Nouă Traducere În Limba Română

2 Regi 1:1-18

Judecata Domnului asupra lui Ahazia

1După moartea lui Ahab, Moab s‑a răsculat împotriva lui Israel. 2S‑a întâmplat că Ahazia a căzut prin grilajul odăii lui de sus, din palatul Samariei, și a zăcut la pat. Atunci a trimis niște mesageri, zicându‑le: „Duceți‑vă și întrebați‑l pe Baal-Zebub2 Baal-Zebub înseamnă Stăpânul (Baal) Muștelor, o parodiere a epitetului Baal-Zebul (Prințul Baal), Baal fiind zeul canaanit al fertilității [peste tot în capitol]., zeul Ekronului, dacă mă voi vindeca de boala aceasta.“

3Dar un înger3 Sau: Îngerul. Vezi Gen. 16:7-13. al Domnului i‑a zis lui Ilie3 Ilie (ebr.: Eliahu) înseamnă Domnul (YHWH) este Dumnezeul meu, nume sugestiv pentru misiunea sa [peste tot în carte]. tișbitul: „Ridică‑te, du‑te să‑i întâlnești pe mesagerii regelui Samariei și spune‑le: «Oare nu este Dumnezeu în Israel, de mergeți să‑l întrebați pe Baal-Zebub, zeul Ekronului? 4De aceea așa vorbește Domnul: ‘Nu vei coborî din patul în care te‑ai urcat, ci vei muri sigur!’»“ Apoi Ilie a plecat.

5Când mesagerii s‑au întors la rege, el i‑a întrebat:

– De ce v‑ați întors?

6Ei i‑au răspuns:

– Un om s‑a suit să ne întâlnească și ne‑a zis: „Duceți‑vă! Întoarceți‑vă la regele care v‑a trimis și spuneți‑i: «Așa vorbește Domnul: ‘Oare nu este Dumnezeu în Israel, de ai trimis să‑l întrebe pe Baal-Zebub, zeul Ekronului? De aceea nu vei coborî din patul în care te‑ai urcat, ci vei muri sigur!’»“

7El i‑a întrebat:

– Cum arăta bărbatul care s‑a suit să vă întâlnească și v‑a spus aceste cuvinte?

8Ei i‑au răspuns:

– Era un om îmbrăcat cu o manta de păr și încins la mijloc cu o curea de piele.

El a zis:

– Este Ilie tișbitul.

9Atunci a trimis la el o căpetenie peste cincizeci de oameni, împreună cu cei cincizeci de oameni ai acestuia.

Căpetenia s‑a suit la Ilie, care stătea pe vârful unui deal, și i‑a zis:

– Omule al lui Dumnezeu, regele spune: „Coboară!“

10Dar Ilie a răspuns și i‑a zis căpeteniei celor cincizeci:

– Dacă sunt un om al lui Dumnezeu, să coboare foc din ceruri și să te mistuie pe tine și pe cei cincizeci de oameni ai tăi.

Atunci a coborât foc din ceruri și i‑a mistuit pe el și pe cei cincizeci de oameni care erau cu el. 11Apoi regele a trimis o altă căpetenie peste cincizeci de oameni, împreună cu cei cincizeci de oameni ai acestuia.

Căpetenia i‑a zis:

– Omule al lui Dumnezeu, așa vorbește regele: „Coboară repede!“

12Dar Ilie a răspuns și le‑a zis:

– Dacă sunt un om al lui Dumnezeu, să coboare foc din ceruri și să te mistuie pe tine și pe cei cincizeci de oameni ai tăi.

Atunci a coborât focul lui Dumnezeu din ceruri și i‑a mistuit pe el și pe cei cincizeci de oameni care erau cu el. 13Regele a trimis o a treia căpetenie peste cincizeci de oameni, împreună cu cei cincizeci de oameni ai acestuia. Această a treia căpetenie s‑a suit, iar când a ajuns, s‑a plecat pe genunchi înaintea lui Ilie și a căutat bunăvoința lui, zicându‑i: „Omule al lui Dumnezeu, te rog, pune preț pe viața mea și pe viața acestor cincizeci de robi ai tăi! 14Iată că a coborât foc din ceruri și a mistuit primele două căpetenii peste cincizeci și cei cincizeci de oameni ai lor. Acum deci, pune preț pe viața mea!“

15Atunci îngerul Domnului i‑a zis lui Ilie: „Coboară cu el și nu te teme de el!“ Ilie s‑a ridicat și a coborât împreună cu el la rege. 16El i‑a zis regelui: „Așa vorbește Domnul: «Nu este în Israel Dumnezeu al Cărui cuvânt să‑L poți întreba, de trimiți mesageri să‑l întrebe pe Baal-Zebub, zeul Ekronului? Pentru că ai făcut aceasta, nu vei coborî din patul în care te‑ai urcat, ci vei muri cu siguranță!»“

17Ahazia a murit potrivit Cuvântului Domnului pe care l‑a rostit Ilie. Pentru că nu avea niciun fiu, în locul lui a devenit rege Ioram. Era al doilea an al lui Iehoram, fiul lui Iehoșafat, regele lui Iuda.

18Celelalte fapte pe care le‑a făcut Ahazia, nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor regilor lui Israel“?

Akuapem Twi Contemporary Bible

2 Ahemfo 1:1-18

Ɔhene Ahasia Adebisa

1Ɔhene Ahab wu akyi no, Moabman tew wɔn ho fii Israel ho, nyaa wɔn ahofadi. 2Da bi, Israelhene foforo Ahasia fii nʼabansoro dan a ɛwɔ Samaria ahemfi mfɛnsere mu tew hwee fam, ma opiraa yiye. Enti ɔsomaa abɔfo kɔɔ Baal-Sebub1.2 Baal-Sebub nkyerɛase ne “nwansena wura.” Saa din yi yɛ fɛwdi din bi a wɔde too Kanaanfo nyame Beelsebul (honhommɔne hene ba) so a ɛwɔ Mat 10.25; 12.27 no. Ekron nyame nkyɛn abisa, kobisaa sɛ obenya ahoɔden ana.

3Na Awurade bɔfo ka kyerɛɛ Tisbini Elia se, “Kɔ na kohyia Samariahene abɔfo no, na bisa wɔn se, ‘Adɛn nti na morekɔ Baal-Sebub, Ekron nyame nkyɛn abisa, sɛ ɔhene benya ahoɔden ana? Onyankopɔn nni Israel ana?’ 4Mprempren, sɛnea Awurade se ni: ‘Worensɔre mfi mpa a woda so no so da. Na nea ɛbɛyɛ biara, wubewu.’ ” Na Elia kɔkaa nkra no.

5Bere a abɔfo no san baa ɔhene nkyɛn no, obisaa wɔn se, “Adɛn nti na moaba ntɛm saa?”

6Wobuae se, “Ɔbarima bi behyiaa yɛn, ka kyerɛɛ yɛn se yɛnsan nkɔ ɔhene nkyɛn, na nkra a ɔde fi Awurade nkyɛn a ɔde kaa ho ne sɛ, ‘Adɛn nti na morekɔ Baal-Sebub, Ekron nyame nkyɛn abisa sɛ ɔhene ho bɛtɔ no ana? Onyankopɔn nni Israel ana? Esiane sɛ woayɛ saa nti, worensɔre mfi mpa a woda so no so da. Na nea ɛbɛyɛ biara, wubewu.’ ”

7Ɔhene no bisae se, “Na saa ɔbarima no yɛ hena? Na ɔte dɛn?”

8Wobuae se, “Na ne ho wɔ nwi a ɔbɔ aboanwoma abɔso.”

Ɔhene no teɛɛ mu se, “Ɛyɛ Tisbini Elia.”

9Ɔsomaa asraafo so safohene ne asraafo aduonum sɛ wɔnkɔkyere no. Wohuu sɛ ɔte bepɔw bi atifi. Ɔsafohene no ka kyerɛɛ no se, “Onyankopɔn nipa, ɔhene asoma yɛn sɛ yɛmmɛfa wo mmra.”

10Na Elia buaa ɔsahene no se, “Sɛ meyɛ Onyankopɔn nipa de a, ɛno de, ma ogya mfi ɔsoro mmra mmɛhyew wo ne wo mmarima aduonum no!” Na ogya fi ɔsoro bekunkum wɔn nyinaa.

11Enti ɔhene no san somaa ɔsafohene foforo a asraafo aduonum ka ne ho. Ɔsafohene no ka kyerɛɛ no se, “Onyankopɔn nipa, ɔhene se bra mprempren ara.”

12Elia buae se, “Sɛ meyɛ Onyankopɔn nipa de a, ɛno de, ma ogya mfi ɔsoro mmra mmɛhyew wo ne wo mmarima aduonum no!” Na bio, ogya fi ɔsoro bekunkum wɔn nyinaa.

13Bio, ɔhene no somaa ɔsafohene bi ne asraafo aduonum. Saa bere yi de, ɔsafohene no kobuu Elia nkotodwe. Ɔsrɛɛ no se, “Onyankopɔn nipa, mesrɛ sɛ, fa me ne saa asomfo aduonum yi nkwa kyɛ yɛn. 14Hwɛ sɛnea ogya fi ɔsoro abɛhyew akuw abien a wodi kan no. Nanso mprempren mesrɛ sɛ, fa me nkwa kyɛ me!”

15Na Awurade bɔfo ka kyerɛɛ Elia se, “Nsuro. Wo ne no nkɔ.” Na Elia sɔre kɔɔ ɔhene no nkyɛn.

16Na Elia ka kyerɛɛ ɔhene no se, “Sɛnea Awurade se ni: Adɛn nti na wosomaa abɔfo kɔɔ Baal-Sebub, Ekron nyame nkyɛn abisa, sɛ ɔhene benya ahoɔden ana? Onyankopɔn nni Israel ana? Esiane sɛ woayɛ saa nti, worensɔre mfi mpa a woda so no so da. Na nea ɛbɛyɛ biara wubewu.” 17Na Ahasia wui sɛnea Awurade nam Elia so hyɛe no. Esiane sɛ na Ahasia nni ɔbabarima a obedi nʼade nti, ne nuabarima Yoram na odii nʼade sɛ ɔhene. Saa asɛm yi sii Yehosafat a na ɔyɛ Yudahene babarima Yehoram adedi mfe abien mu. 18Nsɛm a esisii wɔ Ahasia ahenni mu no nkae no, wɔankyerɛw angu Israel Ahemfo Abakɔsɛm Nhoma no mu ana?