Nouă Traducere În Limba Română

2 Cronici 1

Prima vedenie a lui Solomon

1Solomon, fiul lui David, şi-a întărit domnia, iar Domnul, Dumnezeul lui, a fost cu el, înălţându-l nespus de mult. Solomon a vorbit întregului Israel – conducătorilor peste mii şi peste sute, judecătorilor, tuturor prinţilor lui Israel şi căpeteniilor de familii – după care Solomon împreună cu întreaga adunare s-au dus pe înălţimea de la Ghivon. Acolo se afla Cortul Întâlnirii lui Dumnezeu, pe care Moise, robul Domnului, îl făcuse în pustie. Chivotul lui Dumnezeu fusese luat de David din Chiriat-Iearim şi dus în locul pe care David i-l pregătise, căci el îi întinsese un cort la Ierusalim. Însă altarul de bronz pe care-l făcuse Beţalel, fiul lui Uri, fiul lui Hur, se afla înaintea Tabernaculului Domnului. Solomon şi adunarea L-au căutat pe Domnul înaintea acestui altar. Solomon s-a dus înaintea Domnului, acolo, la altarul de aramă, la Cortul Întâlnirii, şi a adus pe el o mie de arderi de tot. În noaptea aceea, Dumnezeu i S-a arătat lui Solomon şi i-a zis:

– Cere-Mi orice vrei să-ţi dau!

– Tu ai arătat o mare îndurare[a] faţă de tatăl meu, David, I-a răspuns Solomon lui Dumnezeu, şi m-ai pus să domnesc în locul lui. Acum, Doamne Dumnezeule, întăreşte promisiunea pe care i-ai făcut-o tatălui meu, David, căci Tu m-ai pus să domnesc peste un popor numeros ca pulberea pământului. 10 De aceea dă-mi înţelepciune şi cunoştinţă ca să pot conduce poporul acesta, căci cine poate judeca[b] acest popor al Tău atât de numeros?

11 Dumnezeu i-a răspuns lui Solomon:

– Pentru că aceasta a fost dorinţa inimii tale şi nu ai cerut nici bogăţie, nici belşug, nici faimă, nici moartea duşmanilor tăi şi nici o viaţă lungă, ci ai cerut înţelepciune şi cunoştinţă pentru a-Mi putea judeca poporul peste care te-am pus să domneşti, 12 înţelepciunea şi cunoştinţa îţi sunt date. Mai mult, îţi voi da asemenea bogăţii, belşug şi faimă, cum nu s-a mai văzut la nici unul din regii care au trăit înaintea ta şi nici nu se va mai vedea la nimeni după tine.

13 După aceea, Solomon a plecat de la înălţimea din Ghivon, unde se afla Cortul Întâlnirii, s-a întors la Ierusalim şi a domnit peste Israel.

Administrarea imperiului de către Solomon

14 Solomon a adunat care şi cai; avea o mie patru sute de care şi douăsprezece mii de cai[c] pe care îi ţinea în cetăţile pentru care, precum şi împreună cu el la Ierusalim. 15 Regele a făcut ca argintul şi aurul să fie la fel de obişnuite în Ierusalim precum pietrele, iar cedrii la fel de numeroşi precum sicomorii de pe dealuri[d]. 16 Caii lui Solomon erau aduşi din Egipt[e] şi din Kue[f]; negustorii regelui îi cumpărau din Kue pe un preţ stabilit. 17 Ei cumpărau un car din Egipt cu şase sute de şecheli[g] de argint, iar un cal cu o sută cincizeci de şecheli[h]. De asemenea, ei vindeau cai şi care tuturor regilor hitiţilor şi regilor Aramului.

Notas al pie

  1. 2 Cronici 1:8 Ebr.: hesed, termen care apare frecvent (de peste 250 ori) în VT, având o varietate de sensuri (îndurare, bunătate, bunăvoinţă, milă, credincioşie, dragoste statornică). Se referă atât la relaţiile dintre oameni, cât şi, într-un mod cu totul special, la relaţia dintre YHWH şi Israel. Cel mai frecvent, se referă la loialitatea părţilor implicate în legământ (în special loialitatea lui YHWH, care este certă). Termenul, aşa cum o dovedeşte varietatea de sensuri, cuprinde toate implicaţiile loialităţii lui YHWH faţă de promisiunile legământului; peste tot în carte
  2. 2 Cronici 1:10 Cu sensul de a conduce, a cârmui; şi în v. 11
  3. 2 Cronici 1:14 Sau: călăreţi
  4. 2 Cronici 1:15 Sau: din Şefela, zona cu dealuri joase, piemontană, situată între centrul muntos al Canaanului şi ţărmul Mediteranei
  5. 2 Cronici 1:16 Sau: din Muzur sau Musri, în Capadocia (Asia Mică)
  6. 2 Cronici 1:16 Probabil Cilicia, în Asia Mică
  7. 2 Cronici 1:17 Aproximativ 7 kg
  8. 2 Cronici 1:17 Aproximativ 2 kg

New Living Translation

2 Chronicles 1

Solomon Asks for Wisdom

1Solomon son of David took firm control of his kingdom, for the Lord his God was with him and made him very powerful.

Solomon called together all the leaders of Israel—the generals and captains of the army,[a] the judges, and all the political and clan leaders. Then he led the entire assembly to the place of worship in Gibeon, for God’s Tabernacle[b] was located there. (This was the Tabernacle that Moses, the Lord’s servant, had made in the wilderness.)

David had already moved the Ark of God from Kiriath-jearim to the tent he had prepared for it in Jerusalem. But the bronze altar made by Bezalel son of Uri and grandson of Hur was there[c] at Gibeon in front of the Tabernacle of the Lord. So Solomon and the people gathered in front of it to consult the Lord.[d] There in front of the Tabernacle, Solomon went up to the bronze altar in the Lord’s presence and sacrificed 1,000 burnt offerings on it.

That night God appeared to Solomon and said, “What do you want? Ask, and I will give it to you!”

Solomon replied to God, “You showed great and faithful love to David, my father, and now you have made me king in his place. O Lord God, please continue to keep your promise to David my father, for you have made me king over a people as numerous as the dust of the earth! 10 Give me the wisdom and knowledge to lead them properly,[e] for who could possibly govern this great people of yours?”

11 God said to Solomon, “Because your greatest desire is to help your people, and you did not ask for wealth, riches, fame, or even the death of your enemies or a long life, but rather you asked for wisdom and knowledge to properly govern my people— 12 I will certainly give you the wisdom and knowledge you requested. But I will also give you wealth, riches, and fame such as no other king has had before you or will ever have in the future!”

13 Then Solomon returned to Jerusalem from the Tabernacle at the place of worship in Gibeon, and he reigned over Israel.

14 Solomon built up a huge force of chariots and horses.[f] He had 1,400 chariots and 12,000 horses. He stationed some of them in the chariot cities and some near him in Jerusalem. 15 The king made silver and gold as plentiful in Jerusalem as stone. And valuable cedar timber was as common as the sycamore-fig trees that grow in the foothills of Judah.[g] 16 Solomon’s horses were imported from Egypt[h] and from Cilicia[i]; the king’s traders acquired them from Cilicia at the standard price. 17 At that time chariots from Egypt could be purchased for 600 pieces of silver,[j] and horses for 150 pieces of silver.[k] They were then exported to the kings of the Hittites and the kings of Aram.

Notas al pie

  1. 1:2 Hebrew the commanders of thousands and of hundreds.
  2. 1:3 Hebrew Tent of Meeting; also in 1:6, 13.
  3. 1:5a As in Greek version and Latin Vulgate, and some Hebrew manuscripts; Masoretic Text reads he placed.
  4. 1:5b Hebrew to consult him.
  5. 1:10 Hebrew to go out and come in before this people.
  6. 1:14 Or charioteers; also in 1:14b.
  7. 1:15 Hebrew the Shephelah.
  8. 1:16a Possibly Muzur, a district near Cilicia; also in 1:17.
  9. 1:16b Hebrew Kue, probably another name for Cilicia.
  10. 1:17a Hebrew 600 [shekels] of silver, about 15 pounds or 6.8 kilograms in weight.
  11. 1:17b Hebrew 150 [shekels], about 3.8 pounds or 1.7 kilograms in weight.