Episcopi și diaconi
1Vrednic de încredere este cuvântul acesta: dacă tânjește1 Sensul verbului oregomai arată, în acest context, o dorință foarte puternică de a ajunge într‑o poziție privilegiată. Vezi și sensul din 6:10. cineva să fie episcop1-2 Funcția aceasta este asimilabilă prezbiterilor și pastorilor. Sau supraveghetor., dorește1 Gr.: epithymeo, care înseamnă: a dori cu ardoare, a râvni, a pofti. o lucrare bună. 2Episcopul însă trebuie să fie fără reproș, soț al unei singure femei2, 12 Sau: căsătorit o singură dată; sau: să‑i fie credincios soției lui., să aibă stăpânire de sine, să fie cumpătat, respectabil, ospitalier, în stare să dea învățătură, 3să nu fie bețiv, nici bătăuș, ci blând, nu certăreț, nici iubitor de bani, 4să‑și conducă bine propria casă, să‑și țină copiii în supunere, cu toată demnitatea, – 5pentru că, dacă cineva nu știe să‑și conducă propria casă, cum se va îngriji de biserica lui Dumnezeu? –, 6să nu fie convertit de curând, ca nu cumva să se umfle de mândrie și să cadă în condamnarea diavolului6 Sau: sub condamnare ca și diavolul; sau: sub condamnarea pe care diavolul o aduce. Diavol (Gr.: diabolos) înseamnă bârfitor, defăimător, calomniator.. 7Trebuie să aibă și o bună mărturie din partea celor din afară, ca să nu cadă în dispreț și în capcana diavolului.
8Diaconii, de asemenea, trebuie să fie onorabili, nu cu două fețe8 Lit.: a vorbi de două ori, cu sensul de nesincer., nu băutori de mult vin, nu lacomi de câștig murdar; 9să păstreze taina credinței cu o conștiință curată. 10Aceștia să fie cercetați10 Sau: testați. mai întâi și numai dacă sunt fără vină, să slujească în calitate de diaconi.
11Femeile, de asemenea, trebuie să fie onorabile, nu calomniatoare11 Sau: să nu fie diabolice, cu referire la lucrarea diavolului de despărțire, de fracturare a comunității prin bârfă și intrigă., cu stăpânire de sine, credincioase în toate.
12Diaconii să fie soți ai unei singure femei și să‑și conducă bine copiii și propria casă. 13Căci cei ce slujesc bine ca diaconi câștigă o reputație bună pentru ei înșiși și o mare îndrăzneală în credința care este în Cristos Isus.
14Sper să vin la tine cât de curând, însă îți scriu aceste lucruri pentru ca, 15dacă întârzii, să știi cum trebuie să te comporți în Casa lui Dumnezeu, care este Biserica Dumnezeului cel Viu, stâlpul și temelia adevărului. 16Și, fără îndoială, mare este taina evlaviei:
„Cel Ce16 Unele mss conțin: Dumnezeu. a fost arătat în trup
a fost dovedit drept prin Duhul16 Sau: în duh.,
a fost văzut de îngeri,
a fost proclamat printre neamuri,
a fost crezut în lume,
a fost luat în slavă.“
Przywódcy i ich pomocnicy
1To prawda, że ten, kto chce być duchowym przywódcą, pragnie szlachetnego zadania. 2Musi to być jednak człowiek bez zarzutu: wierny swojej żonie, opanowany, rozsądny, moralny, gościnny, potrafiący nauczać ludzi, 3nie zaś pijak i awanturnik. Człowiek ten musi być łagodnie usposobiony i nieskłonny do kłótni. Nie może też być zachłanny. 4Musi dobrze zarządzać swoim domem i mieć dobrze wychowane dzieci, które szanują rodziców. 5Jeśli bowiem ktoś nie potrafi poradzić sobie z własną rodziną, to jak może dbać o członków kościoła? 6Przywódca nie może być również osobą nowo nawróconą, ponieważ mógłby popaść w pychę i—tak jak diabeł—zostać potępiony przez Boga. 7Powinien też cieszyć się dobrą opinią u ludzi spoza kościoła, aby nie był przez nich o nic oskarżany i aby nie wpadł w pułapkę diabła.
8Również pomocnicy przywódców mają być ludźmi godnymi szacunku i nieobłudnymi. Nie mogą to być pijacy ani osoby, które za wszelką cenę chcą się wzbogacić. 9Z czystym sumieniem mają się wiernie trzymać wiary objawionej przez Boga. 10Zanim rozpoczną służbę, muszą najpierw pomyślnie przejść okres próby.
11Jeśli chodzi o kobiety, to one również muszą być osobami godnymi szacunku. Nie powinny zajmować się obmawianiem innych ludzi, ale mają być opanowane i we wszystkim godne zaufania.
12Pomocnicy mają być wierni swym żonom. Powinni też dobrze wychowywać dzieci i przykładnie zarządzać swoim domem. 13Ci, którzy dobrze sprawują swoją służbę, zyskują szacunek u innych i umacniają swoją wiarę—coraz bardziej ufają bowiem Chrystusowi Jezusowi.
14Choć mam nadzieję, że wkrótce do ciebie przybędę, piszę o tym wszystkim na wypadek, 15gdyby mój przyjazd się opóźnił. Pragnę bowiem, abyś wiedział, jak kierować domem Bożym, który jest kościołem żywego Boga, filarem i podporą prawdy.
16Tajemnica naszej wiary jest wielka:
Chrystus objawił się w ludzkim ciele,
a Jego prawość została potwierdzona przez Ducha.
Ukazał się aniołom
i opowiedziano o Nim poganom,
dlatego uwierzyli Mu ludzie z całego świata.
On zaś został zabrany do swojej chwały w niebie.
