Domnia lui Ezechia peste Iuda – purificarea Casei Domnului
(2 Regi 18:1-3)
1Ezechia a devenit rege la vârsta de douăzeci și cinci de ani și a domnit la Ierusalim timp de douăzeci și nouă de ani. Mama lui se numea Abia și era fiica lui Zaharia. 2El a făcut ce este drept în ochii Domnului, tot așa cum făcuse David, tatăl său.
3În cel dintâi an al domniei sale, în prima lună, el a deschis ușile Casei Domnului și le‑a reparat. 4I‑a adus pe preoți și pe leviți, i‑a strâns în Piața de Răsărit 5și le‑a zis:
„Leviților, ascultați‑mă! Sfințiți‑vă5 Vezi nota de la 7:7., sfințiți Casa Domnului, Dumnezeul părinților voștri, și scoateți necurăția din Lăcaș. 6Căci strămoșii noștri au fost necredincioși, au făcut ce este rău în ochii Domnului, Dumnezeul nostru, și L‑au părăsit. Ei și‑au întors fața de la Lăcașul Domnului, și‑au arătat ceafa. 7Mai mult, au închis porțile porticului, au stins candelele, nu au mai adus tămâie și nu au mai adus în Lăcaș arderi‑de‑tot Dumnezeului lui Israel. 8De aceea mânia Domnului este peste Iuda și peste Ierusalim și i‑a făcut o pricină de groază, de spaimă și de fluierat, așa cum vedeți cu ochii voștri. 9Iată, din cauza aceasta, părinții noștri au căzut loviți de sabie, iar fiii noștri, fiicele noastre și soțiile noastre sunt în captivitate. 10Acum, am pe inimă să încheiem un legământ cu Domnul, Dumnezeul lui Israel, pentru ca mânia Lui cea aprigă să se abată de la noi. 11Fiii mei, nu fiți nepăsători, căci pe voi v‑a ales Domnul ca să‑I stați înainte pentru slujire, să‑I slujiți și să‑I aduceți tămâie.“ 12Atunci s‑au ridicat următorii leviți:
dintre chehatiți –
Mahat, fiul lui Amasai, și Ioel, fiul lui Azaria;
dintre merariți –
Chiș, fiul lui Abdi, și Azaria, fiul lui Iehalel‑El;
dintre gherșoniți –
Ioah, fiul lui Zima, și Eden, fiul Ioah;
13dintre urmașii lui Elițafan –
Șimri și Ieiel;
dintre urmașii lui Asaf –
Zaharia și Matania;
14dintre urmașii lui Heman –
Iehiel și Șimei,
iar dintre urmașii lui Iedutun –
Șemaia și Uziel.
15Aceștia și‑au adunat frații, s‑au sfințit și au venit pentru a curăți Casa Domnului, după porunca regelui, potrivit cuvintelor Domnului. 16Preoții au intrat înăuntrul Casei Domnului ca s‑o curățească și au scos afară, în curtea Templului16 Vezi nota de la 3:17. Domnului, toate necurățiile pe care le‑au găsit în Casa Domnului. Leviții le‑au luat și le‑au dus afară, lângă uedul16 Vezi nota de la 15:16. Chidron. 17Au început să‑l sfințească în prima zi a lunii întâi. În a opta zi a lunii au intrat în porticul Domnului. Au sfințit apoi Casa Domnului timp de opt zile, și au încheiat în a șaisprezecea zi a lunii întâi.
18Ei s‑au dus înăuntru la regele Ezechia și au zis: „Am curățit Casa Domnului în întregime, altarul arderilor‑de‑tot și toate uneltele lui, masa pentru pâinea prezentării și toate obiectele ei, 19precum și toate obiectele care au fost spurcate de regele Ahaz în timpul domniei lui, din cauza necredincioșiei lui. Le‑am pregătit, le‑am sfințit și iată că acum sunt în fața altarului Domnului.“
20Regele Ezechia s‑a sculat dis‑de‑dimineață, a adunat conducătorii cetății și s‑au suit la Casa Domnului. 21Au luat cu ei șapte tauri, șapte berbeci, șapte miei și șapte țapi ca să‑i aducă drept jertfă pentru păcat, pentru regat, pentru Sfântul Lăcaș și pentru Iuda. Regele le‑a zis urmașilor lui Aaron, preoții, să aducă arderile‑de‑tot pe altarul Domnului. 22Au înjunghiat vitele, iar preoții au luat sângele și au stropit altarul; apoi au înjunghiat berbecii și au stropit cu sânge altarul, după care au înjunghiat mieii și au stropit cu sânge altarul. 23Apoi au luat țapii pentru jertfa pentru păcat și i‑au adus înaintea regelui și a adunării. Aceștia și‑au pus mâinile peste ei, 24iar preoții au înjunghiat țapii și au făcut ispășire cu sângele acestora pentru tot Israelul, căci regele poruncise ca arderea‑de‑tot și jertfa pentru păcat să fie aduse pentru tot Israelul.
25El îi pusese pe leviți să stea în Casa Domnului cu chimvale, cu harfe și cu lire, așa cum porunciseră David, Gad, văzătorul regelui, și profetul Natan, căci porunca fusese dată de Domnul prin profeții Săi. 26Deci leviții stăteau acolo cu instrumentele lui David, iar preoții cu trâmbițele.
27Când Ezechia a poruncit să aducă arderea‑de‑tot pe altar, chiar în clipa în care a început arderea‑de‑tot, a început și cântarea Domnului în sunetul trâmbițelor și al instrumentelor lui David, regele lui Israel. 28Toată adunarea s‑a închinat; cântăreții au cântat cântarea și au sunat trâmbițele până s‑a terminat arderea‑de‑tot.
29Când s‑a terminat arderea‑de‑tot, regele împreună cu toți cei prezenți au îngenuncheat și s‑au închinat. 30Regele Ezechia și conducătorii i‑au îndemnat pe leviți să‑L laude pe Domnul prin cuvintele lui David și ale văzătorului Asaf. Ei L‑au lăudat cu bucurie, s‑au plecat și s‑au închinat. 31Văzând acestea, Ezechia a zis: „Acum că v‑ați dedicat Domnului, apropiați‑vă și aduceți jertfe și daruri de mulțumire la Casa Domnului!“
Astfel, adunarea a adus jertfe și daruri de mulțumire, iar toți aceia care aveau o inimă generoasă au adus arderi‑de‑tot. 32Numărul arderilor‑de‑tot aduse de către adunare a fost de șaptezeci de viței, o sută de berbeci și două sute de miei. Toate aceste vite au fost aduse Domnului ca ardere‑de‑tot. 33Au închinat33 Lit.: au sfințit. Verbul poate avea sensul de a pune pe cineva/ceva într‑o stare specială (fizic sau spiritual), a consacra, a pune deoparte pentru Dumnezeu (uneori printr‑un ritual de ungere cu ulei sau sânge, spălare și/sau rugăciune ori declarație publică). Domnului șase sute de boi și trei mii de oi. 34Preoții au fost însă prea puțini, astfel încât nu au putut să jupuiască toate arderile‑de‑tot. Prin urmare, frații lor, leviții, i‑au ajutat până au terminat slujba și până ce s‑au sfințit și ceilalți preoți, căci leviții se sfințiseră cu mai multă râvnă. 35Au fost multe arderi‑de‑tot, în afară de grăsimea jertfelor de pace35 Vezi nota de la 7:7. și de jertfele de băutură care însoțeau arderea‑de‑tot.
Și astfel a fost restabilită slujba la Casa Domnului. 36Ezechia și tot poporul s‑au bucurat pentru că Dumnezeu a purtat de grijă poporului, căci aceasta s‑a întâmplat pe neașteptate.
29
ユダの王ヒゼキヤ
1ヒゼキヤは二十五歳でユダの王となり、二十九年間エルサレムで治めました。母はゼカリヤの娘アビヤでした。 2彼の治世は、父祖ダビデがそうであったように、主の目にかなうものでした。
3その第一年の第一の月、ヒゼキヤ王は神殿の扉を開けて、内部を修理しました。 4-5それから、祭司とレビ人たちを神殿の東側の広場に呼び集めて言いました。「レビ人たち、聞きなさい。まず、あなたがた自身の身をきよめ、それから、あなたがたの父祖の神、主の神殿をきよめなさい。聖所から、ちりあくたをすべて掃き出しなさい。 6というのも、私たちの父たちが主の前に大きな罪を犯し、主と神殿を捨て去り、それらに背を向けたからだ。 7神殿の扉は閉ざされ、絶やしてはならないともしびの火は消え、香もたかれず、焼き尽くすいけにえもささげられなかった。 8それで、主の怒りがユダとエルサレムに下り、今も見るとおり、主は私たちを、恐れと驚きとあざけりの的となさったのだ。 9父は戦死し、妻子は捕虜になっている。 10私は、主の燃える怒りが去るように、イスラエルの神、主と契約を結びたいと思う。 11さあみんな、これ以上、大切な務めを怠ってはならない。主はあなたがたを選んでご自分に仕えさせ、香をたく務めに任じてくださったのだから。」
12-14そこでレビ人たちは、それぞれの務めに就きました。ケハテ氏族からはアマサイの子マハテとアザルヤの子ヨエル、メラリ氏族からはアブディの子キシュとエハレルエルの子アザルヤ、ゲルション氏族からはジマの子ヨアフとヨアフの子エデン、エリツァファン氏族からはシムリとエイエル、アサフ氏族からはゼカリヤとマタヌヤ、ヘマン氏族からはエヒエルとシムイ、エドトン氏族からはシェマヤとウジエル。
15彼らは次々に身内のレビ人を集め、まず自分自身の身をきよめてから、主に代わって語った王の命令どおり、宮きよめの仕事に取りかかりました。 16祭司たちが神殿の中をきよめ、その中にあった汚れたものや壊れたものを全部、神殿の庭に持ち出すと、レビ人がそれをキデロン川へ運びました。 17これが始まったのは第一の月の一日（ユダヤ暦による。太陽暦では三月中旬）で、その月の八日には神殿の庭のきよめをすませ、さらに八日間にわたって神殿自体をきよめて、十六日に終わりました。
18それから彼らは王宮に戻り、ヒゼキヤ王に報告しました。「ただ今、神殿のきよめを完了しました。焼き尽くすいけにえの祭壇と付属の器具、供えのパンの机と付属の器具も、すべてきよめました。 19また、アハズ王が神殿を閉じた時に取り除いたすべての器具を整え、きよめました。みな祭壇のそばにあります。」
20翌朝早く、王は町の首長を従えて神殿に上りました。 21その時、この国と神殿のためにささげる、罪の赦しのためのいけにえとして、雄の子牛七頭、雄羊七頭、子羊七頭、雄やぎ七頭が用意され、王はアロンの子孫である祭司に命じて、いけにえを主の祭壇にささげさせました。 22雄の子牛が殺されると、祭司はその血を取って祭壇に注ぎかけました。雄羊や子羊の場合も同じでした。 23罪の赦しのためのいけにえ用の雄やぎが、王と役人たちの前に引いて来られると、彼らはその雄やぎの上に手を置きました。 24それから、祭司はこの雄やぎを殺し、血を祭壇に注いで罪の赦しのためのいけにえとし、王が命じたとおり、イスラエル全国民のために贖いをしました。焼き尽くすいけにえと罪の赦しのためのいけにえをイスラエル全国民のためにささげるように、王から指示してあったからです。
25-26王は、神殿に仕えるレビ人に、シンバル、琴、竪琴を持たせて管弦楽団を編成しました。これは主のことばを受けた、ダビデおよび預言者ガドとナタンの意向に従ったものでした。祭司はラッパによる吹奏隊を引き受けました。 27そこで王は、焼き尽くすいけにえを祭壇にささげるよう命じました。いけにえをささげ始めると、シンバルや琴、竪琴がいっせいに賛美歌を演奏し、それに合わせてラッパが吹き鳴らされました。 28この式が終わるまで、歌とラッパに合わせて、全会衆が主を礼拝しました。 29いけにえをささげ終わると、王と側近たちは主を伏し拝みました。 30それから王は、ダビデと預言者アサフの詩を主の前で歌うように、レビ人に命じました。彼らは喜んで主を賛美し、一同はひれ伏して礼拝しました。
31そののち、ヒゼキヤは言いました。「きよめの儀式はこれで終了した。さあ、今度は、あなたがたの感謝のいけにえを持って来なさい。」そこで各地から集まった人々は、感謝のいけにえを持って来ました。中には進んで、焼き尽くすいけにえを持って来る人もいました。 32-33焼き尽くすいけにえは全部で、雄の子牛が七十頭、雄羊が百頭、子羊が二百頭でした。さらに聖なるささげ物として、牛六百頭、羊三千頭が加えられました。 34ただし、焼き尽くすいけにえの用意をする祭司の手が足りなかったので、彼らの兄弟であるレビ人がその仕事をしました。このあとも彼らは、さらに多くの祭司が加えられるまで仕事を手伝いました。レビ人は、祭司よりも早く身をきよめて準備していたのです。 35たくさんの焼き尽くすいけにえ、そのための注ぎのぶどう酒、それに、多くの和解のいけにえがありました。このようにして、神殿での奉仕が再開され、いけにえがささげられるようになりました。 36ヒゼキヤとすべての民は、神がこのようにすばやく事を運んでくださったことを心から喜びました。
