Testamentul politic al lui David
1Când se apropia vremea să moară, David i‑a poruncit fiului său, Solomon, zicând: 2„Eu mă duc pe calea întregului pământ. Întărește‑te și fii bărbat! 3Păzește îndatoririle Domnului, Dumnezeul tău, umblând pe căile Lui și păzind hotărârile, poruncile, judecățile și mărturiile Lui, după cum este scris în Legea lui Moise, ca să prosperi în tot ceea ce vei face și oriunde vei merge 4și pentru ca Domnul să‑Și țină promisiunea pe care mi‑a făcut‑o, zicând: «Dacă fiii tăi vor veghea asupra căii lor, umblând cu credincioșie înaintea Mea, din toată inima lor și din tot sufletul lor, nu vei fi lipsit niciodată de un urmaș la tronul lui Israel.»
5Tu știi ceea ce mi‑a făcut Ioab, fiul Țeruiei, ce le‑a făcut celor doi conducători ai oștirilor lui Israel, lui Abner, fiul lui Ner, și lui Amasa, fiul lui Ieter. I‑a ucis și a vărsat sânge de război în timp de pace. A pus astfel sângele de război pe teaca de la brâu și pe sandalele lui din picioare. 6Fă‑i după înțelepciunea ta, dar nu‑i coborî în pace perii albi în Locuința Morților6, 9 Ebr.: Șeol..
7Arată‑le însă bunătate fiilor lui Barzilai ghiladitul. Ei să fie printre cei care mănâncă la masa ta, căci mi‑au fost alături atunci când fugeam de fratele tău Absalom.
8Iată, îl ai cu tine pe Șimei, fiul lui Ghera, beniamitul din Bahurim. El a rostit blesteme aspre împotriva mea în ziua în care mergeam la Mahanayim, dar, când a coborât în întâmpinarea mea la Iordan, i‑am jurat pe Domnul, zicând: «Nu te voi omorî cu sabia.» 9Tu însă să nu‑l lași nepedepsit, căci ești un om înțelept și vei ști ce să‑i faci. Cu sânge să‑i cobori perii albi în Locuința Morților!“
10Apoi David a adormit alături de părinții săi și a fost înmormântat în Cetatea lui David. 11El a domnit peste Israel timp de patruzeci de ani: la Hebron a domnit șapte ani, iar la Ierusalim a domnit treizeci și trei de ani. 12Astfel, Solomon i‑a urmat la tron tatălui său, David, și domnia lui s‑a întărit foarte mult.
Consolidarea autorității politice a lui Solomon
(1 Cron. 29:26-28)
13Adonia, fiul Haghitei, a venit la Batșeba, mama lui Solomon.
Ea l‑a întrebat:
– Vii cu pace?
El a răspuns:
– Cu pace.
14Apoi el a zis:
– Am ceva să‑ți spun.
Ea a zis:
– Vorbește.
15El a zis:
– Tu știi că domnia era a mea și că tot Israelul își îndreptase fața spre mine ca să fiu rege. Dar domnia i‑a revenit fratelui meu, căci a primit‑o de la Domnul. 16Acum, doresc să‑ți cer o favoare. Să nu‑mi întorci fața!
Ea i‑a zis:
– Vorbește.
17El a zis:
– Spune‑i, te rog, regelui Solomon să mi‑o dea de soție pe Abișag șunamita, fiindcă el nu te va refuza.
18Batșeba a răspuns:
– Bine, îi voi vorbi regelui pentru tine.
19Batșeba s‑a dus la regele Solomon ca să vorbească pentru Adonia. Regele s‑a ridicat s‑o întâmpine, s‑a plecat înaintea ei și apoi s‑a așezat pe tron. El a poruncit să se aducă un tron pentru mama lui, iar ea s‑a așezat la dreapta lui.
20Apoi ea a zis:
– Doresc să‑ți cer o mică favoare. Să nu‑mi întorci fața!
Regele i‑a răspuns:
– Cere, mamă, căci nu‑ți voi întoarce fața.
21Ea a zis:
– Abișag șunamita să‑i fie dată de soție fratelui tău Adonia.
22Regele Solomon a răspuns și i‑a zis mamei sale:
– De ce o ceri doar pe Abișag șunamita pentru Adonia? Cere și domnia pentru el22 Posesiunea asupra haremului regal era văzută ca o pretenție la tron (vezi 2 Sam. 3:7; 12:8; 16:21)., căci este fratele meu mai mare. Cere‑o pentru el, pentru preotul Abiatar și pentru Ioab, fiul Țeruiei!
23Atunci regele Solomon a jurat pe Domnul, zicând: „Dumnezeu să Se poarte cu mine cu toată asprimea23 Formulă tipică de jurământ (lit.: Așa să‑mi facă Dumnezeu și chiar mai mult)., dacă cuvintele acestea nu‑l vor costa viața pe Adonia. 24Viu este Domnul Care m‑a întărit și m‑a așezat pe tronul tatălui meu, David, și Care mi‑a făcut o Casă după cum a promis, că Adonia va muri astăzi!“ 25Regele Solomon l‑a trimis pe Benaia, fiul lui Iehoiada, ca să‑l omoare. Și astfel Adonia a murit.
26După aceea, regele i‑a zis preotului Abiatar: „Du‑te la proprietățile tale de la Anatot, căci meriți să mori, dar nu te voi omorî astăzi, deoarece ai purtat Chivotul Domnului, Stăpânul, înaintea tatălui meu, David, și ai luat parte la tot ce a suferit tatăl meu.“ 27Astfel, Solomon l‑a alungat pe Abiatar din slujba de preot al Domnului, împlinind cuvântul pe care Domnul îl rostise la Șilo despre Casa lui Eli.
28Când a primit vestea, Ioab, care trecuse de partea lui Adonia, deși nu trecuse de partea lui Absalom, a fugit la Cortul Domnului și s‑a prins de coarnele altarului. 29Regele Solomon a fost înștiințat că Ioab a fugit la Cortul Domnului și că, iată, era lângă altar. Atunci Solomon l‑a trimis pe Benaia, fiul lui Iehoiada, zicându‑i: „Du‑te și năpustește‑te asupra lui!“
30Benaia a ajuns la Cortul Domnului și i‑a zis lui Ioab:
– Așa vorbește regele: „Ieși afară!“
Dar el a răspuns:
– Nu! Vreau să mor aici.
Benaia s‑a întors la rege cu acest mesaj, zicând:
– Așa a vorbit Ioab și așa mi‑a răspuns.
31Regele i‑a zis:
– Fă așa cum a zis. Năpustește‑te asupra lui și apoi îngroapă‑l. Să îndepărtezi astfel de peste mine și de peste familia tatălui meu sângele pe care l‑a vărsat Ioab fără motiv. 32Domnul îl va pedepsi pentru sângele vărsat, pentru că i‑a lovit pe cei doi bărbați care erau mai drepți și mai buni decât el și i‑a ucis cu sabia pe Abner, fiul lui Ner, conducătorul oștirii lui Israel, și pe Amasa, fiul lui Ieter, conducătorul oștirii lui Iuda, fără ca tatăl meu, David, să știe acest lucru. 33Sângele lor să se întoarcă asupra capului lui Ioab și asupra capului seminței lui pentru totdeauna, dar asupra lui David, a seminței33 Termenul ebraic pentru sămânță este un singular care se poate referi atât la un singur urmaș, cât și la toți descendenții din linia genealogică a unei persoane (colectiv). Este foarte probabil ca în cele mai multe cazuri termenul să exprime o ambiguitate intenționată. În traducerea de față a fost redat fie literal, fie cu urmaș sau urmași, în funcție de contextul literal și de cel teologic. lui, a Casei lui și a tronului său să fie pace de la Domnul pe vecie.
34Atunci Benaia, fiul lui Iehoiada, s‑a suit, s‑a năpustit asupra lui Ioab și l‑a omorât. Acesta a fost îngropat apoi în proprietatea34 Sau: în mormântul său. lui din pustie. 35Regele l‑a numit pe Benaia, fiul lui Iehoiada, conducător al oștirii în locul lui Ioab, iar pe preotul Țadok l‑a pus în locul lui Abiatar.
36Apoi regele a trimis să‑l cheme pe Șimei și i‑a zis:
– Zidește‑ți o casă în Ierusalim și locuiește acolo, dar să nu pleci de acolo în altă parte. 37Fii sigur că, în ziua în care vei pleca și vei trece uedul37 Vale sau albie de râu secată, situată într‑un ținut arid, care acumulează apele de pe versanți în timpul sezonului ploios, creând un pârâu temporar. Chidron, vei muri. Atunci sângele tău va cădea asupra capului tău.
38Șimei i‑a răspuns regelui:
– Bine, robul tău va face așa cum a zis stăpânul meu, regele.
Astfel, Șimei a locuit multe zile la Ierusalim. 39Trei ani mai târziu însă doi dintre slujitorii lui Șimei au fugit la Achiș, fiul lui Maaca, regele Gatului. L‑au înștiințat pe Șimei, zicând: „Iată că slujitorii tăi sunt în Gat.“ 40Atunci Șimei s‑a ridicat, și‑a înșeuat măgarul și s‑a dus la Achiș, la Gat, ca să‑și caute slujitorii. Șimei a plecat și și‑a adus slujitorii înapoi de la Gat.
41I s‑a spus lui Solomon că Șimei a plecat din Ierusalim la Gat și că s‑a întors. 42Atunci regele a trimis și l‑a chemat pe Șimei. El i‑a zis: „Oare nu te‑am pus eu să juri pe Domnul și nu te‑am avertizat, zicând: «În ziua în care vei pleca și te vei duce în altă parte, să știi sigur că vei muri»? Și nu mi‑ai răspuns tu: «Bine! Voi asculta!» 43De ce nu ți‑ai ținut jurământul făcut Domnului și nu ai ascultat porunca pe care ți‑am dat‑o?“ 44Apoi regele i‑a zis lui Șimei: „Tu știi în inima ta tot răul pe care i l‑ai făcut tatălui meu, David. Acum Domnul a întors răutatea ta asupra capului tău. 45Dar regele Solomon va fi binecuvântat, iar tronul lui David va fi păzit înaintea Domnului pe vecie.“ 46Și regele i‑a poruncit lui Benaia, fiul lui Iehoiada, să‑l omoare. El a ieșit, s‑a năpustit asupra lui Șimei și l‑a omorât. Și astfel domnia s‑a întărit în mâinile lui Solomon.
Ang mga Bilin ni David kay Solomon
1Sang madali na lang mapatay si David, may mga bilin siya kay Solomon nga iya anak. Amo ini ang iya mga bilin: 2“Madali na lang ako mapatay. Gani magpakabakod ka kag magpakaisog, 3kag tumana ang mga ginapatuman sang Ginoo nga imo Dios. Magsunod ka sa iya mga pamaagi, kag tumana ang iya mga pagsulundan kag mga sugo nga nasulat sa Kasuguan ni Moises, agod magmainuswagon ka sa tanan mo nga ginahimo, bisan diin ka magkadto. 4Kon himuon mo ini, tumanon sang Ginoo ang iya ginpromisa sa akon, nga kon ang akon mga kaliwat nagakabuhi sing husto kag nagasunod sa akon sing matutom sa bug-os nila nga kabuhi, may isa gid permi sa ila nga magahari sa Israel.
5“Ari pa ang akon bilin sa imo: Nahibaluan mo kon ano ang ginhimo sa akon ni Joab nga anak ni Zeruya sa iya nga pagpatay sa duha ka kumander sang mga soldado sang Israel nga si Abner nga anak ni Ner kag si Amasa nga anak ni Jeter. Ginpatay niya sila nga daw sa mga kaaway, pero ginhimo niya ato sang panahon nga wala sing inaway. Siya ang may salabton sa ila kamatayon.2:5 Siya ang may salabton sa ila kamatayon: sa mas literal, ginmantsahan niya ang iya paha kag sandalyas sang dugo sa inaway. 6Gani himua ang nagakadapat sa iya suno sa imo hunahuna nga maayo himuon, pero indi pag-itugot nga mapatay siya sa katigulangon nga may kalinong.
7“Pero magmaayo ka sa mga anak ni Barzilai nga taga-Gilead, kag pakan-a sila permi upod sa imo, kay ginbuligan nila ako sang nagpalagyo ako sa imo utod nga si Absalom.
8“Tandaan mo gid si Shimei nga anak ni Gera, nga isa ka Benjaminhon nga taga-Bahurim. Puwerte gid ang iya pagpakamalaot sa akon sang nagkadto ako sa Mahanaim. Pero sang pagkitaay namon sa Suba sang Jordan, nagsumpa ako sa iya sa ngalan sang Ginoo nga indi ko siya pagpatyon. 9Pero karon, ikaw ang magsilot sa iya. Maalam ka, kag nahibaluan mo kon ano ang dapat nga himuon. Bisan tigulang na siya, ipapatay siya.”
10Sang ulihi napatay si David kag ginlubong sa iya banwa.2:10 iya banwa: sa Hebreo, Banwa ni David. 11Naghari siya sa bug-os nga Israel sa sulod sang 40 ka tuig—7 ka tuig sa Hebron kag 33 ka tuig sa Jerusalem. 12Si Solomon ang nagbulos sa iya amay nga si David bilang hari, kag malig-on gid ang iya ginharian.
Napatay si Adonia
13Karon, si Adonia nga anak ni Hagit nagkadto kay Batsheba nga iloy ni Solomon. Nagpamangkot si Batsheba sa iya, “Maayo bala ang imo tuyo sa pagkadto diri?” Nagsabat si Adonia, “Huo, maayo. 14May ipangabay lang ako sa imo.” Nagpamangkot si Batsheba, “Ano bala ina?” 15Nagsabat si Adonia, “Nahibaluan mo nga ako na kuntani ang hari, kag ginpaabot ini sang bug-os nga Israel. Pero lain ang natabo; ang akon utod amo ang nangin hari, kay amo ina ang gusto sang Ginoo. 16Karon, may pangabay ako sa imo. Kag kon mahimo indi ako pagbalibari.” Nagpamangkot si Batsheba, “Ano bala ina?” 17Nagsabat si Adonia, “Palihog pangabaya si Haring Solomon nga ipaasawa niya sa akon si Abishag nga taga-Shunem. Nahibaluan ko nga indi gid siya magbalibad sa imo.” 18Nagsabat si Batsheba, “Sige, silingon ko ang hari.”
19Gani nagkadto si Batsheba kay Haring Solomon sa paghambal sa iya parte sa ginpangabay ni Adonia. Pagkakita ni Solomon sa iya, nagtindog si Solomon sa iya trono sa pagsugata sa iya, kag dayon nagluhod siya sa iya iloy bilang pagtahod sa iya. Pagkatapos nagpungko siya sa iya trono. Nagpakuha siya sang pulungkuan kag ginpabutang sa iya tuo, kag ginpapungko didto ang iya iloy. 20Nagsiling si Batsheba, “May ara ako sang gamay nga ipangabay sa imo. Kag palihog indi ako pagbalibari.” Nagsiling ang hari, “Ano ina, Nay? Indi ko ikaw pagbalibaran.” 21Nagsiling si Batsheba, “Ipaasawa si Abishag nga taga-Shunem sa imo utod nga si Adonia.”
22Nagsiling si Haring Solomon, “Ngaa ginapangabay mo gid nga ipaasawa si Abishag kay Adonia? Basi kon ipangabay mo man nga ihatag ko sa iya ang akon ginharian, kay magulang siya sa akon kag apin sa iya si Abiatar nga pari kag si Joab nga anak ni Zeruya!” 23Dayon nagsumpa si Haring Solomon sa ngalan sang Ginoo, “Kabay pa nga silutan gid ako sang Dios kon indi ko mapatay si Adonia tungod sining iya ginpangabay. 24Ang Ginoo amo ang nagpili kag nagbutang sa akon sa trono sang akon amay nga si David. Gintuman niya ang iya promisa nga ihatag niya ang ginharian sa akon kag sa akon mga kaliwat. Gani nagasumpa ako sa buhi nga Ginoo nga mapatay si Adonia subong gid nga adlaw.” 25Dayon nagmando si Haring Solomon kay Benaya, nga anak ni Jehoyada, nga patyon si Adonia, kag ginpatay niya si Adonia.
26Dayon nagsiling si Haring Solomon kay Abiatar nga pari, “Magpauli ka sa imo uma sa Anatot. Bagay ka man kuntani nga patyon, pero indi ko ikaw pagpatyon subong kay ikaw ang gintugyanan sang Kahon sang Ginoong Dios sang kaupod ka pa sang akon amay nga si David, kag nagpakigbahin ka sa iya mga pag-antos.” 27Gani ginpahalin ni Solomon si Abiatar sa iya katungdanan bilang pari sang Ginoo. Kag natuman ang ginsiling sang Ginoo didto sa Shilo parte sa panimalay ni Eli.
Napatay si Joab
28Si Joab wala nagbulig kay Absalom nga mangin hari, pero nagbulig siya kay Adonia. Gani sang mabalitaan niya ang pagkapatay ni Adonia, nagpalagyo siya pakadto sa tolda sang Ginoo2:28 tolda sang Ginoo: Tan-awa ang footnote sa 1:39. kag nag-uyat sa mga sulosungay nga mga pamusod sang halaran.2:28 Tan-awa ang footnote sa 1:50. 29Sang mabalitaan ni Haring Solomon nga nagpalagyo si Joab pakadto sa tolda sang Ginoo kag nagpalapit sa halaran, ginsugo niya si Benaya nga patyon si Joab. 30Gani nagkadto si Benaya sa tolda sang Ginoo kag ginsilingan si Joab, “Magguwa ka siling sang hari!” Pero nagsabat si Joab, “Indi ako magguwa; diri ako mapatay!” Nagbalik si Benaya sa hari kag ginsugid ang sabat ni Joab. 31-32Nagsiling si Solomon kay Benaya, “Himua ang iya ginsiling. Patya siya didto sa tolda kag ilubong, agod ako kag ang panimalay sang akon amay indi manabat sa pagpatay niya kay Abner nga anak ni Ner, nga kumander sang mga soldado sang Israel, kag kay Amasa nga anak ni Jeter, nga kumander sang mga soldado sang Juda. Ginpatay niya ining inosente nga mga tawo nga wala nakahibalo ang akon amay. Mas matarong kag maayo pa sila sang sa iya. Karon balusan siya sang Ginoo sa iya ginhimo sa ila. 33Siya kag ang iya mga kaliwat amo ang manabat hasta san-o sa kamatayon sang sini nga mga tawo. Pero ang akon amay nga si David kag ang iya mga kaliwat kag ang iya ginharian hatagan sang maayo nga kahimtangan2:33 maayo nga kahimtangan: Ang Hebreo sini amo ang “shalom,” nga nagakahulugan sang kalinong, kauswagan, maayo nga relasyon, kalipay, kadalag-an. hasta san-o.”
34Gani ginkadtuan ni Benaya si Joab kag ginpatay. Ginlubong siya malapit sa iya balay2:34 malapit sa iya balay: ukon, sa iya lulubngan. sa kamingawan. 35Dayon ginhimo sang hari si Benaya nga kumander sang mga soldado sa pagbulos kay Joab. Kag ang ginbulos niya kay Abiatar amo si Zadok nga pari.
Ang Pagkapatay ni Shimei
36Karon, ginpatawag sang hari si Shimei kag ginsilingan, “Magpatindog ka sang imo kaugalingon nga balay sa Jerusalem kag mag-estar ka dira. Indi ka gid maghalin sa siyudad kag magkadto sa iban nga lugar. 37Sa tion nga maghalin ka kag magtabok sa Kidron nga ililigan sang tubig, sigurado gid nga mapatay ka, kag ikaw mismo ang basulon kon matabo ini.” 38Nagsabat si Shimei, “Maayo man ang imo ginsiling, tumanon ko gid ina!” Gani nag-estar si Shimei sa Jerusalem sa malawig nga tion. 39Pero sang ikatatlo nga tuig, ang duha sa mga suluguon ni Shimei naglayas kag nagkadto sa hari sang Gat nga si Akish, nga anak ni Maaca. Sang mabalitaan ini ni Shimei, 40gintakdan niya sang pulungkuan ang iya asno kag nagsakay, kag nagkadto kay Akish sa Gat sa pagpangita sa iya duha ka suluguon. Nakita niya sila kag gindala pauli.
41Sang mabalitaan ni Solomon nga naghalin si Shimei sa Jerusalem kag nagkadto sa Gat, kag nakabalik na, 42ginpatawag niya si Shimei kag ginsilingan, “Indi bala nga ginpasumpa ko ikaw sa ngalan sang Ginoo kag ginpaandaman nga sa tion nga maghalin ka sa Jerusalem kag magkadto sa iban nga lugar sigurado gid nga mapatay ka? Kag indi bala nga nagsiling ka nga maayo ang akon ginsiling kag tumanon mo ini? 43Ti, ngaa wala mo gintuman ang imo ginsumpa sa Ginoo? Ngaa wala mo gintuman ang akon sugo sa imo?”
44Nagsiling pa gid ang hari sa iya, “Sigurado nga nadumduman mo gid ang tanan nga malain nga ginhimo mo sa akon amay nga si David. Karon balusan ka sang Ginoo sa imo malain nga mga ginhimo. 45Pero ako pakamaayuhon sang Ginoo, kag ang ginharian sang akon amay nga si David padayon niya nga palig-unon hasta san-o.”
46Dayon ginmanduan sang hari si Benaya nga patyon si Shimei. Gani gindala ni Benaya si Shimei sa guwa kag ginpatay.
Naglig-on pa gid ang ginharian sa idalom sang pagdumala ni Solomon.
