Lucrători împreună cu Dumnezeu
1Fraților, nici eu nu v‑am putut vorbi ca unor oameni duhovnicești, ci ca unor oameni firești, ca unor copilași în Cristos. 2V‑am hrănit cu lapte, nu cu hrană tare, pentru că încă nu puteați mesteca. Și nici chiar acum nu puteți, 3pentru că încă sunteți firești. Într-adevăr, când între voi există invidie, ceartă și dezbinări, nu sunteți voi firești și nu umblați voi potrivit celorlalți oameni? 4Atunci când cineva spune: „Eu sunt al lui Pavel!“, iar altcineva: „Eu sunt al lui Apollos!“, nu sunteți voi ca și ceilalți oameni? 5Așadar, cine este Apollos? Și cine este Pavel? Slujitori prin care ați crezut, așa cum Domnul i‑a dat fiecăruia. 6Eu am sădit, Apollos a udat, dar Dumnezeu a făcut să crească! 7Așa că nici cel ce sădește, nici cel ce udă nu sunt ceva, ci numai Dumnezeu, Care face să crească! 8Însă cel ce sădește și cel ce udă sunt una și fiecare își va primi răsplata după osteneala lui. 9Căci noi suntem lucrători împreună cu Dumnezeu, iar voi sunteți ogorul lui Dumnezeu, clădirea lui Dumnezeu.
10Potrivit cu harul lui Dumnezeu care mi‑a fost dat, eu, ca un meșter constructor înțelept, am pus o temelie, iar altul construiește pe ea. Dar fiecare să ia seama cum construiește pe ea. 11Căci nimeni nu poate așeza o altă temelie decât cea care este pusă și care este Isus Cristos. 12Iar dacă cineva construiește pe această temelie aur, argint, pietre prețioase, lemn, fân, paie,12 Materialele diverse menționate aici, atât cele valoroase, – aur, argint, pietre prețioase –, cât și cele care au o valoare mai mică, – lemn, fân, paie –, fac referire la (1) calitatea lucrării construite pe fundație sau, posibil, la (2) motivația celor ce construiesc clădirea. Materialele propriu-zise au fost interpretate ca fiind (a) fapte sau (b) oameni. 13lucrarea fiecăruia va fi dezvăluită, pentru că Ziua o va face cunoscută, deoarece va fi descoperită prin foc. Și focul va testa cum este lucrarea fiecăruia. 14Dacă lucrarea pe care a construit‑o cineva va rămâne, el va primi o răsplată. 15Dacă lucrarea cuiva va fi arsă, el va suferi pierderea. Cât despre el însuși, va fi mântuit, dar așa, ca prin foc. 16Nu știți că voi sunteți templul lui Dumnezeu și că Duhul lui Dumnezeu locuiește în voi? 17Dacă cineva distruge17 În acest context, prin templu, Pavel se referă la biserică. Prin urmare, aici este vorba despre distrugerea unității bisericii. templul lui Dumnezeu, îl va distruge și Dumnezeu pe el, pentru că templul lui Dumnezeu este sfânt; și acest templu sunteți voi.
18Nimeni să nu se înșele! Dacă cineva dintre voi se crede înțelept în veacul acesta, să se facă „nebun“ ca să devină înțelept! 19Căci înțelepciunea acestei lumi este nebunie înaintea lui Dumnezeu! Fiindcă este scris:
„El îi prinde pe cei înțelepți în viclenia lor.“19 Vezi Iov 5:13.
20Și, din nou:
„Domnul cunoaște gândurile celor înțelepți;
știe că sunt deșarte.“20 Vezi Ps. 94:11.
21Așadar, nimeni să nu se laude cu oameni, pentru că toate lucrurile sunt ale voastre: 22fie Pavel, fie Apollos, fie Chifa, fie lumea, fie viața, fie moartea, fie cele prezente, fie cele viitoare, toate sunt ale voastre, 23iar voi sunteți ai lui Cristos, și Cristos este al lui Dumnezeu.
Le rôle des prédicateurs de l’Evangile
1En réalité, frères et sœurs, je n’ai pas pu m’adresser à vous comme à des hommes et des femmes conduits par l’Esprit. J’ai dû vous parler comme si vous étiez des hommes ou des femmes livrés à eux-mêmes, comme à de petits enfants en Christ. 2C’est pourquoi je vous ai donné du lait et non de la nourriture solide ; car vous n’auriez pas pu l’assimiler alors. Et même aujourd’hui, vous êtes encore incapables de la supporter, 3parce que vous êtes comme des hommes et des femmes livrés à eux-mêmes. En effet, lorsque vous vous jalousez les uns les autres et que vous vous disputez, n’êtes-vous pas semblables à des hommes livrés à eux-mêmes, ne vous comportez-vous pas d’une manière tout humaine ?
4Lorsque vous dites : « Pour moi, c’est Paul ! » ou : « Pour moi, c’est Apollos ! », n’êtes-vous pas comme les autres hommes ?
5Après tout, que sont donc Apollos et Paul ? Des serviteurs, grâce auxquels vous avez été amenés à la foi, chacun d’eux accomplissant la tâche particulière que Dieu lui a confiée. 6Moi j’ai planté, Apollos a arrosé, mais c’est Dieu qui a fait croître. 7Peu importe, en fait, qui plante et qui arrose. Ce qui compte, c’est Dieu qui fait croître. 8Celui qui plante et celui qui arrose sont égaux et chacun recevra son propre salaire en fonction du travail accompli. 9Car nous travaillons ensemble au service de Dieu, et vous, vous êtes le champ qu’il cultive. Ou encore : vous êtes l’édifice qu’il construit.
10Conformément à la mission que Dieu, dans sa grâce, m’a confiée, j’ai posé chez vous le fondement comme un sage architecte. A présent, quelqu’un d’autre bâtit sur ce fondement. Seulement, que chacun prenne garde à la manière dont il bâtit.
11Pour ce qui est du fondement, nul ne peut en poser un autre que celui qui est déjà en place, c’est-à-dire Jésus-Christ. 12Or on peut bâtir sur ce fondement avec de l’or, de l’argent, des pierres précieuses ou du bois, du chaume ou du torchis de paille. 13Mais le jour du jugement montrera clairement la qualité de l’œuvre de chacun et la rendra évidente. En effet, ce jour sera comme un feu qui éprouvera l’œuvre de chacun pour en révéler la nature.
14Si la construction édifiée sur le fondement résiste à l’épreuve, son auteur recevra son salaire ; 15mais si elle est consumée, il en subira les conséquences. Lui, personnellement, sera sauvé, mais tout juste, comme un homme qui réussit à échapper au feu.
16Ne savez-vous pas que vous êtes le temple de Dieu3.16 L’Eglise est le temple de Dieu de la nouvelle alliance. et que l’Esprit de Dieu habite en vous ? 17Si quelqu’un détruit son temple, Dieu le détruira. Car son temple est saint, et vous êtes ce temple.
18Que personne ne se fasse d’illusions sur ce point. Si quelqu’un parmi vous se croit sage selon les critères de ce monde, qu’il devienne fou afin de devenir véritablement sage. 19Car ce qui passe pour sagesse dans ce monde est folie aux yeux de Dieu. Il est écrit en effet : Il attrape les sages à leur propre piège3.19 Jb 5.13., 20et encore : Le Seigneur connaît les pensées des sages : elles ne sont que du vent3.20 Ps 94.11..
21Que personne ne mette donc sa fierté dans des hommes, car tout est à vous, 22soit Paul, soit Apollos, soit Pierre, soit le monde, soit la vie, soit la mort, soit le présent, soit l’avenir. Tout est à vous, 23mais vous, vous êtes à Christ, et Christ est à Dieu.
