Via lui Nabot din Izreel
1Iată ce s‑a întâmplat după aceste evenimente: Izreelitul Nabot avea o vie în Izreel, aproape de palatul lui Ahab, regele Samariei.
2Ahab i‑a zis lui Nabot:
– Dă‑mi mie via ta, ca să‑mi slujească drept grădină de legume, căci este aproape de palatul meu. Îți voi da în schimb o vie mai bună decât aceasta sau, dacă este mai bine pentru tine2 Lit.: dacă este bine în ochii tăi., îți voi da prețul ei în argint.
3Dar Nabot i‑a răspuns lui Ahab:
– Să mă ferească Domnul să‑ți dau moștenirea părinților mei.
4Ahab a intrat în palatul său supărat și mâniat din cauza cuvintelor pe care i le spusese izreelitul Nabot: „Nu‑ți voi da moștenirea părinților mei!“ S‑a așezat pe pat, și‑a întors fața și n‑a mâncat nimic.
5Izabela, soția sa, a venit la el și l‑a întrebat:
– De ce îți este supărat duhul și nu mănânci nimic?
6El i‑a răspuns:
– Am vorbit cu izreelitul Nabot și i‑am zis: „Dă‑mi via ta pe argint sau, dacă vrei, îți voi da în schimb altă vie.“ Dar el mi‑a răspuns: „Nu‑ți dau via mea!“
7Atunci Izabela, soția sa, i‑a spus:
– Nu‑ți exerciți tu domnia acum peste Israel? Ridică‑te, mănâncă ceva7 Lit.: pâine. și fii cu inima veselă! Eu îți voi da via izreelitului Nabot.
8Ea a scris niște scrisori în numele lui Ahab, a pus sigiliul lui pe ele și le‑a trimis bătrânilor și nobililor care locuiau în aceeași cetate cu Nabot. 9Iată ce a scris în acele scrisori:
„Vestiți un post și puneți‑l pe Nabot în fruntea poporului. 10Puneți înaintea lui doi oameni de nimic10 Lit.: doi oameni, fii ai lui Belial. Sensul literal al termenului Belial este fără folos(ință), fără utilitate (bun de nimic). În sens lărgit, termenul se poate traduce cu ticălos, netrebnic. Vezi și v. 13. Vezi, de asemenea, nota din 2 Cor. 6:15., care să mărturisească împotriva lui și să zică: «Tu L‑ai blestemat pe Dumnezeu și l‑ai blestemat și pe rege!» Apoi scoateți‑l afară din cetate și omorâți‑l cu pietre.“
11Oamenii din cetatea lui Nabot, bătrânii și nobilii care locuiau în cetatea lui, au făcut așa cum le‑a transmis Izabela, așa cum era scris în scrisorile pe care li le trimisese ea. 12Au vestit un post și l‑au pus pe Nabot în fruntea poporului. 13Cei doi oameni de nimic au venit și s‑au așezat în fața lui. Și oamenii de nimic au mărturisit împotriva lui Nabot, în prezența poporului, zicând: „Nabot a blestemat pe Dumnezeu și pe rege!“ Apoi l‑au scos afară din cetate, l‑au lovit cu pietre, și el a murit.
14După aceea au trimis să‑i spună Izabelei: „Nabot a fost lovit cu pietre și a murit!“ 15Când Izabela a auzit că Nabot fusese lovit cu pietre și a murit, i‑a zis lui Ahab: „Ridică‑te și ia în stăpânire via izreelitului Nabot, cel care a refuzat să ți‑o dea pe argint, căci Nabot nu mai trăiește, ci a murit.“ 16Auzind că Nabot a murit, Ahab s‑a ridicat să se coboare la via izreelitului Nabot ca s‑o ia în stăpânire.
17Atunci Cuvântul Domnului i‑a vorbit lui Ilie tișbitul, zicând: 18„Ridică‑te, coboară să‑l întâlnești pe Ahab, regele lui Israel, care este în Samaria! Iată că se află în via lui Nabot, unde a coborât ca s‑o ia în stăpânire. 19Să‑i spui astfel: «Așa vorbește Domnul: ‘N‑ai ucis tu un om și n‑ai luat tu în stăpânire și proprietatea lui?’» Apoi să‑i spui astfel: «Așa vorbește Domnul: ‘Chiar în locul în care câinii au lins sângele lui Nabot, vor linge câinii și sângele tău!’»“
20Ahab i‑a zis lui Ilie:
– M‑ai găsit, dușmanule?
El i‑a răspuns:
– Te‑am găsit, pentru că te‑ai vândut ca să faci ce este rău în ochii Domnului. 21Iată ce zice Domnul: „Voi aduce nenorocirea asupra ta, îți voi nimici urmașii și voi omorî fiecare bărbat care ți‑a mai rămas în Israel, fie rob, fie liber. 22Îi voi face familiei tale așa cum i‑am făcut familiei lui Ieroboam, fiul lui Nebat, și familiei lui Bașa, fiul lui Ahia, pentru că M‑ai mâniat și pentru că l‑ai făcut și pe Israel să păcătuiască.“ 23Domnul a vorbit și despre Izabela, zicând: „Câinii o vor devora pe Izabela lângă zidul Izreelului! 24Câinii îi vor devora pe cei ai lui Ahab, care vor muri în cetate, iar păsările cerului îi vor devora pe cei care vor muri pe câmp.“ 25(N‑a mai fost nimeni care să se fi vândut pe sine însuși ca să facă ce este rău în ochii Domnului ca Ahab, pe care Izabela, soția sa, îl stârnea la aceasta. 26El a săvârșit lucruri dezgustătoare, mergând după idoli, așa cum făceau amoriții pe care Domnul îi alungase dinaintea fiilor lui Israel.)
27Când Ahab a auzit aceste cuvinte, și‑a sfâșiat hainele, și‑a pus un sac pe trup și a postit. Se culca înfășurat în acest sac și mergea încet. 28Atunci Cuvântul Domnului i‑a vorbit lui Ilie tișbitul, zicând: 29„Ai văzut cum s‑a smerit Ahab înaintea Mea? Pentru că s‑a smerit înaintea Mea, nu voi aduce nenorocirea peste familia lui în timpul vieții sale, ci în timpul vieții fiului său.“
葡萄园事件
1这事以后，又发生了一件事。耶斯列人拿伯有个葡萄园，在撒玛利亚的亚哈王宫附近。 2一天，亚哈对拿伯说：“你的葡萄园靠近我的王宫，你把它让给我作菜园吧。我可以用更好的葡萄园来跟你交换，如果你愿意，我也可以按地价付你钱。” 3拿伯说：“耶和华不准我把祖先的产业给你。” 4亚哈不能如愿，就闷闷不乐地回到宫中，躺在床上生气，饭也不吃。
5他妻子耶洗别过来问他：“王为什么烦闷，不思饮食呢？” 6亚哈回答说：“我要耶斯列人拿伯将他的葡萄园卖给我，如果他愿意，我也可以用别的葡萄园跟他交换，可是他不肯。” 7耶洗别说：“你忘了自己是以色列王吗？起来吃饭吧，高兴点，我必让你得到耶斯列人拿伯的葡萄园。”
8于是，耶洗别以亚哈王的名义写信，并盖上王印，送给跟拿伯同居一城的长老和贵族。 9信上说：“你们要宣告禁食，让拿伯在百姓中坐首位， 10叫两个无赖坐在他对面控告他咒诅上帝和君王，然后把他拉出去用石头打死。” 11与拿伯同居一城的长老和贵族接到来信，便依照信里的指示行事。 12他们宣告禁食，让拿伯在百姓中坐首位， 13又叫两名无赖当众作证指控拿伯咒诅上帝和君王。然后众人把拿伯拖出城外，用石头打死了他。 14事情办好了以后，他们就派人去把拿伯被石头打死的消息告诉耶洗别。
15耶洗别接到消息后，就告诉亚哈说：“耶斯列人拿伯已经死了，你去占他不肯卖给你的葡萄园吧。” 16亚哈听说拿伯死了，就起来，下去霸占拿伯的葡萄园。
17耶和华对提斯比人以利亚说： 18“你去撒玛利亚见以色列王亚哈，他正在拿伯的葡萄园，他到那里要霸占那葡萄园。 19你要对他说，‘耶和华说，你杀了人，还要夺他的产业吗？’然后告诉他，耶和华说，‘狗在哪里舔拿伯的血，也必在哪里舔你的血。’”
20亚哈见了以利亚，说：“我的对头啊，你又来了！”以利亚说：“我又来了，因为你一心做耶和华视为恶的事。 21耶和华说，‘我必降祸给你，彻底毁灭你，铲除你家中所有的男子，不管是奴隶还是自由人。 22我必使你一家的下场像尼八的儿子耶罗波安家和亚希雅的儿子巴沙家一样，因为你惹我发怒，并且使以色列人陷入罪中。’ 23至于耶洗别，耶和华说，‘狗必在耶斯列的城墙边吃耶洗别的肉。 24凡属亚哈的人，死在城中的必被狗吃，死在郊野的必被飞鸟吃。’”
25从来没有人像亚哈那样受妻子耶洗别唆使，一心做耶和华视为恶的事。 26他像被耶和华驱逐的亚摩利人一样祭拜神像，行为可憎。 27亚哈听了以利亚的话，就撕裂衣服，披麻禁食，睡觉也不脱下麻衣，垂头丧气地走来走去。 28耶和华对提斯比人以利亚说： 29“你看见亚哈在我面前如何痛悔了吗？因为他在我面前痛悔，我不会在他有生之日降灾，我要等他儿子执政的时候，才降灾给他家。”
