Domnia lui Ioaș peste Iuda
(2 Regi 11:21–12:16)
1Ioaș era în vârstă de șapte ani când a devenit rege și a domnit la Ierusalim timp de patruzeci de ani. Mama lui se numea Țibia și era din Beer-Șeba. 2Ioaș a făcut ce este drept în ochii Domnului, în toate zilele preotului Iehoiada. 3Iehoiada i‑a ales două soții și astfel lui Ioaș i s‑au născut fii și fiice.
4După aceea, Ioaș s‑a hotărât în inima lui să restaureze Casa Domnului. 5A pus împreună preoții și leviții și le‑a zis: „Duceți‑vă în cetățile lui Iuda și strângeți de la tot Israelul darea anuală pentru restaurarea Casei Dumnezeului vostru. Împliniți‑vă degrabă însărcinarea!“
Dar leviții nu s‑au grăbit. 6Regele l‑a chemat pe Iehoiada, preotul conducător, și i‑a zis: „De ce nu ai vegheat ca leviții să strângă din Iuda și din Ierusalim contribuția rânduită de Moise, robul Domnului, și de adunarea lui Israel pentru Cortul Mărturiei? 7Căci nelegiuita aceea de Atalia și fiii ei au despuiat Casa lui Dumnezeu și au dedicat baalilor toate lucrurile sfinte ale Casei Domnului.“
8La porunca regelui, au făcut un cufăr și l‑au pus afară, la poarta Casei Domnului. 9Apoi au dat de veste în Iuda și în Ierusalim ca oamenii să aducă Domnului contribuția rânduită de Moise, robul lui Dumnezeu, asupra lui Israel în pustie. 10Toate căpeteniile și întregul popor și‑au adus contribuția cu bucurie, până când cufărul s‑a umplut. 11Ori de câte ori cufărul era dus de către leviți la cei puși responsabili de rege, atunci când vedeau că era prea mult argint în el, venea scribul regelui împreună cu slujbașul preotului conducător și goleau cufărul. Apoi leviții îl luau și îl duceau înapoi la locul lui. Așa făceau în fiecare zi și astfel au strâns mult argint. 12Apoi regele și Iehoiada dădeau argintul celor ce se ocupau cu lucrarea de slujire la Casa Domnului, iar aceștia angajau zidari și tâmplari care să restaureze Casa Domnului, precum și lucrători în fier și în bronz care să repare Casa Domnului.
13Lucrătorii s‑au apucat de treabă și astfel, prin lucrarea mâinilor lor, restaurarea a înaintat până când au adus Casa lui Dumnezeu în bună stare și au consolidat‑o. 14Când au terminat, au adus înaintea regelui și a lui Iehoiada argintul rămas. Din el au făcut obiecte pentru Casa Domnului, obiecte pentru slujire și pentru arderile‑de‑tot, cupe, precum și alte lucruri de aur și de argint. Cât timp a trăit Iehoiada s‑au adus continuu arderi‑de‑tot la Casa Domnului.
15Iehoiada a murit, bătrân și sătul de zile. La moartea sa, avea o sută treizeci de ani. 16L‑au înmormântat în Cetatea lui David, la un loc cu regii, căci făcuse numai bine în Israel, atât cu privire la Dumnezeu, cât și cu privire la Casa Lui.
Apostazia lui Ioaș
(2 Regi 12:17-21)
17După moartea lui Iehoiada, căpeteniile lui Iuda au venit și s‑au plecat înaintea regelui. Atunci regele a ascultat de ei. 18Au părăsit Casa Domnului, Dumnezeul părinților lor, au slujit așerelor și idolilor. Mânia Domnului a venit asupra lui Iuda și asupra Ierusalimului din cauza acestei vinovății a lor. 19Domnul le‑a trimis profeți ca să‑i întoarcă la El, să mărturisească împotriva lor, dar poporul nu a vrut să asculte.
20Atunci Zaharia, fiul preotului Iehoiada, a fost îmbrăcat cu Duhul lui Dumnezeu. El a stat înaintea poporului și le‑a zis: „Așa vorbește Dumnezeu: «De ce ați încălcat poruncile Domnului? Nu veți reuși! Fiindcă L‑ați părăsit pe Domnul, și El vă va părăsi!»“ 21Ei însă au uneltit împotriva lui și, la porunca regelui, l‑au omorât cu pietre în curtea Casei Domnului. 22Regele Ioaș nu și‑a amintit de tot binele pe care i l‑a făcut Iehoiada, tatăl acestuia, și i‑a ucis fiul. În timp ce murea, Zaharia a zis: „Domnul să vadă și să judece!“
23Un an mai târziu23 Sau: În primăvară., armata Aramului s‑a suit împotriva lui Ioaș. Ei au venit în Iuda și la Ierusalim și au nimicit din țară toate căpeteniile poporului, iar prada au trimis‑o în întregime regelui din Damasc. 24Chiar dacă armata Aramului a venit cu un mic număr de oameni, Domnul a dat în mâinile lor armata mult mai numeroasă a celor din Iuda, căci aceștia Îl părăsiseră pe Domnul, Dumnezeul părinților lor. Și astfel ei au adus judecata asupra lui Ioaș.
25Când arameii au plecat de la el, l‑au lăsat în chinuri mari. Slujitorii săi au uneltit împotriva lui, din cauza sângelui fiului preotului Iehoiada, și l‑au ucis în patul lui. El a murit și a fost înmormântat în Cetatea lui David. Dar nu a fost înmormântat în mormintele regilor. 26Cei care au uneltit împotriva lui au fost Zabad, fiul amonitei Șimat, și Iehozabad, fiul moabitei Șimrit. 27Cele privitoare la fiii săi, la numeroasele rostiri despre el și la restaurarea Casei lui Dumnezeu, iată că sunt scrise în „Relatarea Cărții Regilor“. În locul lui a domnit fiul său Amația.
Yoas Siesie Asɔredan No
1Yoas dii ɔhene no, na wadi mfeɛ nson, na ɔdii adeɛ Yerusalem mfirinhyia aduanan. Na ne maame din de Sibia a ɔfiri Beer-Seba. 2Yoas yɛɛ deɛ ɛsɔ Awurade ani, ɔsɔfoɔ Yehoiada nkwa nna nyinaa. 3Yehoiada maa Yoas ɔyerenom baanu a ɔne wɔn wowoo mmammarima ne mmammaa.
4Akyire no, Yoas yɛɛ nʼadwene sɛ ɔbɛsiesie Awurade Asɔredan no. 5Enti, ɔfrɛfrɛɛ asɔfoɔ ne Lewifoɔ ka kyerɛɛ wɔn sɛ, “Monkɔ Yuda nkuro nyinaa so ntɛm, na monkɔgyegye afirinhyiatoɔ, sɛdeɛ yɛbɛtumi asiesie mo Onyankopɔn Asɔredan no. Monntwentwɛn koraa.” Nanso, Lewifoɔ no ankɔ prɛko pɛ.
6Na ɔhene no frɛɛ ɔsɔfopanin Yehoiada bisaa no sɛ, “Adɛn enti na wommisaa Lewifoɔ no deɛ enti a wɔnkɔɔ Yuda nkuro so ne Yerusalem nkɔgyegyee Asɔredan ho toɔ no? Mose, Awurade ɔsomfoɔ, gyegyee ɔman Israel saa toɔ yi, sɛdeɛ ɛbɛyɛ a, ɔbɛtumi asiesie Apam Ntomadan no.”
7Mfeɛ pii mu no, otirimuɔdenfoɔ Atalia akyidifoɔ bɔ wuraa Onyankopɔn Asɔredan mu, na nneɛma a wɔahyira so wɔ Awurade Asɔredan no mu no nyinaa, wɔfa de somm Baal ahoni.
8Enti, afei, Yoas hyɛɛ sɛ wɔnyɛ adaka bi mfa nsi ɛkwan a ɛkɔ Awurade Asɔredan no akyi. 9Enti, wɔde too Yudafoɔ ne Yerusalemfoɔ anim sɛ, wɔmfa ɛtoɔ a Mose, Onyankopɔn ɔsomfoɔ gyegyee Israelfoɔ wɔ ɛserɛ so no mmrɛ Awurade. 10Ntuanofoɔ no ne ɔmanfoɔ no penee so, enti wɔde anigyeɛ de wɔn sika bɛhyɛɛ adaka no ma. 11Ɛberɛ biara a adaka no bɛyɛ ma no, Lewifoɔ no soa de kɔma ɔhene mpanimfoɔ. Na asɛnniiɛ twerɛfoɔ ne ɔsɔfopanin ananmusini bi akan sika no, na wɔasane de adaka no akɔsi Asɔredan no ɛpono ano bio. Wɔyɛɛ saa daa, na wɔnyaa sika bebree. 12Ɔhene no ne Yehoiada de sika no maa adansie sohwɛfoɔ, ma wɔfaa adansifoɔ ne nnua dwumfoɔ, ma wɔsiesiee Awurade Asɔredan no. Afei, wɔfaa nnadeɛ adwumfoɔ maa wɔde nnadeɛ ne kɔbere mfrafraeɛ yɛɛ Awurade Asɔredan no ho nneɛma.
13Na mmarima a wɔhwɛ ɛdan no nsiesie so no yɛɛ adwumaden ma adwuma no kɔɔ so sɛdeɛ ɛfata. Wɔsii Onyankopɔn Asɔredan no wɔ ne tebea dada no sɛso na wɔhyɛɛ mu den. 14Wɔwiee nsiesie no, wɔde sika no nkaeɛ brɛɛ ɔhene no ne Yehoiada. Wɔde yɛɛ nneɛma ahodoɔ a wɔde bi som, de bi bɔ ɔhyeɛ afɔdeɛ a nkwankoraa ne atam ahodoɔ a wɔde sikakɔkɔɔ ne dwetɛ ayɛ nso ka ho. Na wɔde kɔguu Awurade asɔredan no mu. Ɛberɛ a na ɔsɔfoɔ Yehoiada te ase no, na wɔtaa bɔ ɔhyeɛ afɔdeɛ wɔ Awurade Asɔredan mu hɔ.
15Yehoiada nyinii yie, ɔwuiɛ no na wadi mfirinhyia ɔha ne aduasa. 16Wɔsiee no ahemfo asieeɛ wɔ Dawid kurom, ɛfiri sɛ, na wayɛ adwuma pa wɔ Israel, ama Onyankopɔn ne nʼAsɔredan no.
Yehoiada Ɔsom Nhyehyɛeɛ No Sesa
17Yehoiada owuo akyi no, Yuda ntuanofoɔ bɛkotoo ɔhene Yoas anim, srɛɛ no sɛ ɔntie wɔn afotuo. 18Wɔyɛɛ wɔn adwene sɛ wɔbɛgya Awurade, wɔn agyanom Onyankopɔn Asɔredan no, na wɔasom Asera afɔrebukyia no ne ahoni no mmom. Na Onyankopɔn abufuo baa Yuda ne Yerusalem so wɔ wɔn bɔne enti. 19Awurade somaa adiyifoɔ sɛ wɔnkɔfa wɔn mmrɛ no, nanso nnipa no ampene.
20Afei, Onyankopɔn Honhom baa ɔsɔfoɔ Yehoiada babarima Sakaria so. Ɔgyinaa nnipa no anim kaa sɛ, “Sɛdeɛ Onyankopɔn seɛ nie: Adɛn enti na monni Awurade ahyɛdeɛ so? Morennya nkɔsoɔ ɛfiri sɛ, moagya Awurade ama ɔno nso agya mo!”
21Na ntuanofoɔ no yɛɛ apam wɔ Sakaria ho sɛ wɔbɛkum no. Na ɔhene Yoas ankasa hyɛ ma wɔsii no aboɔ, kumm no wɔ Awurade Asɔredan no adihɔ hɔ. 22Na ɔhene Yoas ankae adɔeɛ a nʼagya Yehoiada de yɛɛ no no, na ɔkumm ne babarima. Sakaria rewuo no, nsɛm a ɔka twaa toɔ ne sɛ, “Awurade nhunu deɛ wɔreyɛ na ɔmma wɔmmu ho akonta!”
Yoas Adedie Awieeɛ
23Afe no ahyɛaseɛ no, Aram akodɔm bɔɔ nsra baa Yoas so. Wɔkaa Yuda ne Yerusalem hyɛeɛ, kunkumm ntuanofoɔ a wɔwɔ ɔman no mu nyinaa. Na wɔfaa asadeɛ a wɔnyaeɛ nyinaa, de kɔmaa wɔn ɔhene wɔ Damasko. 24Ɛwom sɛ Aram dɔm a wɔkɔto hyɛɛ wɔn so no sua deɛ, nanso, Awurade boaa wɔn maa wɔdii Yuda akodɔm kɛseɛ no so nkonim. Yudafoɔ gyaa Awurade, wɔn agyanom Onyankopɔn, ɛno enti Awurade buu atɛn tiaa Yoas. 25Aramfoɔ twee wɔn ho na wɔgyaa Yoas a na wapira yie no hɔ. Nanso, ɔno ankasa mpanimfoɔ dwenee ho sɛ, ɛsiane sɛ ɔkumm ɔsɔfoɔ Yehoiada babarima enti, wɔbɛkum no. Wɔkumm no wɔ ɛberɛ a ɔda mpa so. Na wɔsiee no Dawid kurom a wɔankɔsie no wɔ adehyeɛ amusieeɛ.
26Na awudifoɔ no yɛ Yosabat a ɔyɛ Amonni baa Simeat babarima, ne Somer a ɔyɛ Moabni baa Simrit babarima. 27Wɔatwerɛ nsɛm a ɛfa Yoas mmammarima, ne ho nkɔmhyɛ, ne Onyankopɔn Asɔredan no nsiesie wɔ Ahene nwoma nkyerɛmu no mu. Yoas wuiɛ no, ne babarima Amasia dii nʼadeɛ sɛ ɔhene.
