Circumstanțele întronării lui Solomon
1Regele David îmbătrânise și acum era înaintat în vârstă. L‑au acoperit cu pături, dar nu se putea încălzi. 2Slujitorii săi i‑au zis: „Să se caute pentru stăpânul nostru, regele, o tânără fecioară, care să stea înaintea regelui și care să‑i fie servitoare. Ea să se culce la pieptul tău și stăpânul nostru, regele, se va încălzi.“ 3Ei au căutat în tot teritoriul lui Israel o tânără frumoasă și au găsit‑o pe Abișag șunamita, pe care au adus‑o la rege. 4Tânăra era foarte frumoasă. Ea i‑a devenit regelui servitoare și s‑a îngrijit de el, dar regele n‑a cunoscut‑o4 Eufemism ebraic cu sensul de a avea relații sexuale..
5Adonia, fiul Haghitei, s‑a îngâmfat, zicând: „Eu voi deveni rege!“ El și‑a pregătit un car, călăreți5 Sau: cai. și cincizeci de bărbați care alergau înaintea lui. 6Tatăl său nu‑l mustrase niciodată și nu‑i zisese: „De ce faci astfel?“ El s‑a născut după Absalom și era, de asemenea, foarte frumos la chip.
7El a vorbit cu Ioab, fiul Țeruiei, și cu preotul Abiatar, iar aceștia l‑au sprijinit pe Adonia. 8Dar preotul Țadok, Benaia, fiul lui Iehoiada, profetul Natan, Șimei, Rei8 Sau: Șimei, prietenii săi. și vitejii lui David nu au fost de partea lui Adonia. 9Adonia a înjunghiat oi, vite și viței îngrășați, lângă Piatra lui Zohelet, care se află în apropiere de En‑Roghel. El i‑a invitat pe toți frații săi, fiii regelui, și pe toți bărbații lui Iuda, slujitorii regelui. 10Dar pe profetul Natan, pe Benaia, pe viteji și pe Solomon, fratele său, nu i‑a invitat.
11Natan i‑a zis Batșebei, mama lui Solomon: „N‑ai auzit că Adonia, fiul Haghitei, s‑a făcut rege? Stăpânul nostru David nu știe acest lucru! 12Prin urmare, dă‑mi voie să te sfătuiesc cum să‑ți scapi viața, tu și fiul tău Solomon. 13Du‑te, intră la regele David și spune‑i: «O, rege, stăpânul meu, oare nu i‑ai jurat tu însuți slujitoarei tale că Solomon, fiul meu, va domni după tine și că el va urma la tron? Atunci de ce domnește Adonia?» 14În timp ce vei vorbi acolo cu regele, eu însumi voi veni după tine și voi întări cuvintele tale.“
15Batșeba s‑a dus în odaia regelui. Regele era foarte bătrân, iar Abișag șunamita se îngrijea de el. 16Batșeba s‑a plecat și s‑a închinat înaintea regelui.
Regele a zis:
– Ce dorești?
17Ea a răspuns:
– Stăpânul meu, tu însuți ai jurat slujitoarei tale pe Domnul, Dumnezeul tău, zicând: „Solomon, fiul tău, va domni după mine și el va ședea pe tronul meu.“ 18Totuși, acum Adonia domnește, iar stăpânul meu, regele, nu știe acest lucru. 19El a înjunghiat boi, viței îngrășați și o mulțime de oi și i‑a invitat pe toți fiii regelui, pe preotul Abiatar și pe Ioab, conducătorul oștirii. Dar pe Solomon, robul tău, nu l‑a invitat. 20O, rege, stăpânul meu, ochii întregului Israel sunt ațintiți spre tine ca să le spui cine va urma să domnească după stăpânul meu, regele. 21Altfel, se va întâmpla că, atunci când stăpânul meu, regele, va adormi alături de părinții săi, eu și fiul meu Solomon vom fi priviți ca niște vinovați.
22În timp ce vorbea cu regele, iată că a venit și profetul Natan.
23L‑au înștiințat pe rege, zicând:
– Iată că a sosit profetul Natan.
Acesta a venit în prezența regelui și s‑a plecat înaintea regelui cu fața la pământ.
24Natan a zis:
– O, rege, stăpânul meu, oare ai spus tu: „Adonia va domni după mine și el va ședea pe tronul meu“? 25Căci el a coborât astăzi, a înjunghiat boi, viței îngrășați și o mulțime de oi și i‑a invitat pe toți fiii regelui, pe conducătorii oștirii și pe preotul Abiatar. Iată, ei mănâncă și beau înaintea lui și strigă: „Trăiască regele Adonia!“ 26Cu toate acestea, pe mine, robul tău, pe preotul Țadok, pe Benaia, fiul lui Iehoiada, și pe Solomon, robul tău, nu ne‑a invitat. 27Oare din porunca stăpânului meu, regele, s‑a înfăptuit acest lucru? Să nu‑i fi făcut cunoscut robului tău cine va sta pe tronul stăpânului meu, regele, după el?
28Regele David a zis:
– Chemați‑o la mine pe Batșeba!
Ea a intrat și s‑a înfățișat înaintea regelui.
29Regele a jurat, zicând:
– Viu este Domnul Care m‑a izbăvit din fiecare necaz 30că voi face astăzi așa cum ți‑am jurat pe Domnul, Dumnezeul lui Israel, zicând: „Solomon, fiul tău, va domni după mine. El va ședea pe tron în locul meu.“
31Batșeba s‑a plecat cu fața la pământ și s‑a închinat înaintea regelui.
Apoi a zis:
– Să trăiască pe vecie stăpânul meu, regele David!
32Regele David a zis:
– Chemați‑i pe preotul Țadok, pe profetul Natan și pe Benaia, fiul lui Iehoiada!
Ei au venit înaintea regelui, 33iar regele le‑a zis:
– Luați‑i cu voi pe slujitorii stăpânului vostru, puneți‑l pe fiul meu Solomon să călărească pe catârul meu și coborâți‑l la Ghihon. 34Preotul Țadok și profetul Natan să‑l ungă acolo ca rege peste Israel. Să sunați din trâmbiță34 Ebr.: șofar, un instrument de suflat făcut din corn de berbec (ebr.: yyobel), care nu avea o funcție muzicală, ci era folosit pentru a transmite anumite semnale în închinare, în adunările publice sau în război [peste tot în capitol]. și să strigați: „Trăiască regele Solomon!“ 35Apoi să vă suiți după el. El să vină și să se așeze pe tronul meu, căci el va domni în locul meu, întrucât cu privire la el am poruncit să fie conducător peste Israel și peste Iuda.
36Benaia, fiul lui Iehoiada, i‑a răspuns regelui, zicând:
– Amin! Așa să hotărască Domnul, Dumnezeul stăpânului meu, regele. 37După cum Domnul a fost cu stăpânul meu, regele, tot așa să fie și cu Solomon și să‑i înalțe tronul mai presus decât tronul stăpânului meu, regele David.
38Preotul Țadok, profetul Natan, Benaia, fiul lui Iehoiada, cheretiții și peletiții38 Garda personală a regelui. au coborât, l‑au pus pe Solomon să călărească pe catârul regelui David și l‑au adus la Ghihon. 39Preotul Țadok a luat cornul39 Aici este vorba despre un corn de animal folosit ca recipient pentru ulei, spre deosebire de șofar, instrumentul din corn de berbec care apare mai târziu în verset (pentru șofar, vezi nota de la v. 34). cu untdelemn din Cort și l‑a uns pe Solomon. Apoi au sunat din trâmbiță și tot poporul a strigat: „Trăiască regele Solomon!“ 40Tot poporul s‑a suit după el, cântând din fluiere și bucurându‑se nespus de mult; se despica pământul de strigătul lor.
41Adonia și toți oaspeții care erau cu el au auzit strigătul tocmai când terminaseră de mâncat. Ioab, auzind sunetul trâmbiței, a întrebat: „De ce se aude această zarvă în cetate?“ 42În timp ce vorbea el, a venit Ionatan, fiul preotului Abiatar.
Adonia i‑a zis:
– Vino, căci tu ești un om vrednic și aduci vești bune.
43Ionatan a răspuns și i‑a zis lui Adonia:
– Nicidecum. Stăpânul nostru, regele David, l‑a făcut rege pe Solomon. 44Regele i‑a trimis cu el pe preotul Țadok, pe profetul Natan, pe Benaia, fiul lui Iehoiada, pe cheretiți și pe peletiți, iar ei l‑au pus să călărească pe catârul regelui. 45Preotul Țadok și profetul Natan l‑au uns rege la Ghihon și au plecat de acolo bucuroși, iar cetatea freamătă. Aceasta era zarva pe care ați auzit‑o. 46De asemenea, Solomon s‑a așezat pe tronul regal. 47Iar slujitorii regelui au venit să‑l binecuvânteze pe stăpânul nostru, regele David, zicând: „Dumnezeul tău să facă numele lui Solomon mai vestit decât numele tău și să‑i înalțe tronul mai presus decât tronul tău.“ Apoi regele s‑a închinat în patul său. 48Regele a mai zis astfel: „Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul lui Israel, Care mi‑a dat astăzi un urmaș care să șadă pe tronul meu și pe care să‑l văd cu ochii mei!“
49Tremurând, toți oaspeții care erau cu Adonia s‑au ridicat și fiecare a plecat în drumul lui. 50Adonia s‑a temut de Solomon. El s‑a ridicat, s‑a dus la Cort și s‑a prins de coarnele altarului. 51Lui Solomon i s‑a spus: „Iată, Adonia se teme de regele Solomon și s‑a apucat de coarnele altarului, zicând: «Să‑mi jure regele Solomon astăzi că nu‑l va omorî pe robul său cu sabia!»“ 52Solomon a zis: „Dacă este un om vrednic, niciun fir de păr nu‑i va cădea la pământ, dar, dacă se va găsi răutate în el, va muri.“ 53Regele Solomon a trimis să‑l coboare de la altar. El a venit și s‑a plecat înaintea regelui Solomon, iar Solomon i‑a zis: „Du‑te acasă.“
王位之爭
1大衛王年紀老邁，雖然蓋了幾層被子，仍然覺得冷。 2他的臣僕建議：「不如選一位少女進宮伺候、照顧我主我王，讓她睡在王懷中給王取暖。」
3於是，他們在以色列全國尋找美貌女子，找到了一位名叫雅比莎的書念少女，把她帶到王那裡。 4這女子長得花容月貌，她照顧、伺候王，但王沒有與她同房。
5那時，哈姬的兒子亞多尼雅妄自尊大，說：「我必做王。」他為自己製備了車輛和騎兵，派五十人在前面開路。 6他父親從不干涉、責問他：「你這是做什麼？」他是押沙龍的弟弟，長得英俊非凡。
7亞多尼雅與洗魯雅的兒子約押及祭司亞比亞他商議，二人都答應支持他。 8不過，撒督祭司、耶何耶大的兒子比拿雅、拿單先知、示每、利以和大衛的勇士卻沒有跟隨他。
9一天，亞多尼雅在隱·羅結附近的瑣希列磐石那裡宰了牛羊和肥牛犢獻祭，並邀請了眾王子和猶大的群臣。 10可是他沒有邀請拿單先知、比拿雅、大衛的勇士和他的兄弟所羅門。
11拿單對所羅門的母親拔示芭說：「你沒有聽說嗎？哈姬的兒子亞多尼雅做王了，我們的主大衛還不知道。 12事到如今，我有一個主意，可以保住你和你兒子所羅門的性命。 13你去見大衛王，對他說，『我主我王啊，你不是起誓說讓臣妾的兒子所羅門繼承王位嗎？怎麼現在亞多尼雅做了王呢？』 14你跟王說話的時候，我會進去證實你的話。」
15拔示芭就進內室去見年邁的王，書念的少女雅比莎正在伺候他。 16拔示芭向王屈身下拜。王問道：「你有什麼事嗎？」 17拔示芭回答說：「我主啊，你曾經憑你的上帝耶和華起誓說讓臣妾的兒子所羅門繼承你的王位，坐你的寶座。 18但現在亞多尼雅已經稱王了，我主我王還不知道。 19他宰了許多牛羊和肥牛犢獻祭，邀請眾王子、亞比亞他祭司和約押元帥，卻沒有邀請你的僕人所羅門。 20我主我王啊！以色列舉國拭目以待，等著王來指定誰繼承王位。 21不然，到我主我王與祖先同眠之後，我和我兒所羅門必被定為罪人。」
22她與王正說話間，拿單先知進宮來了。 23有人奏告王，說：「拿單先知來了。」拿單來到王面前，俯伏在地， 24說：「我主我王啊，你已經宣佈讓亞多尼雅繼承你的王位，坐你的寶座嗎？ 25他今天宰了許多牛羊和肥犢獻祭，宴請眾王子、將領和亞比亞他祭司，他們正在他那裡一邊吃喝一邊說，『亞多尼雅王萬歲！』 26但他沒有邀請臣僕我、撒督祭司、耶何耶大的兒子比拿雅和你的僕人所羅門。 27這是我主我王的旨意嗎？王還沒有對臣僕們說過誰繼承王位。」
28於是，大衛王召見拔示芭。拔示芭立刻晉見，侍立在王面前。 29王起誓說：「我憑救我脫離一切苦難的永活的耶和華起誓， 30我今天必實現我憑以色列的上帝耶和華向你起的誓。你的兒子所羅門必繼承王位，坐在我的寶座上。」
31拔示芭就向王俯伏下拜說：「我主我王萬歲！」
32大衛王又召見撒督祭司、拿單先知和耶何耶大的兒子比拿雅。他們都來到王面前。 33王囑咐道：「你們要率領我的隨從，讓我兒所羅門騎上我的騾子，護送他下到基訓。 34撒督祭司和拿單先知要在那裡膏立他為以色列王。你們要吹響號角，高喊，『所羅門王萬歲！』 35然後，你們要隨他回來，他要登基，繼承我的王位。我已立他做以色列和猶大的君王了。」
36耶何耶大的兒子比拿雅說：「遵命，願我主我王的上帝耶和華成全這事。 37耶和華怎樣與我主我王同在，願祂也照樣與所羅門同在，使他的國比我主大衛王的國更強大。」 38於是，撒督祭司、拿單先知、耶何耶大的兒子比拿雅，以及基利提人和比利提人請所羅門騎上大衛王的騾子，護送他前往基訓。 39撒督祭司從聖幕裡拿來盛膏油的角，膏立所羅門為王。他們吹響號角，民眾高聲歡呼：「所羅門王萬歲！」 40眾人浩浩蕩蕩地隨著所羅門回京，一路上吹笛歡呼，聲音震動大地。 41亞多尼雅和他的眾賓客剛剛飲宴完畢，聽見了這聲音。約押聽見號角聲，便問：「城裡為什麼如此喧鬧？」 42就在這時候，亞比亞他祭司的兒子約拿單來了，亞多尼雅說：「進來！你是個忠勇的人，一定帶來了好消息。」
43約拿單說：「我們的主大衛王已經立所羅門為王了。 44王派撒督祭司、拿單先知、耶何耶大的兒子比拿雅，以及基利提人和比利提人護送所羅門騎上王的騾子。 45撒督祭司和拿單先知在基訓膏立他為王，他們一路上歡呼著回來了，全城轟動。你們聽到的就是他們的聲音。 46所羅門已經登基掌權， 47王的臣僕也來向我們的主大衛王道喜說，『願王的上帝使所羅門比王更聲名顯赫，使他的國比王的國更強大。』王在床上俯伏敬拜， 48說，『以色列的上帝耶和華當受稱頌，因為祂讓我親眼看見我的繼承人今天登基。』」
49亞多尼雅的眾賓客聽後，嚇得四散而去。 50亞多尼雅懼怕所羅門，就去抓住祭壇的角。 51有人告訴所羅門：「亞多尼雅懼怕王，現在正抓住祭壇的角，要王今天起誓不要殺他。」
52所羅門說：「如果他是個忠義的人，必毫髮無損；如果他作惡，必死無疑。」 53於是，所羅門王便派人去把亞多尼雅從祭壇上帶下來。亞多尼雅前來向所羅門王俯伏下拜，所羅門對他說：「你回家去吧。」
