Nouă Traducere În Limba Română

2 Regi 1:1-18

Judecata Domnului asupra lui Ahazia

1După moartea lui Ahab, Moab s‑a răsculat împotriva lui Israel. 2S‑a întâmplat că Ahazia a căzut prin grilajul odăii lui de sus, din palatul Samariei, și a zăcut la pat. Atunci a trimis niște mesageri, zicându‑le: „Duceți‑vă și întrebați‑l pe Baal-Zebub2 Baal-Zebub înseamnă Stăpânul (Baal) Muștelor, o parodiere a epitetului Baal-Zebul (Prințul Baal), Baal fiind zeul canaanit al fertilității [peste tot în capitol]., zeul Ekronului, dacă mă voi vindeca de boala aceasta.“

3Dar un înger3 Sau: Îngerul. Vezi Gen. 16:7-13. al Domnului i‑a zis lui Ilie3 Ilie (ebr.: Eliahu) înseamnă Domnul (YHWH) este Dumnezeul meu, nume sugestiv pentru misiunea sa [peste tot în carte]. tișbitul: „Ridică‑te, du‑te să‑i întâlnești pe mesagerii regelui Samariei și spune‑le: «Oare nu este Dumnezeu în Israel, de mergeți să‑l întrebați pe Baal-Zebub, zeul Ekronului? 4De aceea așa vorbește Domnul: ‘Nu vei coborî din patul în care te‑ai urcat, ci vei muri sigur!’»“ Apoi Ilie a plecat.

5Când mesagerii s‑au întors la rege, el i‑a întrebat:

– De ce v‑ați întors?

6Ei i‑au răspuns:

– Un om s‑a suit să ne întâlnească și ne‑a zis: „Duceți‑vă! Întoarceți‑vă la regele care v‑a trimis și spuneți‑i: «Așa vorbește Domnul: ‘Oare nu este Dumnezeu în Israel, de ai trimis să‑l întrebe pe Baal-Zebub, zeul Ekronului? De aceea nu vei coborî din patul în care te‑ai urcat, ci vei muri sigur!’»“

7El i‑a întrebat:

– Cum arăta bărbatul care s‑a suit să vă întâlnească și v‑a spus aceste cuvinte?

8Ei i‑au răspuns:

– Era un om îmbrăcat cu o manta de păr și încins la mijloc cu o curea de piele.

El a zis:

– Este Ilie tișbitul.

9Atunci a trimis la el o căpetenie peste cincizeci de oameni, împreună cu cei cincizeci de oameni ai acestuia.

Căpetenia s‑a suit la Ilie, care stătea pe vârful unui deal, și i‑a zis:

– Omule al lui Dumnezeu, regele spune: „Coboară!“

10Dar Ilie a răspuns și i‑a zis căpeteniei celor cincizeci:

– Dacă sunt un om al lui Dumnezeu, să coboare foc din ceruri și să te mistuie pe tine și pe cei cincizeci de oameni ai tăi.

Atunci a coborât foc din ceruri și i‑a mistuit pe el și pe cei cincizeci de oameni care erau cu el. 11Apoi regele a trimis o altă căpetenie peste cincizeci de oameni, împreună cu cei cincizeci de oameni ai acestuia.

Căpetenia i‑a zis:

– Omule al lui Dumnezeu, așa vorbește regele: „Coboară repede!“

12Dar Ilie a răspuns și le‑a zis:

– Dacă sunt un om al lui Dumnezeu, să coboare foc din ceruri și să te mistuie pe tine și pe cei cincizeci de oameni ai tăi.

Atunci a coborât focul lui Dumnezeu din ceruri și i‑a mistuit pe el și pe cei cincizeci de oameni care erau cu el. 13Regele a trimis o a treia căpetenie peste cincizeci de oameni, împreună cu cei cincizeci de oameni ai acestuia. Această a treia căpetenie s‑a suit, iar când a ajuns, s‑a plecat pe genunchi înaintea lui Ilie și a căutat bunăvoința lui, zicându‑i: „Omule al lui Dumnezeu, te rog, pune preț pe viața mea și pe viața acestor cincizeci de robi ai tăi! 14Iată că a coborât foc din ceruri și a mistuit primele două căpetenii peste cincizeci și cei cincizeci de oameni ai lor. Acum deci, pune preț pe viața mea!“

15Atunci îngerul Domnului i‑a zis lui Ilie: „Coboară cu el și nu te teme de el!“ Ilie s‑a ridicat și a coborât împreună cu el la rege. 16El i‑a zis regelui: „Așa vorbește Domnul: «Nu este în Israel Dumnezeu al Cărui cuvânt să‑L poți întreba, de trimiți mesageri să‑l întrebe pe Baal-Zebub, zeul Ekronului? Pentru că ai făcut aceasta, nu vei coborî din patul în care te‑ai urcat, ci vei muri cu siguranță!»“

17Ahazia a murit potrivit Cuvântului Domnului pe care l‑a rostit Ilie. Pentru că nu avea niciun fiu, în locul lui a devenit rege Ioram. Era al doilea an al lui Iehoram, fiul lui Iehoșafat, regele lui Iuda.

18Celelalte fapte pe care le‑a făcut Ahazia, nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor regilor lui Israel“?

Asante Twi Contemporary Bible

2 Ahemfo 1:1-18

Ɔhene Ahasia Adebisa

1Ɔhene Ahab wuo akyi, Moabman tee wɔn ho firii Israel ho, nyaa nʼahofadie. 2Ɛda bi, Israelhene foforɔ Ahasia firii nʼabansoro dan a ɛwɔ Samaria ahemfie mpomma mu te hwee fam, ma ɔpiraa yie. Enti ɔsomaa abɔfoɔ kɔɔ Baal-Sebub1.2 Baal-Sebub asekyerɛ ne “nwansena wura.” Saa din yi yɛ fɛdie din bi a wɔde too Kanaanfoɔ nyame Beelsebul (honhommɔne heneba) so a ɛwɔ Mateo 10.25; 12.27 no. Ekron nyame nkyɛn abisa, kɔbisaa sɛ ɔbɛnya ahoɔden anaa.

3Na Awurade ɔbɔfoɔ ka kyerɛɛ Tisbini Elia sɛ, “Kɔ na kɔhyia Samariahene abɔfoɔ no, na bisa wɔn sɛ, ‘Adɛn enti na morekɔ Baal-Sebub, Ekron nyame nkyɛn abisa, sɛ ɔhene bɛnya ahoɔden anaa? Onyankopɔn nni Israel anaa?’ 4Seesei, sɛdeɛ Awurade seɛ nie: ‘Worensɔre mfiri mpa a woda soɔ no so da. Na deɛ ɛbɛyɛ biara, wobɛwu.’ ” Na Elia kɔkaa nkra no.

5Ɛberɛ a abɔfoɔ no sane baa ɔhene nkyɛn no, ɔbisaa wɔn sɛ, “Adɛn enti na moaba ntɛm saa?”

6Wɔbuaa sɛ, “Ɔbarima bi bɛhyiaa yɛn, ka kyerɛɛ yɛn sɛ yɛnsane nkɔ ɔhene nkyɛn, na nkra a ɔde firi Awurade nkyɛn a ɔde kaa ho ne sɛ, ‘Adɛn enti na morekɔ Baal-Sebub, Ekron nyame nkyɛn abisa sɛ ɔhene ho bɛtɔ no anaa? Onyankopɔn nni Israel anaa? Esiane sɛ woayɛ saa enti, worensɔre mfiri mpa a woda soɔ no so da. Na deɛ ɛbɛyɛ biara, wobɛwu.’ ”

7Ɔhene no bisaa sɛ, “Na saa ɔbarima no yɛ hwan? Na ɔte sɛn?”

8Wɔbuaa sɛ, “Na ne ho wɔ nwi a ɔbɔ aboa nwoma abɔsoɔ.”

Ɔhene no teaam sɛ, “Ɛyɛ Tisbini Elia.”

9Ɔsomaa asraafoɔ so safohene ne asraafoɔ aduonum sɛ wɔnkɔkye no. Wɔhunuu sɛ ɔte bepɔ bi atifi. Ɔsafohene no ka kyerɛɛ no sɛ, “Onyankopɔn onipa, ɔhene asoma yɛn sɛ yɛmmɛfa wo mmra.”

10Na Elia buaa ɔsahene no sɛ, “Sɛ meyɛ Onyankopɔn onipa deɛ a, ɛnneɛ, ma ogya mfiri ɔsoro mmra mmɛhye wo ne wo mmarima aduonum no!” Na ogya firi ɔsoro bɛkunkum wɔn nyinaa.

11Enti, ɔhene no sane somaa ɔsafohene foforɔ a asraafoɔ aduonum ka ne ho. Ɔsafohene no ka kyerɛɛ no sɛ, “Onyankopɔn onipa, ɔhene se bra seesei ara.”

12Elia buaa sɛ, “Sɛ meyɛ Onyankopɔn onipa deɛ a, ɛnneɛ, ma ogya mfiri ɔsoro mmra mmɛhye wo ne wo mmarima aduonum no!” Na bio, ogya firi ɔsoro bɛkunkum wɔn nyinaa.

13Bio, ɔhene no somaa ɔsafohene bi ne asraafoɔ aduonum. Saa ɛberɛ yi deɛ, ɔsafohene no kɔbuu Elia nkotodwe. Ɔsrɛɛ no sɛ, “Ao, Onyankopɔn onipa, mesrɛ sɛ, fa me ne saa asomfoɔ aduonum yi nkwa kyɛ yɛn. 14Hwɛ sɛdeɛ ogya firi ɔsoro abɛhye akuo mmienu a wɔdi ɛkan no. Nanso, seesei mesrɛ sɛ, fa me nkwa kyɛ me!”

15Na Awurade ɔbɔfoɔ ka kyerɛɛ Elia sɛ, “Nsuro. Wo ne no nkɔ.” Na Elia sɔre kɔɔ ɔhene no nkyɛn.

16Na Elia ka kyerɛɛ ɔhene no sɛ, “Sɛdeɛ Awurade seɛ nie: Adɛn enti na wosomaa abɔfoɔ kɔɔ Baal-Sebub, Ekron nyame nkyɛn abisa, sɛ ɔhene bɛnya ahoɔden anaa? Onyankopɔn nni Israel anaa? Esiane sɛ woayɛ saa enti, worensɔre mfiri mpa a woda soɔ no so da. Na deɛ ɛbɛyɛ biara wobɛwu.” 17Na Ahasia wuiɛ sɛdeɛ Awurade nam Elia so hyɛeɛ no. Esiane sɛ na Ahasia nni ɔbabarima a ɔbɛdi nʼadeɛ enti, ne nuabarima Yoram na ɔdii nʼadeɛ sɛ ɔhene. Saa asɛm yi sii Yehosafat a na ɔyɛ Yudahene babarima Yehoram adedie mfeɛ mmienu mu. 18Nsɛm a ɛsisii wɔ Ahasia ahennie mu no nkaeɛ no, wɔatwerɛ agu Israel Ahemfo Abakɔsɛm Nwoma no mu.