Saul îi învinge pe amoniți și este confirmat drept rege
1Amonitul Nahaș s‑a suit și și‑a așezat tabăra împotriva Iabeșului Ghiladului.
Atunci toți bărbații din Iabeș i‑au zis lui Nahaș:
– Încheie cu noi un legământ, iar noi îți vom sluji.
2Dar Nahaș, amonitul, le‑a răspuns:
– Voi încheia un legământ cu voi doar dacă mă lăsați să vă scot la toți ochiul drept, aruncând în acest fel dispreț asupra întregului Israel.
3Bătrânii Iabeșului i‑au zis:
– Lasă‑ne un răgaz de șapte zile, ca să trimitem mesageri în tot teritoriul lui Israel, iar dacă nu va fi nimeni care să ne izbăvească, vom ieși la tine.
4Când au sosit mesagerii în Ghiva lui Saul și au spus aceste cuvinte în auzul poporului, tot poporul și‑a ridicat glasul și a plâns. 5Saul tocmai se întorcea de la câmp în urma vitelor și a întrebat: „Ce s‑a întâmplat cu poporul de plânge?“
Atunci ei i‑au povestit despre mesajul bărbaților din Iabeș. 6Când a auzit Saul aceste cuvinte, Duhul lui Dumnezeu a venit peste el, iar acesta s‑a aprins de mânie. 7A luat o pereche de boi, i‑a tăiat în bucăți și a trimis bucățile, prin mesageri, în toate teritoriile lui Israel, zicând: „Așa se va face cu boii oricui nu îl urmează pe Saul și pe Samuel.“ Groaza Domnului a intrat în popor, astfel că ei au ieșit la luptă ca un singur om. 8Când Saul i‑a numărat la Bezek, fiii lui Israel erau trei sute de mii, iar bărbații lui Iuda erau treizeci de mii.
9Atunci le‑a zis mesagerilor care au venit: „Așa să spuneți bărbaților din Iabeșul Ghiladului: «Mâine, când va dogori soarele, veți fi izbăviți!»“ Când au sosit mesagerii și le‑au spus aceste lucruri bărbaților din Iabeș, aceștia s‑au bucurat. 10Bărbații din Iabeș au zis: „Mâine vom ieși la voi și ne veți face tot ceea ce credeți că este bine.10 Lit.: ne veți face potrivit cu tot ceea ce este bine în ochii voștri.“
11În ziua următoare, Saul a împărțit oamenii în trei cete. În timpul străjii de dimineață11 Noaptea era împărțită în 3 străji a câte 4 ore (apus-22:00; 22:00-2:00; 2:00-răsărit). au pătruns în tabăra lui Amon și i‑au ucis până la arșița zilei. Cei care au supraviețuit s‑au împrăștiat, astfel încât n‑au mai fost lăsați împreună nici măcar doi dintre ei.
12Atunci poporul i‑a zis lui Samuel:
– Care au fost cei ce n‑au vrut ca Saul să domnească peste noi? Aduceți‑i la noi pe acești oameni, ca să‑i omorâm.
13Dar Saul a zis:
– Niciun om nu va fi dat la moarte în această zi, pentru că astăzi Domnul l‑a izbăvit pe Israel.
14Atunci Samuel a zis poporului:
– Să mergem la Ghilgal și să reafirmăm acolo monarhia.
15Astfel, tot poporul s‑a dus la Ghilgal și l‑au încoronat pe Saul în prezența Domnului. Au adus acolo jertfe de pace15 Vezi nota de la 10:8. înaintea Domnului și s‑au bucurat foarte mult, atât Saul, cât și toți bărbații lui Israel.
Saul besejrer ammonitterne
1Engang rykkede ammonitterkongen Nahash ud og belejrede den israelitiske by Jabesh i Gilead. Byens indbyggere bad om fred. „Slå os ikke ihjel, så vil vi underkaste os,” bad de.
2„På én betingelse,” svarede Nahash. „Jeg vil stikke højre øje ud på samtlige indbyggere i byen som en hån mod Israel.”
3„Giv os syv dages betænkningstid,” bad Jabesh’ ledere, „så vi kan sende bud til de øvrige stammer. Hvis ingen kommer os til undsætning, går vi ind på dine betingelser.”
4Da sendebudene fra Jabesh nåede frem til Sauls hjemby, Gibea, og fortalte den frygtelige nyhed, brast hele byen i gråd.
5Saul havde været ude at pløje sin mark, men var nu på vej tilbage til byen med sine okser. Da han hørte postyret, spurgte han: „Hvad er der sket? Hvorfor græder I alle sammen?” Så fortalte de ham, hvad sendebudene fra Jabesh havde sagt. 6Da kom Guds Ånd over Saul, og han blev rasende. 7Han tog to okser og skar dem i småstykker, hvorefter han gav budbringerne besked på at bære stykkerne rundt i hele landet med følgende besked: „Sådan vil det gå med jeres okser, hvis I nægter at følge Saul og Samuel i krigen mod ammonitterne.” Og Herren sørgede for, at israelitterne blev bange for Sauls vrede, så de alle som en sluttede op om ham. 8I Bezek holdt han mandtal over sin hær. Der var 30.000 fra Juda og 300.000 fra de øvrige stammer.
9Sendebudene vendte derefter tilbage til Jabesh i Gilead med følgende besked fra Saul: „I morgen når solen står højest på himlen, kommer vi og redder jer.” Indbyggerne jublede, da de fik det at vide, 10og de sagde til ammonitterne: „I morgen overgiver vi os. Så kan I gøre med os, hvad I vil.”
11Men Saul ankom, allerede før det blev lyst næste morgen. Han havde delt sin hær i tre afdelinger og foretog et lynangreb på ammonitterne. Hele formiddagen huggede de ammonitterne ned. De, som overlevede, blev spredt til alle sider. Man fandt ikke to af dem sammen.
12Efter slaget sagde folket til Samuel: „Hvem var det, der sagde, at Saul ikke skulle være konge over os? Kom med dem, så vi kan slå dem ihjel.”
13Men Saul sagde: „Ingen henrettelser i dag, for nu skal vi fejre, at Herren har befriet Israel.”
14Samuel tog nu ordet og sagde til hele folket: „Kom, lad os gå op til Gilgal og alle sammen bekræfte, at Saul skal være Israels konge.”
15Så gik de op til Gilgal, og under en højtidelig ceremoni for Guds ansigt indsatte de officielt Saul som konge over Israel. Ved den lejlighed bragte de takofre til Herren, og Saul og hele folket glædede sig.
