Semănând generozitate
1Căci nu este nevoie să vă mai scriu despre această slujire pentru sfinți, 2fiindcă știu entuziasmul vostru, care îmi este motiv de laudă înaintea macedonenilor. Le‑am spus că Ahaia2 Vezi nota de la 1:1. a fost gata încă de anul trecut. Zelul vostru i‑a provocat pe cei mai mulți dintre ei. 3Îi trimit însă pe frați pentru ca lauda noastră cu voi să nu fie dovedită, în acest caz, ca fiind goală, astfel încât, așa cum am spus, să fiți pregătiți. 4Dacă unii macedoneni ar veni cumva cu mine și v‑ar găsi nepregătiți, noi – ca să nu zic voi – am fi făcuți de rușine din cauza acestei încrederi! 5Așadar, am considerat necesar să‑i încurajez pe frați să vină la voi mai înainte și să pregătească binecuvântarea5 Cu referire la darul promis de corinteni. promisă, astfel încât aceasta să fie gata ca o binecuvântare, și nu ca o constrângere.
6Să știți aceasta: cine seamănă puțin va secera puțin, iar cine seamănă mult va secera mult. 7Fiecare să facă așa cum a hotărât în inima lui, nu cu regret sau din constrângere, pentru că Dumnezeu îl iubește pe dătătorul voios. 8Și Dumnezeu poate să facă să se reverse înspre voi orice har, pentru ca, având întotdeauna în toate destul, să lăsați să se reverse din voi orice faptă bună, 9așa cum este scris:
„A împărțit, a dăruit celor nevoiași;
dreptatea lui rămâne pe vecie.“9 Vezi Ps. 112:9.
10Cel Ce asigură sămânță pentru semănător și pâine pentru hrană va asigura și va înmulți și sămânța voastră pentru semănat și va crește roadele dreptății voastre. 11Veți fi îmbogățiți în orice privință pentru întreaga voastră generozitate care, prin noi, face să se aducă mulțumire lui Dumnezeu.
12Căci slujirea acestei lucrări, pe care o faceți voi, nu doar că împlinește nevoile sfinților, ci și sporește prin multe mulțumiri către Dumnezeu. 13Prin dovada acestei slujiri, ei Îl slăvesc pe Dumnezeu pentru ascultarea voastră față de mărturisirea Evangheliei lui Cristos și pentru generozitatea contribuției față de ei și față de toți, 14iar în rugăciunea lor pentru voi, tânjesc după voi datorită harului nemărginit de mare al lui Dumnezeu față de voi. 15Mulțumiri fie aduse lui Dumnezeu pentru darul Său de nedescris!
1संतमन बर जऊन सेवा करे जाथे, ओकर बारे म तुमन ला लिखे के जरूरत नइं ए। 2काबरकि मेंह जानथंव कि तुमन मदद करे बर उत्सुक रहिथव अऊ मेंह मकिदुनिया के मनखेमन के आघू म तुम्हर बारे म डींग हांकके ए कहे हवंव कि पऊर साल ले तुमन, जऊन मन अखया म रहिथव, मदद करे बर तियार हवव अऊ तुम्हर उत्साह ह ओम के बहुंते झन ला उत्साहित करे हवय। 3पर मेंह ए भाईमन ला एकरसेति पठोवत हवंव ताकि ए बिसय म तुम्हर बारे, हमन जऊन घमंड करे हवन, ओह लबरा साबित झन होवय, पर जइसने मेंह कहे हवंव, तुमन तियार रहव। 4काबरकि यदि कोनो मकिदुनिया के मनखे ह मोर संग आथे अऊ ए देखथे कि तुमन तियार नइं अव, त हमन तुम्हर बारे म कुछू कहे नइं सकबो, अऊ तुम्हर ऊपर अतेक भरोसा करे के बाद हमर बेजत्ती होही। 5एकरसेति, मेंह भाईमन ले ए बिनती करना जरूरी समझेंव कि ओमन पहिली ले तुम्हर करा जावंय अऊ ओ दान के परबंध करंय, जऊन ला तुमन देय के वायदा करे हवव। तब एह दबाव म दिये गय दान नइं, पर उदार मन ले दिये गय दान होही।
उदार मन ले बोवव
6ए बात ला सुरता रखव: जऊन ह थोरकन बोथे, ओह थोरकन काटही घलो, अऊ जऊन ह बहुंत बोथे, ओह बहुंते काटही घलो। 7हर एक मनखे वइसने ही दान करय, जइसने ओह अपन मन म ठाने हवय; न अनिछा ले अऊ न ही दबाव ले, काबरकि परमेसर ह ओकर ले मया करथे जऊन ह खुसी मन ले देथे। 8परमेसर ह तुमन ला जम्मो किसम के आसिस बहुंतायत ले देय म सामरथी अय, ताकि तुम्हर करा जरूरत के हर चीज हमेसा बहुंतायत म रहय अऊ तुमन हर एक बने काम म बहुंतायत से दे सकव। 9जइसने कि परमेसर के बचन म लिखे हवय:
“ओह दिल खोलके गरीबमन ला दान देथे; ओकर धरमीपन ह सदाकाल तक बने रहिथे।”9:9 भजन-संहिता 112:9
10जऊन परमेसर ह बोवइया ला बीजा अऊ खाय बर रोटी देथे, ओह तुमन ला घलो बीजा अऊ खाय बर रोटी दिही अऊ तुम्हर बीजा के भंडार ला बढ़ाही अऊ तुम्हर धरमीपन के काम ला बगराही। 11तुमन ला हर किसम ले धनवान बनाय जाही, ताकि तुमन हर समय उदार बनव अऊ हमर जरिये तुमन जऊन उदारता ले देथव, ओकरे कारन बहुंते झन परमेसर ला धनबाद दिहीं।
12तुम्हर ए सेवा के कारन, परमेसर के मनखेमन के सिरिप जरूरत ही पूरा नइं होवत हवय, पर कतेक किसम ले बहुंतायत ले परमेसर के धनबाद घलो होवत हवय। 13ए सेवा के दुवारा तुमन अपन-आप ला साबित कर चुके हवव, एकरसेति मनखेमन परमेसर के महिमा करहीं, काबरकि तुमन मसीह के सुघर संदेस ला गरहन करके ओकर मुताबिक चलत हवव अऊ दिल खोलके तुमन ओमन ला अऊ आने जम्मो झन ला दान देवत हवव। 14ओमन तुम्हर बर पराथना करथें अऊ ओमन के मन ह तुमन म लगे रहिथे, काबरकि परमेसर के अनुग्रह तुम्हर ऊपर बहुंतायत ले होय हवय। 15परमेसर के धनबाद होवय ओकर ओ दान खातिर, जेकर बयान नइं करे जा सकय।
