Ahia profețește împotriva familiei lui Ieroboam
1În vremea aceea, Abia, fiul lui Ieroboam, s‑a îmbolnăvit. 2Ieroboam i‑a zis soției sale: „Te rog, ridică‑te, deghizează‑te, ca să nu fii recunoscută că ești soția lui Ieroboam, și du‑te la Șilo. Iată că acolo este profetul Ahia, cel care mi‑a spus că eu voi fi rege peste acest popor. 3Ia cu tine zece pâini, niște plăcinte și un vas cu miere și du‑te la el. El îți va spune ce i se va întâmpla copilului.“ 4Soția lui Ieroboam a făcut ce i s‑a spus: s‑a ridicat și s‑a dus la Ahia acasă, în Șilo.
Ahia nu putea să vadă pentru că vederea îi slăbise din cauza bătrâneții, 5dar Domnul îi spusese: „Iată că soția lui Ieroboam va veni să te întrebe despre fiul ei, căci este bolnav. Să‑i vorbești așa și așa. Când va ajunge, se va da drept altcineva.“
6Când Ahia a auzit zgomotul pașilor ei, în clipa în care intra pe ușă, i‑a zis: „Intră, soția lui Ieroboam! De ce pretinzi că ești altcineva? Sunt trimis la tine cu un mesaj aspru. 7Du‑te și spune‑i lui Ieroboam ce a zis Domnul, Dumnezeul lui Israel: «Te‑am ridicat din mijlocul poporului și te‑am pus conducător peste poporul Meu, Israel. 8Am rupt regatul de la Casa lui David și ți l‑am dat ție, dar tu nu ai fost ca robul Meu David, care a păzit poruncile Mele și care M‑a urmat din toată inima, făcând doar ce este drept în ochii Mei. 9Tu ai făcut mai mult rău decât toți cei care au fost înainte de tine. Te‑ai dus și ți‑ai făcut alți dumnezei și idoli turnați ca să Mă mânii, iar pe Mine M‑ai aruncat înapoia ta.
10De aceea voi aduce nenorocirea peste familia lui Ieroboam; voi nimici orice bărbat din Israel care‑i aparține lui Ieroboam, fie rob, fie liber și voi arde familia lui Ieroboam așa cum arde cineva bălegarul, până va pieri. 11Câinii îi vor devora pe cei ai lui Ieroboam care vor muri în cetate, iar păsările cerului îi vor devora pe cei care vor muri pe câmp.» Căci Domnul a vorbit.
12Cât despre tine, ridică‑te și du‑te acasă. Când îți vor păși picioarele în cetate, copilul va muri. 13Tot Israelul îl va jeli și‑l va înmormânta. El este singurul, dintre cei care‑i aparțin lui Ieroboam, care va fi înmormântat, pentru că el este singurul din familia lui Ieroboam în care s‑a găsit ceva bun pentru Domnul, Dumnezeul lui Israel.
14Domnul Își va ridica un rege peste Israel, care va nimici familia lui Ieroboam. Astăzi este acea zi! Chiar acum!14 Sensul frazei este nesigur. 15Domnul îl va lovi pe Israel și astfel el va fi ca o trestie care se clatină în apă. El îl va dezrădăcina pe Israel din această țară bună, pe care le‑o dăduse părinților lor și‑i va împrăștia dincolo de Râu15 Eufrat., pentru că și‑au făcut așere15, 23 Ebr.: așerim, simboluri din lemn ale zeiței canaanite Așera sau ale zeiței Aștoret (numită în greacă Astarte), împlântate pe o înălțime, sub un copac umbros, alături de un altar. Sau stâlpi sacri; crânguri sacre., mâniindu‑L pe Domnul. 16El îl va părăsi pe Israel din cauza păcatelor pe care Ieroboam le‑a săvârșit și prin care l‑a făcut și pe Israel să păcătuiască.“
17Soția lui Ieroboam s‑a ridicat și s‑a întors la Tirța. Când a pășit ea peste pragul palatului, copilul a murit. 18L‑au înmormântat și tot Israelul l‑a jelit, așa cum Domnul vorbise prin robul Său, profetul Ahia.
19Celelalte fapte ale lui Ieroboam, războaiele pe care le‑a purtat și felul în care a domnit, iată, ele sunt scrise în „Cartea cronicilor regilor lui Israel“. 20Ieroboam a domnit timp de douăzeci și doi de ani, apoi a adormit alături de părinții săi. Și în locul lui a domnit fiul său Nadab.
Domnia lui Roboam în Iuda
(2 Cron. 12:9-16)
21Roboam, fiul lui Solomon, domnea în Iuda. El era în vârstă de patruzeci și unu de ani când a început să domnească și a domnit timp de șaptesprezece ani în Ierusalim, cetatea pe care Domnul o alesese dintre toate semințiile lui Israel pentru a‑Și pune Numele Său în ea. Mama lui era amonită și se numea Naama.
22Iuda a făcut ce este rău în ochii Domnului. Ei I‑au stârnit gelozia prin păcatele pe care le‑au săvârșit, mai mult decât o făcuseră părinții lor. 23De asemenea, ei și‑au zidit înălțimi, stâlpi sacri și așere pe orice deal înalt și sub orice copac verde. 24Erau în țară chiar și bărbați care se prostituau24 Bărbați care practicau prostituția în temple.. Ei au săvârșit toate urâciunile neamurilor pe care Domnul le alungase dinaintea fiilor lui Israel.
25În al cincilea an al regelui Roboam, Șișak, regele Egiptului, s‑a suit împotriva Ierusalimului. 26El a luat comorile Casei Domnului și comorile palatului regelui; a luat totul. A luat și toate scuturile de aur făcute de Solomon. 27În locul lor, regele Roboam a făcut niște scuturi de bronz, pe care le‑a pus sub responsabilitatea căpeteniilor gărzilor27-28 Lit.: căpeteniilor alergătorilor., cei care păzeau intrarea palatului regelui. 28De fiecare dată când regele mergea la Casa Domnului, căpeteniile gărzilor le purtau înaintea lui, după care le aduceau înapoi în odaia gărzilor.
29Celelalte fapte ale lui Roboam și tot ce a făcut el, nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor regilor lui Iuda“? 30Între Roboam și Ieroboam a fost război tot timpul. 31Roboam a adormit alături de părinții săi și a fost înmormântat alături de părinții săi, în Cetatea lui David. Mama lui fusese amonita Naama. Apoi în locul lui a domnit fiul său Abia.
Ahijah’s prophecy against Jeroboam
1At that time Abijah son of Jeroboam became ill, 2and Jeroboam said to his wife, ‘Go, disguise yourself, so that you won’t be recognised as the wife of Jeroboam. Then go to Shiloh. Ahijah the prophet is there – the one who told me I would be king over this people. 3Take ten loaves of bread with you, some cakes and a jar of honey, and go to him. He will tell you what will happen to the boy.’ 4So Jeroboam’s wife did what he said and went to Ahijah’s house in Shiloh.
Now Ahijah could not see; his sight was gone because of his age. 5But the Lord had told Ahijah, ‘Jeroboam’s wife is coming to ask you about her son, for he is ill, and you are to give her such and such an answer. When she arrives, she will pretend to be someone else.’
6So when Ahijah heard the sound of her footsteps at the door, he said, ‘Come in, wife of Jeroboam. Why this pretence? I have been sent to you with bad news. 7Go, tell Jeroboam that this is what the Lord, the God of Israel, says: “I raised you up from among the people and appointed you ruler over my people Israel. 8I tore the kingdom away from the house of David and gave it to you, but you have not been like my servant David, who kept my commands and followed me with all his heart, doing only what was right in my eyes. 9You have done more evil than all who lived before you. You have made for yourself other gods, idols made of metal; you have aroused my anger and turned your back on me.
10‘ “Because of this, I am going to bring disaster on the house of Jeroboam. I will cut off from Jeroboam every last male in Israel – slave or free.14:10 Or Israel – every ruler or leader I will burn up the house of Jeroboam as one burns dung, until it is all gone. 11Dogs will eat those belonging to Jeroboam who die in the city, and the birds will feed on those who die in the country. The Lord has spoken!”
12‘As for you, go back home. When you set foot in your city, the boy will die. 13All Israel will mourn for him and bury him. He is the only one belonging to Jeroboam who will be buried, because he is the only one in the house of Jeroboam in whom the Lord, the God of Israel, has found anything good.
14‘The Lord will raise up for himself a king over Israel who will cut off the family of Jeroboam. Even now this is beginning to happen.14:14 The meaning of the Hebrew for this sentence is uncertain. 15And the Lord will strike Israel, so that it will be like a reed swaying in the water. He will uproot Israel from this good land that he gave to their ancestors and scatter them beyond the River Euphrates, because they aroused the Lord’s anger by making Asherah poles.14:15 That is, wooden symbols of the goddess Asherah; here and elsewhere in 1 Kings 16And he will give Israel up because of the sins Jeroboam has committed and has caused Israel to commit.’
17Then Jeroboam’s wife got up and left and went to Tirzah. As soon as she stepped over the threshold of the house, the boy died. 18They buried him, and all Israel mourned for him, as the Lord had said through his servant the prophet Ahijah.
19The other events of Jeroboam’s reign, his wars and how he ruled, are written in the book of the annals of the kings of Israel. 20He reigned for twenty-two years and then rested with his ancestors. And Nadab his son succeeded him as king.
Rehoboam king of Judah
21Rehoboam son of Solomon was king in Judah. He was forty-one years old when he became king, and he reigned for seventeen years in Jerusalem, the city the Lord had chosen out of all the tribes of Israel in which to put his Name. His mother’s name was Naamah; she was an Ammonite.
22Judah did evil in the eyes of the Lord. By the sins they committed they stirred up his jealous anger more than those who were before them had done. 23They also set up for themselves high places, sacred stones and Asherah poles on every high hill and under every spreading tree. 24There were even male shrine-prostitutes in the land; the people engaged in all the detestable practices of the nations the Lord had driven out before the Israelites.
25In the fifth year of King Rehoboam, Shishak king of Egypt attacked Jerusalem. 26He carried off the treasures of the temple of the Lord and the treasures of the royal palace. He took everything, including all the gold shields Solomon had made. 27So King Rehoboam made bronze shields to replace them and assigned these to the commanders of the guard on duty at the entrance to the royal palace. 28Whenever the king went to the Lord’s temple, the guards bore the shields, and afterwards they returned them to the guardroom.
29As for the other events of Rehoboam’s reign, and all he did, are they not written in the book of the annals of the kings of Judah? 30There was continual warfare between Rehoboam and Jeroboam. 31And Rehoboam rested with his ancestors and was buried with them in the City of David. His mother’s name was Naamah; she was an Ammonite. And Abijah14:31 Some Hebrew manuscripts and Septuagint (see also 2 Chron. 12:16); most Hebrew manuscripts Abijam his son succeeded him as king.
