Saul, respins ca rege
1Samuel a venit la Saul și i‑a zis: „Eu sunt cel pe care l‑a trimis Domnul să te ungă drept rege peste poporul Său Israel. Prin urmare, ascultă mesajul Domnului. 2Așa vorbește Domnul Oștirilor: «Îi voi pedepsi pe amalekiți pentru ceea ce i‑au făcut lui Israel, când i s‑au împotrivit pe drum, când se suia din Egipt. 3Du‑te deci și atacă‑i pe amalekiți. Dă spre nimicire3, 8-9, 15, 18, 20-21 Ebr.: haram/herem, termen care se referă la un lucru, un animal sau o persoană care erau închinate irevocabil Domnului, fie cu scopul nimicirii, precum în cazul acesta, fie ca dar, precum în alte cazuri. Ceea ce era herem îi aparținea de acum Domnului, fiind interzis uzului profan. tot ceea ce le aparține! Nu‑i cruța, ci dă la moarte bărbații și femeile, copiii și sugarii, vitele și oile, cămilele și măgarii.»“
4Saul a adunat poporul și l‑a numărat la Telaim. Erau două sute de mii de pedestrași dintre care zece mii de bărbați din Iuda. 5Când Saul a ajuns aproape de cetatea amalekiților, s‑a așezat la pândă, în vale. 6Saul le‑a zis cheniților: „Duceți‑vă, plecați! Ieșiți din mijlocul amalekiților ca să nu vă nimicesc împreună cu ei, deoarece ați arătat bunătate față de toți fiii lui Israel atunci când s‑au suit din Egipt.“ Astfel, cheniții au plecat din mijlocul amalekiților.
7Saul i‑a învins pe amalekiți de la Havila până la Șur, care se află la răsărit de Egipt. 8L‑a prins viu pe Agag, regele amalekiților, și a dat spre nimicire tot poporul, trecându‑l prin ascuțișul sabiei. 9Saul și poporul l‑au cruțat însă pe Agag și cele mai bune oi, vite, viței grași9 Sensul termenului ebraic este nesigur. și miei – tot ceea ce era mai bun. Ei n‑au dorit să le dea spre nimicire, ci au dat spre nimicire doar lucrurile care erau de disprețuit și fără valoare.
10Atunci Cuvântul Domnului i‑a vorbit lui Samuel, zicând: 11„Îmi pare rău că l‑am făcut pe Saul rege, pentru că s‑a abătut de la Mine și nu a împlinit poruncile Mele.“ Samuel s‑a mâhnit și a strigat către Domnul toată noaptea. 12S‑a sculat dis‑de‑dimineață pentru a‑l întâlni pe Saul, însă i s‑a spus: „Saul a plecat la Carmel și iată că și‑a ridicat un monument. Apoi s‑a întors și a coborât la Ghilgal.“
13Samuel s‑a dus la Saul, iar Saul i‑a zis:
– Fii binecuvântat de Domnul! Am împlinit porunca Domnului.
14Samuel i‑a răspuns:
– Atunci ce este acest behăit de oi, care ajunge la urechile mele și acest muget de vite, pe care‑l aud?
15Saul i‑a zis:
– Le‑au adus de la amalekiți, pentru că poporul a cruțat cele mai bune oi și vite ca să le jertfească Domnului, Dumnezeul tău. Pe celelalte însă le‑am dat spre nimicire.
16Samuel i‑a zis:
– Oprește‑te! Îți voi spune ce mi‑a vorbit Domnul în noaptea aceasta.
Saul i‑a zis:
– Spune‑mi!
17Samuel i‑a zis:
– Când erai mic în ochii tăi, nu ai devenit tu, oare, căpetenia semințiilor lui Israel? Domnul te‑a uns rege al lui Israel 18și te‑a trimis într‑o misiune și a zis: „Du‑te și dă‑i spre nimicire pe păcătoșii aceia de amalekiți! Luptă‑te cu ei până vor fi mistuiți!“ 19De ce n‑ai ascultat de glasul Domnului și te‑ai aruncat asupra prăzii, făcând astfel ce este rău în ochii Domnului?
20Saul i‑a răspuns lui Samuel:
– Am ascultat de glasul Domnului. Am plecat în misiunea pe care mi‑a încredințat‑o și l‑am adus aici pe Agag, regele amalekiților, iar pe amalekiți i‑am dat spre nimicire. 21Dar poporul a luat din pradă oi și vite, ce era mai bun din ceea ce trebuia dat spre nimicire, ca să le jertfească Domnului, Dumnezeul tău, la Ghilgal.
22Atunci Samuel a zis:
Oare Își găsește Domnul plăcerea în arderi‑de‑tot și în jertfe
mai mult decât în ascultare de glasul Său?
Iată, ascultarea este mai bună decât jertfele
și luarea-aminte este mai bună decât grăsimea berbecilor.
23Căci răzvrătirea este ca păcatul divinației23 Vezi nota de la Deut. 18:10.,
iar îngâmfarea – ca nelegiuirea și idolatria23 Lit.: și terafimii (idoli ai casei, așa cum erau penații în mitologia etruscă și romană). Sau ca nelegiuirea idolatriei..
Pentru că ai respins Cuvântul Domnului,
te‑a respins și El ca rege.
24Saul i‑a răspuns lui Samuel:
– Am păcătuit căci am încălcat porunca Domnului și n‑am ascultat de cuvintele tale. M‑am temut de popor și am ascultat de glasul lui. 25Acum, te rog, iartă‑mi păcatul și întoarce‑te împreună cu mine pentru a mă putea închina Domnului.
26Samuel i‑a zis:
– Nu mă voi întoarce împreună cu tine. Pentru că ai respins Cuvântul Domnului și Domnul te‑a respins ca rege al lui Israel.
27În timp ce Samuel se întorcea să plece, Saul l‑a apucat de marginea mantiei, iar aceasta s‑a rupt.
28Atunci Samuel i‑a zis:
– Domnul a rupt astăzi de la tine domnia peste Israel și a dat‑o unuia din semenii tăi, mai bun decât tine. 29Tăria lui Israel nu trădează și nu Se răzgândește, căci El nu este om ca Se răzgândească.
30Saul i‑a zis:
– Am păcătuit. Totuși, cinstește‑mă, te rog, înaintea bătrânilor poporului meu și înaintea lui Israel! Întoarce‑te cu mine ca să mă închin înaintea Domnului, Dumnezeul tău.
31Samuel s‑a întors după Saul, iar acesta s‑a închinat înaintea Domnului. 32Apoi Samuel a zis: „Aduceți‑l înaintea mea pe Agag, regele amalekiților.“ Agag a venit spre el încrezător32 Sau: tremurând; sau: legat., zicându‑și: „Cu siguranță că amărăciunea morții a trecut.“ 33Samuel i‑a zis lui Agag:
„După cum sabia ta a lăsat femei fără fii,
tot așa mama ta va fi lăsată fără fiu printre femei.“
Apoi l‑a tăiat pe Agag în bucăți înaintea Domnului, la Ghilgal.
34După aceea, Samuel a plecat la Rama, iar Saul s‑a suit acasă, în Ghiva lui Saul. 35Samuel nu l‑a mai văzut pe Saul până în ziua morții lui, însă Samuel bocea pentru Saul. Domnului I‑a părut rău că l‑a făcut pe Saul rege peste Israel.
Yehova Akana Sauli Kukhala Mfumu
1Samueli anawuza Sauli kuti, “Yehova anandituma ine kuti ndikudzozeni kukhala mfumu ya anthu ake, Aisraeli. Tsopano imvani zimene Yehova akunena. 2Yehova Wamphamvuzonse akuti, ‘Ine ndidzalanga Aamaleki chifukwa cha zimene anawachita Aisraeli. Paja iwo analimbana ndi Aisraeli pa njira pamene Aisraeliwo ankachoka ku Igupto. 3Tsopano pita kathire nkhondo Aamaleki ndi kuwononga kwathunthu zinthu zonse zimene ali nazo. Musakasiyeko munthu ndi mmodzi yemwe. Mukaphe amuna ndi akazi, ana ndi makanda, ngʼombe ndi nkhosa, ngamira ndi abulu.’ ”
4Kotero Sauli anayitana ankhondo ake nawawerenga ku Telaimu. Ankhondo oyenda pansi analipo 200,000 ndipo mwa iwowa 10,000 anali a fuko la Yuda. 5Sauli anapita ku mzinda wa Aamaleki nawubisalira mʼkhwawa. 6Tsono Sauli anawuza Akeni kuti, “Samukani, muchoke pakati pa Aamaleki kuti ine ndisakuwonongeni pamodzi ndi iwo pakuti inu munaonetsa kukoma mtima kwa Aisraeli onse pamene ankatuluka mʼdziko la Igupto,” Choncho Akeni anachoka pakati pa Aamaleki.
7Tsono Sauli anakantha Aamaleki kuchokera ku Havila mpaka ku Suri, kummawa kwa Igupto. 8Sauli anatenga Agagi mfumu ya Aamaleki, koma anthu ake onse anawapha ndi lupanga. 9Koma Sauli ndi ankhondo ake sanaphe Agagi, sanaphenso nkhosa ndi ngʼombe zabwino ngakhalenso ana angʼombe ndi ana ankhosa onenepa. Chilichonse chimene chinali chabwino sanachiphe. Koma zonse zimene zinali zoyipa ndi zachabechabe anaziwononga.
10Kenaka Yehova anawuza Samueli kuti, 11“Ine ndikumva chisoni chifukwa ndinayika Sauli kukhala mfumu. Wabwerera mʼmbuyo, waleka kunditsata ndipo sanamvere malangizo anga.” Samueli anapsa mtima, ndipo analira kwa Yehova usiku wonse.
12Samueli anadzuka mmamawa ndipo anapita kukakumana ndi Sauli. Koma anthu anamuwuza kuti, “Sauli anabwera ku Karimeli, ndipo kumeneko wadziyimikira mwala wachikumbutso cha iye mwini. Tsopano wachokako ndipo wapita ku Giligala.”
13Samueli atamupeza Sauli, Sauliyo anati kwa Samueli, “Yehova akudalitseni! Ndachita zonse zimene Yehova analamula.”
14Koma Samueli anati, “Nanga bwanji ndikumva kulira kwa nkhosa ndi ngʼombe?”
15Sauli anayankha, “Zimenezi Asilikali azitenga kuchokera kwa Aamaleki. Iwo anasungako nkhosa ndi ngʼombe zabwino kuti akapereke nsembe kwa Yehova Mulungu wanu, koma zina zonse anaziwononga.”
16Koma Samueli anati kwa Sauli, “Khala chete! Ima ndikuwuze zimene Yehova wandiwuza usiku wathawu.”
Sauli anayankha kuti, “Ndiwuzeni.”
17Apo Samueli anati, “Munali wamngʼono pa maso pa anthu, koma tsopano mwasanduka mtsogoleri wa mafuko a Israeli. Yehova anakudzozani kuti mukhale mfumu yolamulira Aisraeli. 18Ndipo Yehova anakutumani kuti, ‘Pitani mukawononge kwathunthu Aamaleki, anthu oyipa aja. Mukachite nawo nkhondo mpaka kuwatheratu.’ 19Chifukwa chiyani simunamvere mawu a Yehova? Chifukwa chiyani munathamangira zofunkha ndi kuchita choyipira Yehova?”
20Koma Saulo anawuza Samueli kuti, “Ine ndinamveradi mawu a Yehova. Ndinapita kukachita zimene Yehova anandituma. Ndinabwera naye Agagi, mfumu ya Amaleki, koma Aamaleki ena onse anaphedwa. 21Koma pa zofunkhazo anthu anatengapo nkhosa, ngʼombe ndi zabwino zina zoyenera kuwonongedwa kuti akapereke ngati nsembe kwa Yehova Mulungu wanu ku Giligala.”
22Koma Samueli anayankha kuti,
“Kodi Yehova amakondwera ndi nsembe zopsereza ndi nsembe zina
kapena kumvera mawu a ake?
Taona, kumvera ndi kwabwino kuposa nsembe,
ndipo kutchera khutu ndi kwabwino kuposa kupereka mafuta a nkhosa.
23Pakuti kuwukira kuli ngati tchimo lowombeza,
ndipo kukhala nkhutukumve kuli ngati tchimo lopembedza mafano.
Chifukwa mwakana mawu a Yehova.
Iyenso wakukana kuti iweyo ukhale mfumu.”
24Tsono Sauli anati kwa Samueli, “Ine ndachimwa. Ndaphwanya malamulo a Yehova ndiponso malangizo anu. Ndinkaopa anthu ndipo ndinawamvera. 25Tsopano ndikukupemphani, khululukireni tchimo langa ndipo mubwerere nane kuti ndikapembedze Yehova.”
26Koma Samueli anawuza Sauli kuti, “Ine sindibwerera nawe. Inu mwakana mawu a Yehova. Choncho Iyenso wakukanani kuti musakhale mfumu yolamulira Aisraeli.”
27Samueli akutembenuka kuti azipita, Sauli anagwira mpendero wa mkanjo wake, ndipo unangʼambika. 28Samueli anati kwa iye, “Yehova wangʼamba ufumu wanu kuchoka kwa inu, ndipo waupereka kwa mnzanu woposa inu. 29Mulungu wa ulemerero wa Israeli sanama kapena kusintha maganizo ake; pakuti iye si munthu, kuti asinthe maganizo ake.”
30Sauli anati, “Ine ndachimwa. Komabe, chonde mundilemekeze pamaso pa akuluakulu, anthu anga, ndiponso pamaso pa Israeli. Mubwerere nane kuti ndikapembedze Yehova Mulungu wanu.” 31Pamenepo Samueli anabwerera ndi Sauli, ndipo Sauli anapembedza Yehova.
32Kenaka Samueli anati, “Bwera nayeni kuno Agagi, mfumu ya Amaleki ija.”
Choncho Agagi anapita kwa Samueli mokondwa chifukwa ankaganiza kuti, “Ndithu zowawa za imfa zapita.”
33Koma Samueli anati,
“Monga momwe lupanga lako linasandutsira amayi kukhala wopanda ana,
momwemonso amayi ako adzakhala opanda mwana pakati pa amayi.”
Ndipo Samueli anapha Agagi pamaso pa Yehova ku Giligala.
34Ndipo Samueli anapita ku Rama, koma Sauli anapita ku mudzi kwawo ku Gibeya wa Sauli. 35Samueli sanamuonenso Sauli mpaka imfa yake ngakhale kuti ankamulira Sauliyo. Yehova anamva chisoni kuti anasankha Sauli kuti akhale mfumu ya Israeli.
