Nouă Traducere În Limba Română

2 Petru 1:1-21

1Simeon Petru, rob și apostol al lui Isus Cristos, către cei care, prin dreptatea Dumnezeului nostru și a Mântuitorului Isus Cristos, au primit, asemenea nouă, aceeași credință de neprețuit: 2harul și pacea să vă fie înmulțite prin cunoașterea lui Dumnezeu și a lui Isus, Domnul nostru!

Chemarea și alegerea creștinului

3Dumnezeiasca Lui putere ne‑a dăruit toate cele necesare pentru viață și evlavie, prin cunoașterea Celui Ce ne‑a chemat prin slava și virtutea3 În acest verset, termenul arete este folosit ca trăsătură a divinității, comunicând ideea maiestății lui Dumnezeu. Însă același termen este folosit în v. 5 ca trăsătură umană, trimițând la acea virtute ce reprezenta calitatea fundamentală în lumea antică, vizând forța morală, puritatea caracterului. Termenii grecești doxa și arete (slavă și virtute) apar împreună în Is. 42:8, 12 (traducerea LXX) cu referire la Dumnezeu. Lui, 4prin care4 Cu referire la slava și virtutea. El ne‑a dăruit promisiunile Lui prețioase și nespus de mari, pentru ca, prin acestea4 Cu referire la promisiunile Lui prețioase și nespus de mari., scăpând de stricăciunea care este în lume din cauza poftei, să deveniți părtași ai naturii dumnezeiești.

5De aceea, dați‑vă toată silința să adăugați la credința voastră virtutea, la virtute – cunoașterea, 6la cunoaștere – înfrânarea, la înfrânare – răbdarea, la răbdare – evlavia6 În general, cuvântul evlavie reprezintă traducerea termenilor grecești eusebeia și eulabeia, care descriu o atitudine de respect și admirație față de divinitate., 7la evlavie – dragostea frățească, iar la dragostea frățească – dragostea de oameni7 Cei doi termeni grecești folosiți în acest verset sunt filadelfia (tradus prin dragoste frățească) și agape (tradus prin dragoste de oameni).. 8Căci dacă aceste lucruri sunt într-adevăr ale voastre și abundă printre voi, ele nu vă vor lăsa să fiți nici leneși, nici neroditori în ce privește cunoașterea Domnului nostru Isus Cristos. 9Dar cel care nu are aceste lucruri este miop, ba chiar orb, uitând că a primit curățirea de păcatele lui de dinainte.

10De aceea, fraților, străduiți‑vă chiar mai mult să vă întăriți chemarea și alegerea voastră, pentru că, făcând aceste lucruri, nu vă veți împiedica niciodată. 11Căci așa vă va fi oferită din belșug intrarea în Împărăția11 Împărăția reprezintă domnia lui Dumnezeu, fiind în același timp o realitate prezentă și o speranță în viitor. veșnică a Domnului nostru și Mântuitorului Isus Cristos.

Martori ai slavei lui Cristos

12De aceea voi fi gata să vă reamintesc întotdeauna aceste lucruri, cu toate că le știți și sunteți tari în adevărul pe care‑l aveți de față.12 Sau: la îndemână. 13Dar consider că este drept, cât timp sunt în cortul13 Cu referire la trup. acesta, să vă trezesc printr‑o înștiințare, 14întrucât știu că mutarea cortului meu este grabnică, după cum mi‑a făcut cunoscut Domnul nostru Isus Cristos. 15Mă voi strădui deci să vă ajut să păstrați mereu în amintire aceste lucruri și după plecarea mea.

16Căci noi v‑am făcut cunoscute puterea și venirea Domnului nostru Isus Cristos, nu urmând niște mituri alcătuite cu îndemânare, ci ca unii care am fost martori oculari ai măreției Lui. 17Căci El a primit din partea lui Dumnezeu Tatăl cinste și slavă, atunci când acel17 Lit.: un astfel de. glas a venit spre El prin Slava Măreață, zicând: „Acesta este Fiul Meu preaiubit în Care‑Mi găsesc plăcerea!“17 Vezi Mt. 17:5; Mc. 9:7; Lc. 9:35 și notele. 18Noi înșine am auzit acest glas venind din cer, în timp ce eram cu El pe muntele cel sfânt. 19Și avem cuvântul profetic și mai ferm, la care bine faceți că luați aminte, pentru că este precum o candelă care luminează într‑un loc întunecos, până când se va crăpa de ziuă și steaua de dimineață va răsări în inimile voastre. 20Înainte de toate, să știți că nicio profeție din Scriptură nu s‑a născut în urma interpretării cuiva. 21Căci nicio profeție n‑a fost adusă vreodată prin voia omului, ci oamenii au vorbit de la Dumnezeu, conduși de Duhul Sfânt.

Nova Versão Internacional

2 Pedro 1:1-21

1Simão Pedro, servo1.1 Isto é, escravo. e apóstolo de Jesus Cristo,

àqueles que, mediante a justiça de nosso Deus e Salvador Jesus Cristo, receberam conosco uma fé igualmente valiosa:

2Graça e paz lhes sejam multiplicadas, pelo pleno conhecimento de Deus e de Jesus, o nosso Senhor.

A Certeza de nossa Vocação e Eleição

3Seu divino poder nos deu tudo de que necessitamos para a vida e para a piedade, por meio do pleno conhecimento daquele que nos chamou para a sua própria glória e virtude. 4Dessa maneira, ele nos deu as suas grandiosas e preciosas promessas, para que por elas vocês se tornassem participantes da natureza divina e fugissem da corrupção que há no mundo, causada pela cobiça.

5Por isso mesmo, empenhem-se para acrescentar à sua fé a virtude; à virtude o conhecimento; 6ao conhecimento o domínio próprio; ao domínio próprio a perseverança; à perseverança a piedade; 7à piedade a fraternidade; e à fraternidade o amor. 8Porque, se essas qualidades existirem e estiverem crescendo em sua vida, elas impedirão que vocês, no pleno conhecimento de nosso Senhor Jesus Cristo, sejam inoperantes e improdutivos. 9Todavia, se alguém não as tem, está cego, só vê o que está perto, esquecendo-se da purificação dos seus antigos pecados.

10Portanto, irmãos, empenhem-se ainda mais para consolidar o chamado e a eleição de vocês, pois, se agirem dessa forma, jamais tropeçarão 11e assim vocês estarão ricamente providos quando entrarem no Reino eterno de nosso Senhor e Salvador Jesus Cristo.

A Glória de Cristo e a Firmeza das Escrituras

12Por isso, sempre terei o cuidado de lembrá-los destas coisas, se bem que vocês já as sabem e estão solidamente firmados na verdade que receberam. 13Considero importante, enquanto estiver no tabernáculo deste corpo, despertar a memória de vocês, 14porque sei que em breve deixarei este tabernáculo, como o nosso Senhor Jesus Cristo já me revelou. 15Eu me empenharei para que, também depois da minha partida, vocês sejam sempre capazes de lembrar-se destas coisas.

16De fato, não seguimos fábulas engenhosamente inventadas, quando falamos a vocês a respeito do poder e da vinda de nosso Senhor Jesus Cristo; ao contrário, nós fomos testemunhas oculares da sua majestade. 17Ele recebeu honra e glória da parte de Deus Pai, quando da suprema glória lhe foi dirigida a voz que disse: “Este é o meu filho amado, de quem me agrado”1.17 Mt 17.5; Mc 9.7; Lc 9.35. 18Nós mesmos ouvimos essa voz vinda dos céus, quando estávamos com ele no monte santo.

19Assim, temos ainda mais firme a palavra dos profetas, e vocês farão bem se a ela prestarem atenção, como a uma candeia que brilha em lugar escuro, até que o dia clareie e a estrela da alva nasça no coração de vocês. 20Antes de mais nada, saibam que nenhuma profecia da Escritura provém de interpretação pessoal, 21pois jamais a profecia teve origem na vontade humana, mas homens1.21 Muitos manuscritos dizem homens santos. falaram da parte de Deus, impelidos pelo Espírito Santo.