Nouă Traducere În Limba Română

2 Cronici 1

Prima vedenie a lui Solomon

1Solomon, fiul lui David, şi-a întărit domnia, iar Domnul, Dumnezeul lui, a fost cu el, înălţându-l nespus de mult. Solomon a vorbit întregului Israel – conducătorilor peste mii şi peste sute, judecătorilor, tuturor prinţilor lui Israel şi căpeteniilor de familii – după care Solomon împreună cu întreaga adunare s-au dus pe înălţimea de la Ghivon. Acolo se afla Cortul Întâlnirii lui Dumnezeu, pe care Moise, robul Domnului, îl făcuse în pustie. Chivotul lui Dumnezeu fusese luat de David din Chiriat-Iearim şi dus în locul pe care David i-l pregătise, căci el îi întinsese un cort la Ierusalim. Însă altarul de bronz pe care-l făcuse Beţalel, fiul lui Uri, fiul lui Hur, se afla înaintea Tabernaculului Domnului. Solomon şi adunarea L-au căutat pe Domnul înaintea acestui altar. Solomon s-a dus înaintea Domnului, acolo, la altarul de aramă, la Cortul Întâlnirii, şi a adus pe el o mie de arderi de tot. În noaptea aceea, Dumnezeu i S-a arătat lui Solomon şi i-a zis:

– Cere-Mi orice vrei să-ţi dau!

– Tu ai arătat o mare îndurare[a] faţă de tatăl meu, David, I-a răspuns Solomon lui Dumnezeu, şi m-ai pus să domnesc în locul lui. Acum, Doamne Dumnezeule, întăreşte promisiunea pe care i-ai făcut-o tatălui meu, David, căci Tu m-ai pus să domnesc peste un popor numeros ca pulberea pământului. 10 De aceea dă-mi înţelepciune şi cunoştinţă ca să pot conduce poporul acesta, căci cine poate judeca[b] acest popor al Tău atât de numeros?

11 Dumnezeu i-a răspuns lui Solomon:

– Pentru că aceasta a fost dorinţa inimii tale şi nu ai cerut nici bogăţie, nici belşug, nici faimă, nici moartea duşmanilor tăi şi nici o viaţă lungă, ci ai cerut înţelepciune şi cunoştinţă pentru a-Mi putea judeca poporul peste care te-am pus să domneşti, 12 înţelepciunea şi cunoştinţa îţi sunt date. Mai mult, îţi voi da asemenea bogăţii, belşug şi faimă, cum nu s-a mai văzut la nici unul din regii care au trăit înaintea ta şi nici nu se va mai vedea la nimeni după tine.

13 După aceea, Solomon a plecat de la înălţimea din Ghivon, unde se afla Cortul Întâlnirii, s-a întors la Ierusalim şi a domnit peste Israel.

Administrarea imperiului de către Solomon

14 Solomon a adunat care şi cai; avea o mie patru sute de care şi douăsprezece mii de cai[c] pe care îi ţinea în cetăţile pentru care, precum şi împreună cu el la Ierusalim. 15 Regele a făcut ca argintul şi aurul să fie la fel de obişnuite în Ierusalim precum pietrele, iar cedrii la fel de numeroşi precum sicomorii de pe dealuri[d]. 16 Caii lui Solomon erau aduşi din Egipt[e] şi din Kue[f]; negustorii regelui îi cumpărau din Kue pe un preţ stabilit. 17 Ei cumpărau un car din Egipt cu şase sute de şecheli[g] de argint, iar un cal cu o sută cincizeci de şecheli[h]. De asemenea, ei vindeau cai şi care tuturor regilor hitiţilor şi regilor Aramului.

Notas al pie

  1. 2 Cronici 1:8 Ebr.: hesed, termen care apare frecvent (de peste 250 ori) în VT, având o varietate de sensuri (îndurare, bunătate, bunăvoinţă, milă, credincioşie, dragoste statornică). Se referă atât la relaţiile dintre oameni, cât şi, într-un mod cu totul special, la relaţia dintre YHWH şi Israel. Cel mai frecvent, se referă la loialitatea părţilor implicate în legământ (în special loialitatea lui YHWH, care este certă). Termenul, aşa cum o dovedeşte varietatea de sensuri, cuprinde toate implicaţiile loialităţii lui YHWH faţă de promisiunile legământului; peste tot în carte
  2. 2 Cronici 1:10 Cu sensul de a conduce, a cârmui; şi în v. 11
  3. 2 Cronici 1:14 Sau: călăreţi
  4. 2 Cronici 1:15 Sau: din Şefela, zona cu dealuri joase, piemontană, situată între centrul muntos al Canaanului şi ţărmul Mediteranei
  5. 2 Cronici 1:16 Sau: din Muzur sau Musri, în Capadocia (Asia Mică)
  6. 2 Cronici 1:16 Probabil Cilicia, în Asia Mică
  7. 2 Cronici 1:17 Aproximativ 7 kg
  8. 2 Cronici 1:17 Aproximativ 2 kg

Endagaano Enkadde nʼEndagaano Empya

2 Ebyomumirembe 1

Sulemaani Asaba Amagezi

1Sulemaani mutabani wa Dawudi n’atebenkera ku bwakabaka bwe, kubanga Mukama Katonda we yali wamu naye, era n’amugulumiza nnyo.

Awo Sulemaani n’ayita Isirayiri yonna, n’atumya abaduumizi b’enkumi n’ab’ebikumi, n’abalamuzi, n’abakadde bonna mu Isirayiri yonna, n’abakulembeze b’ennyumba za bajjajjaabwe. Sulemaani n’ekibiina kyonna ne bagenda e Gibyoni eyali ekifo ku lusozi awaali Eweema ya Katonda ey’Okukuŋŋaanirangamu, Musa omuweereza wa Mukama gye yakuba, eyo mu ddungu. Naye Dawudi yali aggye essanduuko ya Katonda okuva e Kiriyasuyalimu, n’agitwala e Yerusaalemi gye yali agitegekedde ng’agizimbidde eweema. Era n’ekyoto eky’ekikomo Bezaaleeri mutabani wa Uli, muzzukulu wa Kuuli kye yali azimbye, kyali eyo mu lusiisira lwa Mukama, ne Sulemaani n’ekibiina kyonna gye beebuulizanga ku Mukama. Sulemaani n’ayambuka eri ekyoto eky’ekikomo n’alaga mu maaso ga Mukama mu Weema ey’Okukuŋŋaanirangamu n’aweerayo ku kyoto ebiweebwayo ebyokebwa lukumi.

Ekiro ekyo Katonda n’alabikira Sulemaani n’amugamba nti, “Saba kyonna ky’oyagala nkuwe.”

Sulemaani n’addamu Katonda nti, “Olazze kitange Dawudi ekisa n’okwagala kungi nnyo, n’onfuula omusika we. Kaakano, Mukama Katonda, kye wasuubiza kitange Dawudi, nsaba kituukirizibwe, kubanga onfudde kabaka ow’eggwanga eryenkana ng’enfuufu ku nsi mu bungi bwayo. 10 Ompe amagezi n’okumanya, ndyoke nkulembere abantu bano; kubanga ani ayinza okufuga eggwanga lyo lino eddene bwe liti?”

11 Katonda n’addamu Sulemaani nti, “Kubanga ekyo kibadde mu mutima gwo, n’otosaba bintu, oba obugagga, wadde ekitiibwa newaakubadde okuwangula abalabe bo, ate n’otosaba na buwangaazi, naye n’osaba amagezi n’okumanya osobole okufuga abantu bange, ggwe, nga kabaka waabwe, 12 amagezi n’okumanya bikuweereddwa. Era nzija kukuwa obugagga, n’ebintu, n’ekitiibwa, ebitenkana ebyo bakabaka abaakusooka bye baalina, wadde abalijja ng’ovuddewo, bye balifuna.”

13 Awo Sulemaani n’ava mu maaso g’Eweema ey’Okukuŋŋaanirangamu e Gibyoni n’addayo e Yerusaalemi. N’afuga Isirayiri.

14 Sulemaani n’akuŋŋaanya amagaali n’abeebagala embalaasi; n’aba n’amagaali lukumi mu bina, n’abeebagala embalaasi omutwalo gumu mu enkumi bbiri, be yateeka mu bibuga eby’amagaali, ne mu Yerusaalemi gye yabeeranga. 15 Kabaka n’afuula effeeza ne zaabu okuba ebyabulijjo mu Yerusaalemi, nga bingi ng’amayinja; era n’afuula n’emivule okuba emingi ng’emisukamooli mu nsenyi. 16 Embalaasi za Sulemaani zaasubulibwanga okuva e Misiri, era abasuubuzi ba kabaka be baazigulangayo. 17 Eggaali baagisuubulanga kilo musanvu eza ffeeza, embalaasi ne bagisuubulanga kilo emu ne desimoolo musanvu eza ffeeza okuva e Misiri. Ate era baazitunzanga ne bakabaka bonna ab’Abakiiti ne bakabaka ab’e Busuuli.