1În acele zile, filistenii și‑au adunat oștirile pentru război ca să lupte împotriva lui Israel.
Achiș i‑a zis lui David:
– Fii sigur că tu și oamenii tăi veți ieși cu mine în tabără.
2David i‑a zis lui Achiș:
– În felul acesta vei ști ceea ce poate face robul tău.
Achiș i‑a zis lui David:
– Tocmai de aceea te voi pune păzitorul capului meu în toate zilele.
Saul, la vrăjitoarea din En‑Dor
3Samuel murise. Tot Israelul îl jelise și îl înmormântase în cetatea sa, în Rama. Saul îndepărtase din țară pe cei care întreabă duhurile morților și pe cei care cheamă spiritele3 Vezi nota de la Lev. 19:31 și expresia completă în Deut. 18:11..
4Filistenii s‑au adunat și au venit ca să‑și așeze tabăra la Șunem. Saul a adunat tot Israelul și și‑au așezat tabăra la Ghilboa. 5Când Saul a văzut tabăra filistenilor s‑a temut și i‑a tremurat inima foarte tare. 6Saul L‑a întrebat pe Domnul, însă Domnul nu i‑a răspuns nici prin vise, nici prin Urim6 Vezi nota de la Num. 27:21. și nici prin profeți.
7Atunci Saul le‑a zis slujitorilor săi:
– Căutați‑mi o femeie care întreabă duhurile morților7 Vezi nota de la Lev. 19:31 și expresia completă în Deut. 18:11., ca să merg la ea și s‑o întreb.
Slujitorii săi i‑au răspuns:
– Iată, în En‑Dor se află o femeie care întreabă duhurile morților.
8Saul s‑a deghizat, s‑a îmbrăcat cu alte haine și a plecat însoțit de doi bărbați. Au ajuns la femeie noaptea și el i‑a zis:
– Prevestește‑mi8 Pentru divinație, vezi nota de la Deut. 18:10., te rog, viitorul și ridică pentru mine duhul unui mort, și anume pe acela pe care ți‑l voi spune.
9Femeia i‑a zis:
– Iată, tu știi ce a făcut Saul, cum a nimicit din țară pe cei care întreabă duhurile morților și pe cei care cheamă spiritele9 Vezi nota de la Lev. 19:31 și expresia completă în Deut. 18:11.. De ce întinzi o cursă vieții mele ca să fiu omorâtă?
10Saul i‑a jurat pe Domnul, zicând:
– Viu este Domnul că nu vei fi pedepsită pentru lucrul acesta.
11Femeia l‑a întrebat:
– Pe cine vrei să ridic pentru tine?
El a răspuns:
– Ridică‑l pentru mine pe Samuel.
12Când l‑a văzut femeia pe Samuel, a scos un țipăt puternic și i‑a zis lui Saul:
– De ce m‑ai înșelat? Tu ești Saul.
13Regele i‑a zis:
– Nu te teme. Ce vezi?
Femeia i‑a zis lui Saul:
– Văd o ființă dumnezeiască ridicându‑se din pământ.
14El a întrebat‑o:
– Cum este înfățișarea lui?
Ea a zis:
– Un om bătrân se ridică și este învelit cu o mantie.
Saul și‑a dat seama că acesta era Samuel și s‑a plecat cu fața la pământ și s‑a închinat.
15Samuel i‑a zis lui Saul:
– Pentru ce m‑ai tulburat ridicându‑mă?
Saul i‑a răspuns:
– Mă aflu într‑un mare necaz. Filistenii luptă împotriva mea, iar Dumnezeu S‑a îndepărtat de mine. Nu mi‑a mai vorbit nici prin profeți și nici prin vise. Atunci te‑am chemat pe tine ca să‑mi arăți ce să fac.
16Dar Samuel i‑a zis:
– Dacă Domnul S‑a îndepărtat de tine și ți‑a devenit dușman, de ce mă mai întrebi pe mine? 17Domnul a împlinit ceea ce spusese prin mine: a rupt regatul din mâna ta și l‑a dat semenului tău, lui David. 18Pentru că nu ai ascultat de glasul Domnului și nu i‑ai făcut pe amalekiți să simtă mânia Lui cea aprigă, de aceea Domnul îți face astăzi lucrul acesta. 19Mai mult, Domnul îl va da pe Israel împreună cu tine în mâna filistenilor. Și astfel, mâine, tu și fiii tăi veți fi cu mine. De asemenea, Domnul va da tabăra lui Israel în mâna filistenilor.
20Îndată Saul a căzut la pământ, cât era de lung, plin de teamă din cauza cuvintelor lui Samuel. Nu mai era nicio putere în el, căci nu mâncase nimic toată ziua și toată noaptea.
21Femeia a venit la Saul și, văzând că era atât de îngrozit, i‑a zis:
– Iată, roaba ta a ascultat de glasul tău. Mi‑am pus viața în pericol și am ascultat cuvintele pe care mi le‑ai spus. 22Acum, te rog, ascultă și tu de glasul roabei tale și dă‑mi voie să‑ți pun înainte o bucată de pâine. Să mănânci ca să prinzi putere pe când vei porni la drum.
23Saul n‑a vrut să mănânce, însă slujitorii săi, împreună cu femeia, au stăruit de el până i‑a ascultat. Și astfel el s‑a ridicat de la pământ și s‑a așezat pe pat. 24Femeia avea la casa ei un vițel îngrășat în grajd. Ea l‑a tăiat în grabă, apoi a luat făină, a frământat‑o și a copt azime. 25Le‑a pus înaintea lui Saul și a slujitorilor săi, iar ei au mâncat. Apoi s‑au ridicat și au plecat chiar în noaptea aceea.
Saul ber ett medium om hjälp
1Vid denna tid samlade filistéerna sin armé till krig mot Israel. ”Jag hoppas du förstår att du och dina män måste hjälpa mig i striden”, sa Akish till David. 2David svarade Akish: ”Ja, du ska nog få se vad din tjänare duger till!” ”Bra, då får du bli min personliga livvakt för alltid”, svarade Akish.
3Vid den här tiden var profeten Samuel död. Hela Israel hade sörjt honom och han låg begravd i sin hemstad Rama. Kung Saul hade också drivit bort andebesvärjare och spåmän ur landet.28:3 Gudsmannen Samuel var död. Saul hade dödat alla präster (se kap 22) och dessutom rensat landet från medier och spåmän. Det fanns alltså ingen att fråga, varken ond eller god.
4Filistéerna slog nu upp sitt läger vid Shunem och Saul och Israels armé var på Gilboaberget. 5Men när Saul såg filistéernas mäktiga armé, blev han fruktansvärt rädd 6och frågade Herren om råd. Herren vägrade dock att svara honom. Varken genom drömmar eller urim28:6 Efoden med urim (se 2:18) fanns hos den ende kvarlevande prästen som flytt till David. eller profeter kunde han få något besked. 7Saul befallde därför sina tjänare att leta reda på en andebesvärjerska som han kunde fråga till råds. Han fick då veta att det fanns en sådan kvinna i En-Dor. 8När natten kom, tog han på sig vanliga enkla kläder för att inte bli igenkänd och gick till kvinnans hem tillsammans med två av sina män.
”Frammana en ande åt mig”, sa han, ”en som jag uppger vid namn!” 9”Du vet väl att Saul har gjort sig av med andebesvärjare och spåmän från landet”, sa kvinnan. ”Försöker du fånga mig i en fälla och få mig dödad?” 10Men Saul svor: ”Så sant Herren lever, du kommer inte att bestraffas för det här!” 11Kvinnan svarade: ”Vem är det du vill jag ska mana fram?” ”Samuel”, svarade Saul.
12Men när kvinnan fick se Samuel, skrek hon till Saul: ”Varför har du lurat mig? Du är Saul!” 13”Var inte rädd”, sa kungen till henne. ”Vad ser du?” ”Jag ser ett gudaväsen28:13 Ordagrant: gud. som kommer upp ur jorden”, sa hon. 14”Hur ser han ut?” frågade Saul. ”Det är en gammal man, klädd i en mantel”, svarade kvinnan. Då förstod Saul att det var Samuel och han bugade sig djupt inför honom.
15”Varför har du stört mig genom att mana fram mig?” frågade Samuel. ”Därför att jag är i stora svårigheter”, svarade Saul. ”Filistéerna strider mot mig och Gud har lämnat mig och vill inte svara mig vare sig genom profeter eller drömmar. Därför har jag kallat på dig, för att fråga dig vad jag ska göra.”
16Men Samuel svarade: ”Varför frågar du mig, när Herren redan har lämnat dig och blivit din fiende? 17Han har gjort precis vad han sa att han skulle göra. Han har tagit riket ifrån dig och gett det till en annan, till David. 18Allt detta har kommit över dig, därför att du inte lydde Herrens befallning och inte verkställde hans vredesdom över amalekiterna.28:18 Se kap 15. 19Nu kommer både du och hela Israel att överlämnas åt filistéerna och i morgon kommer du och dina söner att vara här med mig. Herren kommer även att överlämna Israels armé åt filistéerna.”
20Då föll Saul raklång till marken av fruktan för Samuels ord. Han var alldeles utmattad, eftersom han inte hade ätit på ett dygn. 21När kvinnan kom till Saul och såg att han var skräckslagen, sa hon: ”Jag, din tjänarinna, lydde dig med risk för mitt liv och gjorde som du ville. 22Lyssna nu till mig, din tjänarinna, och låt mig ställa fram lite mat, så att du får äta och får nya krafter och orkar återvända hem!”
23Saul vägrade, han ville inte äta. Men när männen som var med honom också vädjade till honom, gav han till sist med sig. Han reste sig upp och satte sig på sängen. 24Kvinnan hade en gödkalv i huset och skyndade sig ut för att slakta den. Hon tog fram mjöl och gjorde en deg och bakade osyrat bröd. 25Sedan bar hon in maten till Saul och hans män och de åt innan de försvann ut i natten.
