1 Corinteni 15 – NTLR & CST

Nouă Traducere În Limba Română

1 Corinteni 15:1-58

Învierea lui Cristos

1Fraților, vă fac cunoscută Evanghelia pe care v‑am vestit‑o, pe care ați și primit‑o, în care stați și fermi 2și prin care sunteți și mântuiți dacă vă țineți strâns de cuvântul pe care vi l‑am vestit. Altfel, ați crezut degeaba. 3Căci v‑am încredințat înainte de toate ceea ce și eu am primit: Cristos a murit pentru păcatele noastre, potrivit Scripturilor, 4a fost înmormântat, a fost înviat a treia zi, potrivit Scripturilor, 5i S‑a arătat lui Chifa și apoi celor doisprezece 6și, după aceea, S‑a arătat la peste cinci sute de frați deodată, dintre care cei mai mulți încă trăiesc, iar unii au adormit6 Vezi nota de la 11:30.. 7După aceea i S‑a arătat lui Iacov, apoi tuturor apostolilor. 8Apoi, celui din urmă dintre toți, ca unei lepădături8 Aici cu sensul de avorton., mi S‑a arătat și mie. 9Căci eu sunt cel mai neînsemnat dintre apostoli. Eu nu sunt vrednic să fiu numit apostol, pentru că am persecutat Biserica lui Dumnezeu, 10însă prin harul lui Dumnezeu sunt ceea ce sunt, iar harul Lui față de mine n‑a fost fără folos, ci m‑am ostenit mai mult decât oricare dintre ei, dar nu eu, ci harul lui Dumnezeu care este cu mine. 11Așadar, fie eu, fie ei, noi așa predicăm, iar voi așa ați crezut.

Învierea morților

12Dar dacă Cristos este predicat ca fiind înviat dintre cei morți, cum spun unii dintre voi că nu există o înviere a celor morți? 13Dacă nu există o înviere a celor morți, nici Cristos n‑a fost înviat. 14Dar dacă Cristos n‑a fost înviat, atunci predicarea noastră este fără folos, și fără folos este și credința voastră. 15Mai mult, noi suntem găsiți și ca martori mincinoși ai lui Dumnezeu, pentru că am depus mărturie despre Dumnezeu că L‑a înviat pe Cristos, pe Care, de fapt, nu L‑a înviat, dacă într-adevăr cei morți nu sunt înviați. 16Căci dacă cei morți nu sunt înviați, nici Cristos n‑a fost înviat, 17iar dacă Cristos n‑a fost înviat, atunci credința voastră este fără rost, voi sunteți încă în păcatele voastre. 18Prin urmare, și cei care au murit în Cristos sunt pierduți. 19Dacă numai în viața aceasta ne‑am pus speranța în Cristos, atunci suntem cei mai jalnici dintre toți oamenii!

20Dar acum, Cristos a fost înviat dintre cei morți, fiind primul rod dintre cei care au adormit. 21Căci întrucât moartea a venit printr‑un om, tot printr‑un Om a venit și învierea dintre cei morți. 22Căci așa cum, în Adam, toți mor, tot astfel, în Cristos, toți vor fi înviați, 23însă fiecare la rândul lui. Primul rod este Cristos, apoi, la venirea Lui, cei ce sunt ai lui Cristos. 24Apoi va veni sfârșitul, când El Îi va încredința Împărăția lui Dumnezeu Tatăl, după ce va fi distrus orice conducere24 Sau: conducător. și orice autoritate și putere. 25Căci El trebuie să domnească până când îi va pune pe toți dușmanii sub picioarele Sale. 26Ultimul dușman care va fi distrus este moartea. 27Căci El „I‑a supus totul sub picioare“27 Vezi Ps. 8:6.. Dar când se spune că toate I‑au fost supuse, este limpede că afară de Cel Ce I le‑a supus pe toate. 28Când toate lucrurile Îi vor fi fost supuse, atunci Însuși Fiul I Se va supune Celui Ce I‑a supus toate lucrurile, pentru ca Dumnezeu să fie totul în toți.

29Altfel, ce vor face cei care sunt botezați pentru cei morți29 Nu se știe exact la ce fel de practică face referire Pavel aici.? Dacă morții nu sunt înviați deloc, de ce mai sunt botezați ei pentru cei morți? 30Și de ce suntem noi în pericol tot timpul? 31Sunt în pericol de moarte în fiecare zi.31 Lit.: Mor în fiecare zi. Acest lucru este sigur, fraților, întocmai ca lauda pe care o am cu voi în Cristos Isus, Domnul nostru. 32Dacă doar în felul oamenilor m‑am luptat cu fiarele în Efes, care este câștigul meu? Dacă cei morți nu sunt înviați,

„Să mâncăm și să bem,

căci mâine vom muri!“32 Vezi Is. 22:13.

33Nu vă înșelați: „Tovărășiile rele strică obiceiurile bune.33 Citatul este din Thais, 218, operă a comediografului Menandru (342–292 î.Cr.). Acest citat era, probabil, un proverb. Comedia greacă a păstrat multe proverbe.

34Veniți‑vă în fire cum se cuvine și nu mai păcătuiți; căci sunt unii care nu au cunoaștere de Dumnezeu. Spre rușinea voastră o spun.

Învierea în trup

35Dar va întreba cineva: „Cum sunt înviați cei morți? Și cu ce fel de trup vor veni?“ 36Nesăbuitule! Ceea ce tu semeni, nu este adus la viață dacă nu moare. 37Și când semeni, nu semeni trupul care va fi, ci doar o sămânță simplă, poate de grâu sau de orice altceva. 38Dar Dumnezeu îi dă un trup, după cum dorește; și fiecărei semințe îi dă un trup al ei. 39Nu orice trup este la fel: ci unul este trupul oamenilor, altul este trupul animalelor, altul este trupul păsărilor, altul al peștilor. 40Există și trupuri cerești și trupuri pământești. Dar alta este slava celor cerești și alta a celor pământești. 41Alta este slava soarelui, alta este slava lunii și alta este slava stelelor, iar o stea diferă de alta în slavă.

42Tot astfel și cu învierea celor morți. Trupul este semănat în putrezire, dar este înviat în neputrezire. 43Este semănat în necinste, dar este înviat în slavă. Este semănat în slăbiciune, dar este înviat în putere. 44Este semănat un trup firesc, dar este înviat un trup duhovnicesc. Dacă există un trup firesc, există și unul duhovnicesc. 45Așa este și scris: „Primul om, Adam, a devenit un suflet viu.“45 Vezi Gen. 2:7. Ultimul Adam a devenit un duh dătător de viață. 46Dar primul nu este cel duhovnicesc, ci este cel firesc; apoi vine cel duhovnicesc. 47Primul om a fost făcut din țărâna pământului. Al doilea Om este din cer. 48Așa cum era cel pământesc, așa sunt și cei pământești; și așa cum este Cel Ceresc, așa sunt și cei cerești. 49Așa cum am purtat chipul celui pământesc, tot astfel vom purta49 Unele mss conțin: tot astfel să purtăm. și chipul Celui Ceresc.

50Ceea ce spun, fraților, este că nu pot carnea și sângele să moștenească Împărăția lui Dumnezeu, și nici putrezirea nu poate moșteni neputrezirea. 51Iată, vă spun o taină: nu toți vom adormi51 Vezi nota de la 11:30., dar toți vom fi schimbați 52într‑o clipă, într‑o clipire din ochi, la cea din urmă trâmbiță. Căci trâmbița va suna, iar cei morți vor fi înviați ca nemuritori, și noi vom fi schimbați. 53Căci ceea ce este supus putrezirii trebuie să se îmbrace în neputrezire, iar ceea ce este muritor trebuie să se îmbrace în nemurire. 54Când ceea ce este supus putrezirii se va fi îmbrăcat în neputrezire, iar ceea ce este muritor se va fi îmbrăcat în nemurire, atunci se va împlini cuvântul care a fost scris:

„Moartea a fost înghițită de victorie.54 Vezi Is. 25:8.

55Moarte, unde îți este victoria?

Moarte, unde îți este boldul?“55 Vezi Os. 13:14 și nota.

56Boldul morții este păcatul, iar puterea păcatului este Legea. 57Dar mulțumiri fie aduse lui Dumnezeu, Care ne dă victoria prin Domnul nostru Isus Cristos. 58De aceea, frații mei preaiubiți, fiți fermi, de neclintit, sporiți întotdeauna în lucrarea Domnului, pentru că știți că osteneala voastră în Domnul nu este fără folos.

Nueva Versión Internacional (Castilian)

1 Corintios 15:1-58

La resurrección de Cristo

1Ahora, hermanos, quiero recordaros el evangelio que os prediqué, el mismo que recibisteis y en el cual os mantenéis firmes. 2Mediante este evangelio sois salvos, si os aferráis a la palabra que os prediqué. De otro modo, habréis creído en vano.

3Porque ante todo15:3 ante todo. Alt. al principio. os transmití lo que yo mismo recibí: que Cristo murió por nuestros pecados según las Escrituras, 4que fue sepultado, que resucitó al tercer día según las Escrituras, 5y que se apareció a Cefas, y luego a los doce. 6Después se apareció a más de quinientos hermanos a la vez, la mayoría de los cuales vive todavía, aunque algunos han muerto. 7Luego se apareció a Jacobo, más tarde a todos los apóstoles, 8y, por último, como a uno nacido fuera de tiempo, se me apareció también a mí.

9Admito que yo soy el más insignificante de los apóstoles y que ni siquiera merezco ser llamado apóstol, porque perseguí a la iglesia de Dios. 10Pero por la gracia de Dios soy lo que soy, y la gracia que él me concedió no fue infructuosa. Al contrario, he trabajado con más tesón que todos ellos, aunque no yo, sino la gracia de Dios que está conmigo. 11En fin, ya sea que se trate de mí o de ellos, esto es lo que predicamos, y esto es lo que vosotros habéis creído.

La resurrección de los muertos

12Ahora bien, si se predica que Cristo ha sido levantado de entre los muertos, ¿cómo dicen algunos de vosotros que no hay resurrección? 13Si no hay resurrección, entonces ni siquiera Cristo ha resucitado. 14Y, si Cristo no ha resucitado, nuestra predicación no sirve para nada, como tampoco vuestra fe. 15Aún más, resultaríamos falsos testigos de Dios por haber testificado que Dios resucitó a Cristo, lo cual no habría sucedido si en verdad los muertos no resucitan. 16Porque, si los muertos no resucitan, tampoco Cristo ha resucitado. 17Y, si Cristo no ha resucitado, vuestra fe es ilusoria y todavía estáis en vuestros pecados. 18En este caso, también están perdidos los que murieron en Cristo. 19Si la esperanza que tenemos en Cristo fuera solo para esta vida, seríamos los más desdichados de todos los mortales.

20Lo cierto es que Cristo ha sido levantado de entre los muertos, como primicias de los que murieron. 21De hecho, ya que la muerte vino por medio de un hombre, también por medio de un hombre viene la resurrección de los muertos. 22Pues, así como en Adán todos mueren, también en Cristo todos volverán a vivir. 23Pero cada uno en su debido orden: Cristo, las primicias; después, cuando él venga, los que le pertenecen. 24Entonces vendrá el fin, cuando él entregue el reino a Dios el Padre, después de destruir todo dominio, autoridad y poder. 25Porque es necesario que Cristo reine hasta poner a todos sus enemigos debajo de sus pies. 26El último enemigo que será destruido es la muerte, 27pues Dios «ha sometido todo a su dominio».15:27 Sal 8:6 Al decir que «todo» ha quedado sometido a su dominio, es claro que no se incluye a Dios mismo, quien todo lo sometió a Cristo. 28Y, cuando todo le sea sometido, entonces el Hijo mismo se someterá a aquel que le sometió todo, para que Dios sea todo en todos.

29Si no hay resurrección, ¿qué sacan los que se bautizan por los muertos? Si en definitiva los muertos no resucitan, ¿por qué se bautizan por ellos? 30Y nosotros, ¿por qué nos exponemos al peligro a todas horas? 31Que cada día muero, hermanos, es tan cierto como el orgullo que siento por vosotros en Cristo Jesús nuestro Señor. 32¿Qué he ganado si, solo por motivos humanos, en Éfeso luché contra las fieras? Si los muertos no resucitan,

«comamos y bebamos,

que mañana moriremos».15:32 Is 22:13

33No os dejéis engañar: «Las malas compañías corrompen las buenas costumbres». 34Volved a vuestro sano juicio, como conviene, y dejad de pecar. En efecto, hay algunos de vosotros que no tienen conocimiento de Dios; para vergüenza vuestra lo digo.

El cuerpo resucitado

35Tal vez alguien pregunte: «¿Cómo resucitarán los muertos? ¿Con qué clase de cuerpo vendrán?» 36¡Qué tontería! Lo que tú siembras no cobra vida a menos que muera. 37No plantas el cuerpo que luego ha de nacer, sino que siembras una simple semilla de trigo o de otro grano. 38Pero Dios le da el cuerpo que quiso darle, y a cada clase de semilla le da un cuerpo propio. 39No todos los cuerpos son iguales: hay cuerpos humanos; también los hay de animales terrestres, de aves y de peces. 40Así mismo hay cuerpos celestes y cuerpos terrestres; pero el esplendor de los cuerpos celestes es uno, y el de los cuerpos terrestres es otro. 41Uno es el esplendor del sol, otro el de la luna y otro el de las estrellas. Cada estrella tiene su propio brillo.

42Así sucederá también con la resurrección de los muertos. Lo que se siembra en corrupción resucita en incorrupción; 43lo que se siembra en oprobio resucita en gloria; lo que se siembra en debilidad resucita en poder; 44se siembra un cuerpo natural,15:44 natural. Lit. síquico; también en v. 46. resucita un cuerpo espiritual.

Si hay un cuerpo natural, también hay un cuerpo espiritual. 45Así está escrito: «El primer hombre, Adán, se convirtió en un ser viviente»;15:45 Gn 2:7 el último Adán, en el Espíritu que da vida. 46No vino primero lo espiritual, sino lo natural, y después lo espiritual. 47El primer hombre era del polvo de la tierra; el segundo hombre, del cielo. 48Como es aquel hombre terrenal, así son también los de la tierra; y como es el celestial, así son también los del cielo. 49Y, así como hemos llevado la imagen de aquel hombre terrenal, llevaremos15:49 llevaremos. Var. llevemos. también la imagen del celestial.

50Os declaro, hermanos, que el cuerpo mortal15:50 el cuerpo mortal. Lit. carne y sangre. no puede heredar el reino de Dios, ni lo corruptible puede heredar lo incorruptible. 51Fijaos bien en el misterio que os voy a revelar: No todos moriremos, pero todos seremos transformados, 52en un instante, en un abrir y cerrar de ojos, al toque final de la trompeta. Pues sonará la trompeta y los muertos resucitarán con un cuerpo incorruptible, y nosotros seremos transformados. 53Porque lo corruptible tiene que revestirse de lo incorruptible, y lo mortal, de inmortalidad. 54Cuando lo corruptible se revista de lo incorruptible, y lo mortal, de inmortalidad, entonces se cumplirá lo que está escrito: «La muerte ha sido devorada por la victoria».15:54 Is 25:8

55«¿Dónde está, oh muerte, tu victoria?

¿Dónde está, oh muerte, tu aguijón?»15:55 Os 13:14

56El aguijón de la muerte es el pecado, y el poder del pecado es la ley. 57¡Pero gracias a Dios, que nos da la victoria por medio de nuestro Señor Jesucristo!

58Por lo tanto, mis queridos hermanos, manteneos firmes e inconmovibles, progresando siempre en la obra del Señor, conscientes de que vuestro trabajo en el Señor no es en vano.