Daruri pentru construirea Casei Domnului
1Apoi regele David a zis întregii adunări:
„Solomon, fiul meu, singurul pe care l‑a ales Dumnezeu, este tânăr și plăpând, iar lucrarea este atât de mare, căci Templul1, 19 Termenul ebraic tradus aici cu Templu este birah, termen care de obicei desemna o clădire mare, impunătoare; tradus în alte contexte cu citadelă. nu este pentru un om, ci pentru Domnul Dumnezeu. 2Am pregătit din răsputeri pentru Casa lui Dumnezeu aur pentru ce este din aur, argint pentru ce este din argint, bronz pentru ce este din bronz, fier pentru ce este din fier, lemn pentru ce este din lemn, pietre de onix de fixat pe monturi, pietre de antimoniu2 Sensul termenului ebraic este nesigur., tot felul de pietre prețioase, pietre de diferite culori, precum și pietre de alabastru din belșug. 3De asemenea, în râvna mea pentru Casa lui Dumnezeu, pe lângă toate pregătirile pe care le‑am făcut pentru Sfântul Lăcaș, ofer pentru Casa Dumnezeului meu aurul și argintul pe care‑l am în posesie 4– trei mii de talanți4 Aproximativ 100 t. de aur, aur de Ofir, și șapte mii de talanți4 Aproximativ 210 t. de argint pur – pentru poleirea pereților clădirilor 5și pentru întreaga lucrare pe care o vor face meșteșugarii; ofer aur pentru lucrările din aur și argint pentru lucrările din argint. Așadar, cine își mai aduce contribuția, dedicându‑se astăzi Domnului?“
Răspunsul poporului la mesajul regelui
6Căpeteniile familiilor, căpeteniile semințiilor lui Israel, căpeteniile peste mii și peste sute și căpeteniile responsabile cu lucrarea regelui și‑au adus contribuția. 7Ei au dat pentru lucrarea de la Casa lui Dumnezeu: cinci mii de talanți7 Aproximativ 150 t. de aur și zece mii de darici7 Aproximativ 84 kg. de aur, zece mii de talanți7 Aproximativ 300 t. de argint, optsprezece mii de talanți7 Aproximativ 550 t. de bronz și o sută de mii de talanți7 Aproximativ 3000 t. de fier. 8Cine a avut pietre prețioase le‑a dăruit pentru vistieria Casei Domnului, de care avea grijă gherșonitul Iehiel. 9Poporul s‑a bucurat de darurile pe care le‑a făcut, căci le‑a dăruit Domnului din toată inima; de asemenea, și regele David s‑a bucurat nespus de mult.
Rugăciunea lui David
10David a binecuvântat pe Domnul înaintea ochilor întregii adunări, zicând:
„Binecuvântat să fii Tu, Doamne,
Dumnezeul părintelui nostru Israel,
pentru veci de veci!
11Ale Tale sunt, Doamne, mărirea, puterea,
măreția, supremația și maiestatea,
căci tot ce este în ceruri și pe pământ este al Tău!
A Ta, Doamne, este stăpânirea
și Tu Te înalți ca suveran peste toate!
12Bogăția și slava vin dinaintea Ta.
Tu stăpânești peste toate.
În mâna Ta este puterea și tăria;
mâna Ta poate să înalțe și să întărească pe oricine.
13Acum, Dumnezeul nostru,
noi Îți aducem mulțumiri și lăudăm mărețul Tău Nume.
14Căci ce sunt eu și ce este poporul meu, ca să putem fi în stare să‑Ți oferim aceste daruri? De la Tine le avem pe toate și ceea ce Ți‑am oferit a fost primit din mâna Ta. 15Înaintea Ta noi suntem doar niște străini și peregrini, la fel ca toți părinții noștri. Zilele noastre pe pământ sunt ca o umbră, fără speranță. 16Doamne, Dumnezeul nostru, tot acest belșug pe care l‑am strâns ca să zidim o Casă Numelui Tău cel sfânt, vine din mâna Ta și totul Îți aparține Ție. 17Dumnezeul meu, știu că Tu cercetezi inima, iar curăția Îți este plăcută. Eu am dăruit toate acestea în curăție de inimă și am privit cu bucurie la poporul Tău, care se află aici, aducându‑Ți darurile lui. 18Doamne, Dumnezeul lui Avraam, Isaac și Israel, părinții noștri, păstrează pe vecie această înclinație a gândurilor inimii poporului Tău și îndreaptă‑le inima spre Tine! 19Iar fiului meu Solomon, dă‑i o inimă dedicată în întregime, ca să păzească poruncile Tale, mărturiile Tale și hotărârile Tale, să le împlinească pe toate și să zidească Templul pentru care am făcut pregătiri.“
20Apoi David a zis întregii adunări: „Binecuvântați‑L pe Domnul, Dumnezeul vostru!“ Și toată adunarea a binecuvântat pe Domnul, Dumnezeul părinților lor. Ei s‑au închinat cu toții, plecându‑se înaintea Domnului și a regelui.
Solomon recunoscut drept rege
21În ziua următoare au adus jertfe Domnului și au oferit ca arderi‑de‑tot Domnului o mie de tauri, o mie de berbeci și o mie de miei, împreună cu jertfe de băutură și o mulțime de alte jertfe aduse pentru tot Israelul. 22În ziua aceea au mâncat și au băut în prezența Domnului cu mare bucurie, l‑au făcut rege a doua oară pe Solomon, fiul lui David, și l‑au uns drept conducător al Domnului22 Cu sensul de: din partea. Sau și l‑au uns înaintea Domnului drept conducător., iar pe Țadok l‑au uns ca preot. 23Solomon s‑a așezat pe tronul Domnului, ca să domnească în locul lui David, tatăl său. El a prosperat și toți cei din Israel au ascultat de el. 24Toate căpeteniile, vitejii și toți fiii regelui David, s‑au supus regelui Solomon. 25Domnul l‑a înălțat pe Solomon înaintea ochilor întregului Israel și i‑a făcut parte de o domnie mai strălucită decât a oricărui alt rege al lui Israel care a fost înainte de el.
Necrologul lui David
(1 Regi 2:10-12)
26David, fiul lui Ișai, a domnit peste tot Israelul. 27El a domnit peste Israel timp de patruzeci de ani: la Hebron a domnit timp de șapte ani, iar la Ierusalim a domnit timp de treizeci și trei de ani. 28David a murit după o bătrânețe fericită, sătul de zile, de bogăție și de glorie. În locul lui a domnit fiul său Solomon.
29Faptele regelui David, cele dintâi și cele de pe urmă, sunt scrise în „Cronicile văzătorului Samuel“, în „Cronicile profetului Natan“ și în „Cronicile văzătorului Gad“, 30împreună cu toată domnia și puterea lui și cu evenimentele care au avut loc în viața lui, în Israel și în toate regatele celorlalte țări.
David og forsamlingen bringer gaver til Herren
1Henvendt til hele forsamlingen sagde David: „Min søn Salomon, som Gud har udvalgt til at efterfølge mig på Israels trone, er endnu ung og uerfaren. Den opgave, der er ham betroet, er stor, for det er ikke et palads til et menneske, han skal bygge, men Herrens eget hus! 2Jeg har derfor gjort, hvad der stod i min magt for at forberede arbejdet. Jeg har samlet alt det guld, sølv, bronze, jern og træ, der skal bruges, foruden alle slags farvede smykkesten og mængder af marmor. 3For at bevise mit stærke ønske om at se Herrens hus blive bygget giver jeg derudover, hvad jeg personligt ejer af guld og sølv: 4-5100 tons rent guld og 240 tons rent sølv til at overtrække bygningens vægge med og til anden udsmykning i templet. Hvem iblandt jer vil følge mit eksempel og bringe gaver til Herren?”
6-7Straks kom stamme- og slægtsoverhovederne, officererne og de ledende embedsmænd frivilligt og gav følgende til opførelsen af Herrens hus: 170 tons guld og 10.000 guldmønter, 340 tons sølv, 610 tons bronze og 3400 tons jern. 8De, som ejede smykkesten, gav dem til Herrens hus, og de blev opbevaret i templets skatkammer under Jehiels varetægt. 9Alle glædede sig over at få lov at give, for de gav af hele deres hjerte til Herren, og David var rørt af glæde.
Davids takkesang til Herren
10David brød ud i lovsang til Herren i hele folkets påhør:
„Priset være du, Israels Gud,
vores fædres Gud fra evighed til evighed.
11Storhed og magt, ære og herlighed tilhører dig, Herre,
for alt i himlen og på jorden er dit.
Du er den almægtige hersker,
højt ophøjet over alt og alle.
12Rigdom og ære kommer fra dig,
du regerer over alle mennesker.
Du giver storhed og styrke til hvem, du vil.
13Du er vores Gud, og vi priser dig.
Vi lovsynger dit herlige navn.”
14David fortsatte: „I virkeligheden kan hverken jeg eller mit folk give dig noget som helst, for alt, hvad vi ejer, har vi fået af dig, så vi giver dig kun, hvad der allerede er dit. 15Vi er kun gæster på besøg i denne verden, ligesom vores forfædre var det. Vores liv på jorden er som en skygge, der passerer forbi. 16Al den rigdom, som vi nu har skaffet til veje for at bygge dit hus, kom fra dig. Det hele tilhører dig. 17Min Gud, jeg ved, at du kender menneskers motiver og glæder dig over et oprigtigt hjerte. Jeg gav med glæde og uden bagtanke, og nu har jeg set, at hele dit folk har givet frivilligt og med glæde.
18Herre, Abrahams, Isaks og Jakobs Gud, jeg beder om, at dit folk altid må bevare den samme indstilling, og at du vil drage deres hjerter til dig. 19Giv også min søn Salomon et helhjertet ønske om at adlyde alle dine befalinger, love og forordninger, så han kan bygge det tempel, som jeg har gjort forberedelser til.”
20Derefter sagde David til hele forsamlingen: „Lovsyng Herren, jeres Gud!” Alle lovpriste nu deres fædres Gud og bøjede sig til jorden for Gud og for kongen.
Salomon anerkendes som konge
21Dagen efter bragte forsamlingen 1000 unge tyre, 1000 væddere og 1000 lam som slagtofre og brændofre til Herren. Der var også drikofre og takofre i massevis, så der var nok at spise til hele forsamlingen. 22Hele dagen spiste og drak de med stor glæde for Herrens ansigt. Derpå indsatte de endnu en gang kong Davids søn Salomon til konge. Ind for Herrens ansigt salvede de ham som regent, og de salvede samtidig Zadok som ypperstepræst. 23Efter sin fars død overtog Salomon tronen. Han fik stor fremgang, og hele Israels folk adlød ham. 24Alle landets ledere, hærens officerer og kong Davids andre sønner aflagde troskabsløfte over for ham. 25Herren gjorde ham til en populær konge i Israel, som fik større ære og fremgang end nogen anden konge i Israel før ham.
Davids død
26-27David var konge over Israel i 40 år. I syv år regerede han fra Hebron og i 33 år fra Jerusalem. 28Han døde i en høj alder som en velhavende og respekteret mand, og hans søn Salomon blev konge i hans sted. 29Beskrivelser af kong Davids liv og bedrifter findes i profeterne Samuel, Natan og Gads bøger. 30De fortæller i detaljer om hans regeringstid, og hvad der ellers skete med ham og Israels folk og nabolandene.
