie tişbitul, a zis el.

Atunci a trimis la el o căpetenie peste cincizeci de oameni, împreună cu cei cincizeci de oameni ai acestuia. Căpetenia a venit la Ilie, care stătea pe vârful unui deal şi i-a zis:

– Omule al lui Dumnezeu, regele îţi porunceşte să cobori!

10 Dar Ilie i-a răspuns căpeteniei:

– Dacă sunt un om al lui Dumnezeu, să se coboare foc din cer şi să te mistuie pe tine şi pe cei cincizeci de oameni ai tăi.

Atunci s-a coborât foc din cer şi l-a mistuit pe el şi pe cei cincizeci de oameni care erau împreună cu el. 11 Apoi regele a trimis o altă căpetenie peste cincizeci de oameni, împreună cu cei cincizeci de oameni ai acestuia. Căpetenia i-a zis:

– Omule al lui Dumnezeu, regele îţi porunceşte să cobori repede!

12 Dar Ilie i-a răspuns:

– Dacă sunt un om al lui Dumnezeu, să se coboare foc din cer şi să te mistuie pe tine şi pe cei cincizeci de oameni ai tăi.

Atunci s-a coborât focul lui Dumnezeu din cer şi l-a mistuit pe el şi pe cei cincizeci de oameni care erau împreună cu el. 13 Regele a trimis o a treia căpetenie peste cincizeci de oameni, împreună cu cei cincizeci de oameni ai acestuia. Această a treia căpetenie s-a dus şi s-a plecat pe genunchi înaintea lui Ilie şi l-a implorat zicându-i: „Omule al lui Dumnezeu, te rog, pune preţ pe viaţa mea şi pe viaţa acestor cincizeci de slujitori ai tăi! 14 Ştim că focul care s-a coborât din ceruri le-a mistuit deja pe primele două căpetenii peste cincizeci şi pe oamenii lor, dar acum, pune preţ pe viaţa mea!“

15 Atunci îngerul Domnului i-a zis lui Ilie: „Însoţeşte-l şi nu te teme de el!“ Ilie s-a dus îndată împreună cu el la rege. 16 El i-a zis regelui: „Aşa vorbeşte Domnul: «Nu este în Israel Dumnezeu al Cărui cuvânt să-L poţi întreba de trimiţi mesageri să-l întrebe pe Baal-Zebub, zeul Ekronului? Pentru că ai făcut aceasta, nu te vei mai da jos din patul în care te-ai suit, ci vei muri cu siguranţă!»“

17 Ahazia a murit potrivit Cuvântului Domnului pe care l-a rostit Ilie. Pentru că nu avea nici un fiu, în locul lui a devenit rege Ioram[d]. Era al doilea an al domniei lui Iehoram, fiul lui Iehoşafat, regele lui Iuda.

18 Celelalte fapte pe care le-a făcut Ahazia, nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor regilor lui Israel“?

Notas al pie

  1. 2 Regi 1:2 Baal-Zebub înseamnă Domnul (Baal) Muştelor, o parodiere a epitetului Baal-Zebul (Prinţul Baal), Baal fiind zeul canaanit al fertilităţii; peste tot în capitol
  2. 2 Regi 1:3 Sau: Îngerul; Vezi Gen. 16:7-13
  3. 2 Regi 1:3 Ilie (ebr.: Eliahu) înseamnă Domnul (YHWH) este Dumnezeul meu, nume sugestiv pentru misiunea sa; peste tot în carte
  4. 2 Regi 1:17 TM: Iehoram, o variantă a lui Ioram; unele traduceri antice conţin: fratele său, Iehoram, probabil pe baza lui 3:1

Ketab El Hayat

ﺍﻟﻤﻠﻮﻙ ﺍﻟﺜﺎﻧﻲ 1

دينونة الرب على أخزيا

1وَتَمَرَّدَ الْمُوآبِيُّونَ عَلَى إِسْرَائِيلَ بَعْدَ وَفَاةِ آخْابَ، وَسَقَطَ أَخَزْيَا مِنْ كُوَّةٍ فِي عُلِّيَّةِ قَصْرِهِ فِي السَّامِرَةِ، فَأُصِيبَ بِجُرْحٍ قَاتِلٍ. وَبَعَثَ رُسُلاً إِلَى مَعْبَدِ بَعْلَ زَبُوبَ إِلَهِ عَقْرُونَ قَائِلاً: «امْضُوا وَاسْأَلُوهُ إِنْ كُنْتُ أَبْرَأُ مِنْ جُرْحِي؟» فَقَالَ مَلاكُ الرَّب لإِيلِيَّا التَّشْبِيِّ: «قُمْ وَاذْهَبْ لِلِقَاءِ رُسُلِ مَلِكِ السَّامِرَةِ وَقُلْ لَهُمْ: هَلْ لأَنَّهُ لَا يُوْجَدُ إِلَهٌ فِي إِسْرَائِيلَ تَذْهَبُونَ لِسُؤَالِ بَعْلَ زَبُوبَ إِلَهِ عَقْرُونَ؟ لِذَلِكَ هَذَا مَا يَقُولُهُ الرَّبُّ: إِنَّ السَّرِيرَ الَّذِي رَقَدْتَ عَلَيْهِ لَنْ تَنْهَضَ عَنْهُ، بَلْ حَتْماً تَمُوتَ». وَانْصَرَفَ إِيلِيَّا. وَرَجَعَ الرُّسُلُ إِلَى أَخَزْيَا فَسَأَلَهُمْ: «لِمَاذَا رَجَعْتُمْ؟» فَأَجَابُوهُ: «اعْتَرَضَنَا رَجُلٌ وَأَمَرَنَا أَنْ نَرْجِعَ إِلَيْكَ لِنُخْبِرَكَ أَنَّ اللهَ يَقُولُ: هَلْ لأَنَّهُ لَا يُوْجَدُ إِلَهٌ فِي إِسْرَائِيلَ تُرْسِلُ لِتَسْأَلَ بَعْلَ زَبُوبَ إِلَهَ عَقْرُونَ؟ لِذَلِكَ فَإِنَّ السَّرِيرَ الَّذِي رَقَدْتَ عَلَيْهِ لَنْ تَنْهَضَ عَنْهُ بَلْ حَتْماً تَمُوتَ». فَسَأَلَهُمْ: «مَا أَوْصَافُ الرَّجُلِ الَّذِي اعْتَرَضَكُمْ وَبَلَّغَكُمْ هَذَا الْكَلامَ؟» فَأَجَابُوهُ: «إِنَّهُ رَجُلٌ كَثِيفُ الشَّعْرِ مُتَنَطِّقٌ بِحِزامٍ مِنْ جِلْدٍ حَوْلَ حَقْوَيْهِ». فَقَالَ: «إِنَّهُ حَتْماً إِيلِيَّا التَّشْبِيُّ».

فَأَرْسَلَ أَحَدَ قَادَتِهِ عَلَى رَأْسِ خَمْسِينَ جُنْدِيًّا إِلَى إِيلِيَّا، الَّذِي كَانَ جَالِساً آنَئِذٍ عَلَى قِمَّةِ جَبَلٍ. فَقَالَ لَهُ: «يَا رَجُلَ اللهِ، إِنَّ الْمَلِكَ يَأْمُرُكَ بِمُرَافَقَتِنَا». 10 فَأَجَابَ إِيلِيَّا: «إِنْ كُنْتُ أَنَا رَجُلَ اللهِ، فَلْتَنْزِلْ نَارٌ مِنَ السَّمَاءِ وَتَلْتَهِمْكَ أَنْتَ وَرِجَالَكَ الْخَمْسِينَ». فَنَزَلَتْ نَارٌ مِنَ السَّمَاءِ وَالْتَهَمَتْهُ مَعَ رِجَالِهِ الْخَمْسِينَ. 11 فَعَادَ أَخَزْيَا وَأَرْسَلَ إِلَيْهِ قَائِداً آخَرَ عَلَى رَأْسِ خَمْسِينَ جُنْدِيًّا، فَقَالَ لإِيلِيَّا: «يَا رَجُلَ اللهِ، الْمَلِكُ يَأْمُرُكَ أَنْ تُسْرِعَ وَتَنْزِلَ». 12 فَأَجَابَهُ إِيلِيَّا: «إِنْ كُنْتُ أَنَا رَجُلَ اللهِ، فَلْتَنْزِلْ نَارٌ مِنَ السَّمَاءِ وَتَلْتَهِمْكَ أَنْتَ وَرِجَالَكَ الْخَمْسِينَ». فَنَزَلَتْ نَارٌ مِنَ السَّمَاءِ وَالْتَهَمَتْهُ مَعَ رِجَالِهِ الْخَمْسِينَ. 13 ثُمَّ أَرْسَلَ أَخَزْيَا لِلْمَرَّةِ الثَّالِثَةِ قَائِداً آخَرَ عَلَى رَأْسِ خَمْسِينَ جُنْدِيًّا. فَأَقْبَلَ هَذَا إِلَى إِيلِيَّا وَجَثَا أَمَامَهُ وَتَوَسَّلَ إِلَيْهِ قَائِلاً: «يَا رَجُلَ اللهِ، لِتَكُنْ نَفْسِي وَنُفُوسُ عَبِيدِكَ هَؤُلاءِ عَزِيزَةً فِي عَيْنَيْكَ. 14 لَقَدْ نَزَلَتْ نَارٌ مِنَ السَّمَاءِ الْتَهَمَتِ الْقَائِدَيْنِ السَّابِقَيْنِ مَعَ رِجَالِهِمَا الْمِئَةِ، فَأَرْجُوكَ لِتَكُنْ نَفْسِي عَزِيزَةً فِي عَيْنَيْكَ (وَلا تَقْضِ عَلَيْنَا)».

15 فَقَالَ مَلاكُ الرَّبِّ لإِيلِيَّا: «امْضِ مَعَهُ وَلا تَخَفْ مِنْهُ». فَقَامَ وَانْطَلَقَ مَعَهُ لِمُقَابَلَةِ الْمَلِكِ. 16 وَقَالَ إِيلِيَّا لِلْمَلِكِ: «هَذَا مَا يَقُولُهُ الرَّبُّ: مِنْ حَيْثُ إِنَّكَ أَرْسَلْتَ مَبْعُوثِينَ لِتَسْتَشِيرَ بَعْلَ زَبُوبَ إِلَهَ عَقْرُونَ وَكَأَنَّهُ لَا يُوْجَدُ إِلَهٌ فِي إِسْرَائِيلَ لِتَسْأَلَهُ، فَإِنَّ السَّرِيرَ الَّذِي رَقَدْتَ عَلَيْهِ لَنْ تَنْهَضَ عَنْهُ، بَلْ حَتْماً تَمُوتَ».

17 فَمَاتَ أَخَزْيَا بِمُوْجِبِ كَلامِ الرَّبِّ الَّذِي نَطَقَ بِهِ عَلَى لِسَانِ إِيلِيَّا. وَإِذْ لَمْ يَكُنْ لَهُ ابْنٌ، خَلَفَهُ أَخُوهُ يَهُورَامُ، وَذَلِكَ فِي السَّنَةِ الثَّانِيَةِ لِحُكْمِ يَهُورَامَ بْنِ يَهُوشَافَاطَ مَلِكِ يَهُوذَا. 18 أَمَّا بَقِيَّةُ أَخْبَارِ أَخَزْيَا وَأَعْمَالُهُ أَلَيْسَتْ هِيَ مُدَوَّنَةً فِي كِتَابِ أَخْبَارِ مُلُوكِ إِسْرَائِيلَ؟